Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Arta Relaxarii - Claudia Hammond

    Încărcat de

    Adelina Hrituc
    31 vizualizări7 pagini

    Titlu original

    Arta Relaxarii - Claudia Hammond (1)

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    31 vizualizări7 pagini

    Arta Relaxarii - Claudia Hammond

    Încărcat de

    Adelina Hrituc

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 7
    Claudia Hammond ARTA RELAXARII 18, Dehghani, Met al (2017)"Decoding the Neural Representation of Story “Meanings Across Languages’. Human Brain Mapping, 38, 095-106 19, Tamir, DL et al 2016) Reading Fiction and Reading Minds: The Role ‘of Sioilation in the Default Network’. Socal, Cognitiee and Affctoe Neuroscience, 11 (2), 215-24 20, Feng, S. et al (2013) ‘Mind Wandering While Reading Easy and Difficult Texts, Psychonomic Bulletin & Review, 203), 586-92 21. Franklin, MS. et al 2011) ‘Catching the Mind in Flight: Using Behavioral Indices to Detect Mindless Reading in Real Time’ Paychononie Bulletin Review, 18 (5), 92-7, 22. Steinbeck, J. (1950) In Awwe of Words’, Te Exonian, 75th Anniversary Edition, Exeter: Exeter University in original) 23, Rane-Szostak, D. & Herth, K.A. (1995) "Pleasure Reading, Other ‘Activities, and Loneliness in Later Life’ Journal of Adolescent & Adult Literacy, 39 (2), 100-08, 24. Massimini, F. et al (1988). Flow and Biocultural Evolution’. In M. CCsikszentmihalyi & LS, Csikszentmihalyi (Eds) Optinal Experience: Studies of Flaw nt Consciousness, Cambridge: Cambridge University Press 25, SimleSa, M. et al 2018) ‘The Flow Engine Framework: A Cognitive Model of Optimal Human Experience” Europe's Journal of Psychology, 14 (1),232- 26, Mar, R.A. et al 2011) ‘Emotion and Narrative Fiction: Interactive Influences Before, During and After Reading’. Cognition and Emotion, 25.6), 818-33, 27, Rosenbaum, LE. & Johnson, B.K. (2016) "Who's Afraid of Spoilers? Need for Cognition, Need for Affect, and Narrative Selection and Enjoyment. Psychology of Populor Media Culture, 5 (30), 273-89 28, Evangelou, M. et al 2005} Birth fo Schoo! Study: A Longitudinal Eoaluation of the Peers Early Education Pertuerhip. Oxford Oxford University Research Reports SSU/20Q5/FRI017, 29, Bavishi, MD. et al 2016) ‘A Chapter a Day: Assoxiation of Book Reading with Longevity’. Socal Scie & Mating, 164, 4-8 RETETA PERPECTA PENTRU ODIHNA 1. Office of National Statistics, Leisure Time inthe UK. ONS, 24.10.2017, bitpsi//www.ons.gov.uk/economy nationalaccounts/satelliteac= ‘countsarticlesleistetimeintheuk 2015 2 Office of National Statistics, Lisure Time in the UK. ONS, 24.10.2017, https://www-ons.gov.uk/economy nationalaccounts/satelliteac- ‘ountyartcesleisuretimeintheuk/2015#those-employed-fulltime-took- the-least-leisuretime-but-enjoyed-it-most 3, Gershuny, J, 2011) Time-Use Surceys and the Mensurement of National Well-being. Oxford: Centre for Time-use Research, Department of Sociology, University of Oxford 4. Ragsdale, JM. etal (2011) ‘An Integrated Model of Weekday Stress and Weekend Recovery of Students. Infersational Journal of Stress ‘Maiagement, 18 2), 153-80 CUPRINS (Chemarea la odihn’ Constientize Ma uit la televizor Visez cu ochii deschigi Fac o baie fierbinte. - Fac o plimbare plicul in mod deosebit. Nu fac nimi 21 40 62 102 4. Ascult muzi 168 3. Vreau si fiu singur. 189 2.Stau in natura 212 1.Citese.. 242 Refeta perfect pentru odlihnd, 2 Multum 288 Note 290 ove, ite b with gue CHEMAREA LA ODIHNA DEFICITUL DE ODIHNA vi un hamac ~ unul din acela in dungi de Se leaga usgor, inainte gi inapoi, mangaiat de briza tropicala. Aerul e delicios de cald. Sub balconul ‘unui hotel, o mare tu coaz sclipeste in lumina soarelui. Pentru multi dintre noi, aceasta este imaginea clasica a odihnei, Exist insa o problema. Hamacul nu e usor de folosit. Trebuie si te urci in el fara si-1 balansezi prea mult, altfel rigti si cazi pe partea cealalt3. Apoi trebuie si te fatai in el, in sus si-n jos, pana gasesti punctul de echilibru perfect, astfel incat sa obtii o pozitie conforta- bila. Dupa care e posibil si trebuiasca sa te dai jos, ca si-ti aduci o perna pentru cap — pentru ca apoi s-o iei de la capat cu intregul proces. Finalmente, iti gasesti totusi echilibrul, Esti inundat de un sentiment de liniste. Poti si te relaxezi. Sau nu? Dups ce te-ai asezat confortabil in hamac, starea de rela- Xare poate si fie greu de sustinut & la longue. Sentimentul acesta ne reflect relatia cu odihna, in general. Atitudinea noastra fata de ea poate si fie ambivalenta. Tanjim dupa odihna, dar apoi incepem si ne facem griji, ci suntem lenesi si nu profitim la maximum de viata Unul dintre lucrurile care ne diferentiaza pe noi, oame- nii, de animale este curiozitatea. Chiar gi azi, cdnd multi dintre noi avem tot ceea ce ne este necesar ca sa trim, tot ne dorim si vedem ce se giseste peste urmatorul deal, dincolo de ocean sau pe o planeta indepartati. Avem 0 nevoie insatiabil’ de a explora, de a descoperi, de a gisi sensuri, Curiozitatea a fost un element-cheie care ne-a asigurat supravietuirea gi succesul ca specie. lar eu nu sustin c3 eae ceva rau, ins dezavantajul curiozitatii este ca ne fa e nelinistiti. Tot timpul avem senzatia ca treby si facem ceva. lar definitia noastra pentru sa facem ceva" a ajuns sé fie foarte restrictiva. Pentru majoritatea dintre noi, 8 facem ceva" inseamna sa fim ocupafi. $i nu doar o parte din timp, ci tot timpul. ‘Totusi Socrate ne-a sfatuit si fim atenti la pustiul vietii ‘ocupate. Daci suntem ocupati tot timpul, viata noastra e vaduvits de ritmul ei esential. Nu mai suntem capabili si sesiziim contrastul dintre a face sia nu face. O oscilatie care e att naturald, cat si sinatoasd. E ca atunei cdnd stai intr-un hamac: trebuie sa te legeni inainte si inapoi. Trebuie si oscilezi intre actiune gi odihn’, Iuand odihna la fel de in serios ca actiunea. Avem nevoie si ne odihnim mai mult. $isi ne odihnim mai bine, De dragul odihnei, dar si de dragul vietii noastre, in sensul ei larg. Odihna nu e utili doar pentru starea noastrd de bine, ci si pentru productivitatea noastr. O ciutare rapid on-line ne releva cd asta e epoca ,ingri- jirii personale”. Indiferent cum vi s-ar parea expresia asta, conceptul e bun. Mai mult, eu sustin e& forma cea mai buna de ingrijire personala este odihna Cu toate astea, in prezent, omenirea sufer’ de un defi- cit de odihna. Se poate ca asta sa fi fost cea mai semnifica- tiv dintre descoperirile facute de studiul de anvergura 5 Claudia Hammond care std la baza acestei carti. Studiul la care fac referire a purtat titlul de ,Testul odihnei’, iar la ef au acceptat si participe optsprezece mii de persoane locuind in o suté Lreizeci si cinei de tari. Voi reveni la ,Testul odihnei” ceva mai tarziu, in cursul acestui capitol introductiv, insa, dupa ‘cum spuneam, printre aceste cele mai importante desco- periri a fost aceea ci multi dintre noi consideram ca nu ne odihnim suficient. Doua treimi dintre repondenti au spus i afirmatia aceasta este adevarati, in cazul lor, si c& sar dori sa se odihneascé mai mult, S-a constatat ca, in medie, femeile se odihnesc cu zece minute mai putin decat barba- tii. Situatia find si cineva in ingrijire. ins oamenii care s-a constatat ci se ‘odihnese cel mai putin sunt tinerii, atat femei, cat gi bar- bai, care lucreaza fie in schimburri, fie cu norma intreaga, Rezultatele acestea sunt in acord cu impresia generala ci tinerii sunt deosebit de stresati si ca se chinuiesc 53 faci fata presiunilor vieti. in ianuarie 2019, un articol BuzzFeed intitulat , How Millennials Became the Burnout Generation” a devenit viral', Jurmalista Anne Helen Petersen gi-a inc put materialul explicand ed pe lista ei de ,treburi de facut" avea trecute atat de multe lucruri, incat dezvoltase ,para- lizia de sarcina", devenind incapabilé si mai rezolve vreo problema. Unele persoane mai in varsti desconsiders acest tip de temere si-ieticheteaza pe mileniali ca ,snowfla- kes’”, Eu insa cred ca Petersen si generatia ei au descoperit ceva important. Cu siguran{’, o fnjeleg cand se refer’ la lista ei de e-mailuri necitite ca la ,inboxul rusinii, cici, in prezent, in inboxul meu se giisesc 50 449 de e-mailuri nedeschise. Ideea este ins mai ampli de atat Wri si in cazul persoanelor care au pe * In traducere, fulg de zipads, In limbojul urban, termenul acesta dar, in i la © persoana care se consider 2 fi unica spec reaitate, na este asa (nt) ARTA RELAXARIL 9 Indubitabil, omul care azi are douazeci de ani se con- frunti cu provocare de proportii, din cauza competitiei intense pentru un loc intr-o facultate sau pentru un serv

    S-ar putea să vă placă și