PERJU MAIA-TEODORA

GRUPA 4 RISE
ANUL 2 FSP
I. Explicati modul în care viziunea personalista a condus către o regândire a conceptului de stat
pentru crestin-democrați.
II. Care este legătura între conflictul de clasă și conceptul de istorie la K. Marx?

SUBIECTUL I

Întrucât în politica creștin-democrată referința la personalism este o constantă, viziunea

personalistă a condus la o regândire a conceptului de stat pentru creștin-democrați, crescându-i
importanța si trasformându-l în singurul mod posibil de desfășurare a vieții umane demne și
înfloritoare.Gânditorii personaliști considerau ca omul nu poate fi privit separat de contextul
social si etic reprezentat de societate, și ca acesta nu poate fi o ființă umană în adevaratul sens al
cuvântului decât în interiorul unei comunitați.Doar prin intermediul traiului într-o comunitate
organizată și pusă în slujba omului se poate produce “descoperirea celuilalt”( J.D. Durand –
Europa democraţiei creştine) și dezvoltarea ființei umane la cel mai înalt nivel, elemente atât de
importante pentru personaliști, lucru ce explică transforarea conceptului de stat, organizat în
conformitate cu spiritul personalist, într-un deziderat al creștin-democraților. Mounier, unul
dintre cei mai semnificativi teoreticieni ai personalismului, considera că revoluția personalistă și
comunitară, ce avea ca scop rezolvarea crizei spirituale din acea perioadă, trebuia să se sprijine
pe trei principii esențiale: “instituții comunitare care să implice o societate pluralistă și care să
permită omului să se integreze și să se dezvolte în sânul organismelor intermediare, o economie
în slujba omului(…), un internaționalism personalist care vizează bunul comun universal”.( J.D.
Durand – Europa democraţiei creştine).Astfel, se poate observa rolul măreț jucat de conceptul de
stat în viziunea personalistă, acesta având funcția de organism care să reglementeze și sa
impulsioneze dezvoltarea ființei umane, iar a cărui prim scop este realizarea binelui comun.

SUBIECTUL II

Legătura dintre conflictul de clasă și conceptul de istorie este una de referință pentru opera lui
Marx, întrucât însăși cea mai cunoscută lucrare a părintelui comunismului,”Manifestul partidului
comunist” începe cu următoarea propoziție: “Istoria tuturor societăţilor de pînă azi este istoria
luptelor de clasă”.Ideea conform căreia istoria nu este altceva decât procesul de rezolvare a
neîntreruptui conflict dintre clase antagonice, mai exact dintre asupritori și asupriți, “fie printr-o
prefacere revoluţionară a întregii societăţii, sau prin pieirea claselor aflate în luptă” este
emblematică pentru filosofia lui Marx și pentru întreaga doctrină comunistă.

Încă din primul capitol al Manifestului, Marx arată cum a evoluat acestă lupta de clasă de-a
lungul istoriei, de la conflictul incipient dintre om și natură din antichitate la cea mai avansată
formă a sa, lupta dintre proletar și burgez specifică erei capitaliste, arătând în același timp cum
burghezia modernă e însăși un produs revoluționar, cu toate că, dintre toate clasele asupritoare,
PERJU MAIA-TEODORA
GRUPA 4 RISE
ANUL 2 FSP
ea este cea mai perfidă și dăunătoare.Tocmai prin amploarea ei, burghezia creează arma cu care
va fi distrusă, anume progresul rapid al mijloacelor de producție, ce va scăpa de sub control, cât
și pe cei ce vor mânui această armă împotriva ei: proletarii.Marx preconizează că, odată cu
triumful proletariatului asupra burgheziei și desființarea proprietății private burgheze, se va
produce ultimul conflict de clasă, și astfel va avea loc sfârșitul istoriei, întrucât proletarii îi voi
distruge definitiv pe burghezi și se va instaura, în primă fază, dictatura proletariatului.

Astfel, în viziunea lui Marx, conceptul de istorie e sinonim cu conceptul de luptă de clasă, iar
parcursul linear al istoriei nu este altceva decât procesul rezolvării conflictului dintre asupriți și
asupritori, fie prin revoluție și organizarea unei noi societăți, fie prin nimicirea în luptă a claselor
antagonice.