Sunteți pe pagina 1din 16

2021-2022 MANAGEMENTUL

COMUNICĂRII ȘI AL
RELAȚILOR PUBLICE

Nivel Master
Specializarea: Management
Educațional

Anul 1

Coordonator:
prof. univ. dr. Stan Cristian

Masterandă: Pamfilie Ionela-Adelina


Tema 1: Realizați un rezumat interpretativ al unui articol/studiu/capitol, publicat fizic sau
online într-o limbă de circulație internațională, privind sfera comunicării organizaționale.

Lucrarea studiată Se numește ,,Practici organizaționale eficiente pentru clasele gimnaziale


și liceale“ și reprezintă un studiu calitativ ce ajută studenții din Philadelphia să se bucure de succes
în clasele 6-12, publicat în April. 2009.

A fost realizată de RFA, o organizație non-profit din


Philadelphia, angajată în cercetarea politici și evaluări privind
educația urbană. Fondată în 1992, RFA încearcă să
îmbunătățească oportunitățile de educație și rezultatele
tineretului urban prin consolidarea școlilor publice.

Cercetarea în domeniul acțiunilor a identificat practici


organizaționale eficace utilizate de o mai bună performanță
Școli care deservesc elevii de gimnaziu și liceu din districtul
școlar din Philadelphia.
Aceste practici sunt organizate în trei domenii:
• Condiții de predare, centrat pe student
• Comunitatea școlară
• Programul de instruire.
Acest raport oferă o explicație pentru fiecare
sferă, strategii largi și practici specifice pentru a pune în aplicare strategiile, și studii de caz de
școlile care ilustrează cum arată practicile atunci când sunt puse împreună în mod eficient.

Acest raport a beneficiat de mai multe reuniuni cu


Membrii ARC în care ne-au adresat întrebări importante care ne-au împins gândirea.
Kenneth Wong, consilier executiv al Consiliului de evaluare a responsabilității, și Michael
Schlesinger, director executiv al Biroului de responsabilitate și evaluare al raionului
a oferit îndrumări pe tot parcursul drumului – ajutându-ne să gândim prin probleme de eșantionare
și furnizarea de feedback cu privire la primele proiecte. Multe mulțumiri directorilor,
vicecomanditari, lideri de profesor, și profesori de clasă ale

1
școli în eșantionul nostru. Sau folosit două școli în care părțile interesate din școală au trecut
dincolo de simpla aplicare a câtorva idei bune și au pus în aplicare în mod intenționat o combinație
coerentă de strategii care vizează îmbunătățirea rezultatelor elevilor.

Aceste studii de caz oferă descrieri ale interdependenței și corelării strategiilor, arătând
modul în care acestea lucrează sinergic într-un context specific.Acestea oferă tipuri de explicații
detaliate și coerente privind bunele practici utile pentru practicienii din școli și factorii de decizie
din district, deoarece oferă imagini concrete și realizabile pentru practicienii din școli și pentru
actorii a căror misiune este să le sprijine.

Reformatorii din domeniul educației au căutat modalități de a asigura o predare de înaltă


calitate în fiecare clasă.

În această secțiune identificăm patru strategii pe care școlile cu performanțe mai bune le-
au utilizat în acest studiu. Strategiile în această sferă a școlii efortul se referă la stabilirea condițiilor
optime de predare și include recrutarea, angajarea, alocarea, sprijinirea, evaluarea și menținerea
unor cadre didactice bune.

Acest lucru are sens în lumina corpului tot mai mare de dovezi că calitatea predării – mai
mult decât orice alt factor – afectează mărimea câștigurilor de realizare a studenților (Olson,
2003; Wayne și Youngs, 2003; Ferguson și Brown,2000; Sanders, 1998;

În această secțiune identificăm cinci strategii pe care școlile cu performanțe mai bune din
studiul nostru le-au utilizat pentru a crea condiții școlare care să sprijine buna predare.Strategiile
în acest domeniu al efortului școlar se referă la stabilirea condițiilor optime de predare și includ
recrutarea, angajarea, atribuirea, sprijinirea, evaluarea și menținerea unor cadre didactice bune.
Cele cinci strategii sunt:

• Construirea unei viziuni comune și concrete despre ce înseamnă a fii un bun


profesor.
• Crearea de oportunități de învățare profesională de înaltă calitate
axat pe un curriculum comun, o viziune școlare de predare bună, și
capacitate de reacție asupra nevoile elevilor, determinată de datele privind
performanța acestora.

2
• Recrutarea unui puternic grup de profesori care să faciliteze impactul dorit,
dezvoltand astfel un riguros proces de angajare
• Sprijinirea profesională a cadrelor didactice și cresterea moralului profesorilor
încurajându-i să aibă încredere în sine.
• Liderii au conceput programe zilnice, săptămânale și anuale și altele
structuri importante care au sprijinit învățarea și colaborarea profesională
în cadrul și în cadrul comunităților formale de instruire.
Experiența Liceului Charter

La acest liceu, liderii au fost în sălile de clasă în mod constant și au oferit feedback rapid
în interacțiuni scurte după ore și prin e-mail. S-a constatat că aceste vizite au fost considerate
responsabile pentru realizarea unei predări mai bune.

În plus, fiecare profesor a fost observat oficial de trei ori pe an ca


parte a procesului de evaluare a performanței. Pentru observații au fost folosite rubrici, iar
profesorii au fost recompensat în mod monetal pentru îmbunătățirea performanțele de predare.

Ce s-a realizat în vederea atingerii obiectivelor?

Profesorii au citit și au discutat o carte comună despre instruire și strategii, despre cum să aplice
practicile sugerate, contribuind la o predare eficientă în sălile de clasă. Unele dintre cărțile
menționate sunt:

• The First Days of School.

• Secrets of the Teenage Brain.

Highly Effective Tools for Teaching Writing and Teaching for Mastery.

Atribuțiile directorilor în ce privește organizarea școlară

Directorul trebuie să utilizeze cele mai bune instrumente de comunicare pentru a promova
respectarea deplină a activităților zilnice, concentrându-se la îndeplinirea obiectivelor
organizaționale. Din acest motiv, se presupune că aproximativ 70 până la 90% din
timpul de lucru ar trebui să fie dedicat comunicării strategice eficiente în cadrul unei organizații
școlare. (Barrett, 2006)

3
Rolul strategic al comunicării organizaționale interne

Comunicarea internă ar trebui considerată un proces complex, ce reprezintă elemente de


bază în cultura organizațională, precum stilul de conducere și managementul cunoștințelor, aceste
aspecte generează un impact intern al comunicării asupra satisfacției angajaților, atât cognitiv,
emoțional și comportamental, realizând astfel un nivel ridicat de loialitate și angajament al
angajaților și un nivel optim la locul de muncă. (Sharma & Kamalanabhan, 2012; Karanges, 2014)

Pentru a stabili condiții pentru succesul elevilor, liderii școlii au acordat prioritate
crearea unui mediu bine întreținut, luminos, curat și modern, care a transmis un mesaj imediat de
respect. De asemenea, ei au invitat la susținerea părinților și a membrilor comunității, importanți
parteneri pentru creșterea responsabilității și oportunităților studenților.Aceste strategii au arătat
un preocupare pentru nevoile studenților dincolo de domeniul imediat de instruire academică.
În timpul muncii noastre pe teren, am auzit mulți lideri de școală și personalul discuta academice
și elevilor bunăstarea socială în aceeași respirație.

Adulții au îngrijit în mod clar studenții dincolo de ei


performanța academică și a recunoscut relația dintre realizarea și sănătatea socio-emoțională. În
timp ce accentul a rămas pe performanța academică și efort persistent
spre creșterea studenților, recunoașterea sinelui deplin al studenților a permis adulților și
studenților să lucreze împreună pentru a construi o comunitate de școală puternică centrată pe
student.

La aceste școli mai performante, toți adulții din școală își asumă un colectiv
responsabilitatea pentru motivarea studenților să realizeze, și să urmeze cu ei în cazul în care
acestea sunt falterate. Aceste școli oferă, de asemenea, timp suplimentar de instruire pentru
studenții care nu excelează încă în cursul lor sau pe teste standardizate.Nu toate școlile au putut să
mandateze o zi lungă, dar unele școli au depășit acest obstacol prin proiectarea oportunităților
pentru elevi de a primi o instruire unu-la-unu sau de grup mic în timpul zilei școlare obișnuite.

Cercetarea noastră a identificat trei domenii în care practicile organizaționale ale


școlilor au făcut o diferență pentru învățarea elevilor și experiența lor școlară.În aceste domenii,
anumite strategii, atunci când sunt utilizate în combinație, au contribuit semnificativ la succesele
școlilor cu performanțe mai bune pe care le-am studiat.

4
În domeniul condițiilor de predare, liderii școlii au adunat o echipă puternică de conducere care a
luat decizii strategice de personal și planificare, care a permis facultății să devină o comunitate de
elevi.

Liderii școlii au construit, de asemenea, o viziune comună asupra bunei învățături și


au oferit profesorilor de dezvoltare profesională necesari pentru realizarea acesteia. Aceste
condiții, în rândul său, a stabilit o colegialitate respectuoasă în rândul adulților din clădire, care a
sprijinit instruire de calitate și a încurajat profesorii să crească. Liderii școlii, de asemenea, au
înrolat strategic părinții și membrii comunității pentru a mai departe sprijinirea și îmbogățirea
studenților.În cele din urmă, au acordat prioritate creării unui mediu fizic care le-a dat elevilor
sentimentul de a fi prețuiți și respectați.

În domeniul programului de instruire, liderii școlii au conceput un domeniu de


aplicare și o secvență coerentă care au pregătit riguros elevii pentru nivelul următor și, de
asemenea, au încorporat pregătirea standardizată a testelor și timpul suplimentar de instruire pentru
a oferi studenților care se luptă cu un sprijin suplimentar.

Puneți îîntrebări precum:

• Ce obstacole pot fi eliminate din eforturile școlilor?


• Ce politici pot adopta districtul?
• Ce resurse pot implementa pentru a sprijini practicile?
Luarea în considerare a acestor întrebări este un pas important pentru îmbunătățirea
școlilor din Philadelphia și creșterea performanței elevilor în toate tipuri de școală.

Cercetătorii și-au organizat constatările în cinci domenii care au influențat


performanța școlară:
• Cultura
• Suport
• Profesori
• Timp și alte resurse
Cultura școli de succes s-au concentrat pe pregătirea studenților pentru viață dincolo
de absolvire, etc. Consider că elevii pot avea success dacă se predă riguros noțiunile necesare
acestora, dacă se alternează metodele de învățare și dacă se împlică în dezvoltarea familia copiilor.

5
Tema 2: Prezentați două tipuri de bariere/blocaje comunicaționale și propuneți
modalități de surmontare a acestora.
Barierele în comunicare se produc atunci când receptorul mesajului comunicat nu
receptează sau interpretează greşit sensul pe care emiţător a vrut să i-l dea. Scopul studierii
comunicării este acela de a reduce cauzele care provoacă aceste fenomene.

Barierele pot fi găsite în orice sistem communicațional şi de aceea e mai corect să spunem
că mesajul transmisnu e niciodată mesaj receptat. Ideal ar fi ca tot ce se emite să fie şi recepţionat,
dar practicasta e imposibil pentru că nu tot ce există în intenţiile emiţătorului se regăseşte în
aşteptărilereceptorului, fiecare om având un cadru de referinţă propriu (şi chiar limitat), iar
sensurile încare se realizează comunicarea diferă de la individ la individ.

Blocajele comunicării pot avea asemenea intensitate, încât între informaţia transmisă şi
mesajul perceput să existe diferenţe vizibile.

Perturbaţiile pot fi de natură internă-fiziologice,perceptive, semantice, interpersonale sau


intrapersonale-şi de natură externă-apărute înmediul fizic în care are loc comunicarea (poluare
fonică puternică, întreruperi succesive ale procesului de comunicare etc.). De-a lungul timpului
specialiştii în acest domeniu au fost şi sunt preocupaţi deabordarea anumitor aspecte ale
comunicării ce îngreunează procesul de comunicare, căutândsoluţii pentru neutralizarea factorilor
care le generează sau, cel puţin diminuarea influenţelor acestora.

Barierele comunicării din perspectiva complexelor personale

Bariere cauzate de contextul sociocultural-se referă la condiţiile de trai ale individului


într-un tip de societate sau mediu nesatisfăcător pentru el.

• Conflictul de valori şi lipsa cadrelor de referinţă-apare atunci când persoanele nu pot


admite şi adera la scările de valori, la ideologiile societăţii în care trăiesc, deoarece nu
se pot regăsi pe sine.

• Condiţionarea şi manipularea prin mass-media apare dacă indivizii nu dau dovadă de spirit
critic şi de luciditate faţă de informaţiile propuse de mass-media.

6
• Prejudecăţile sau ideile gata confecţionate -Sunt raportate la tradiţiile ce îşi au rădăcinile
într-un trecut mai mult sau mai puţin îndepărtat. Adoptarea unei atitudini nonconformiste
faţă de norme şi prejudecăţi conduce, deseori, la o comunicare neeficientă.

• Diferenţele culturale-O cultură diferită de cea în care a fost crescută persoana constituie o
viziune diferită asupra lumii, un sistem diferit de valori şi ideologii, ceea ce face dificilă
comunicarea.

Bariere referitoare la relaţiile individ-grup

Marginalizarea -comunicarea cu persoane subapreciate, neglijate de societate este


foarte dificilă, acestora fiindu-le caracteristic un comportament deviat, nerespectarea
promisiunilor şi a legilor.

Lipsa de autenticitate-este incapacitatea de a se exprima în conformitate cu ceea ce


simt şi îşi doresc în mod real. Asemenea oameni sunt nişte „actori”, asumându-şi roluri pe
care nu le acceptă.

Izolarea-se manifestă prin afişarea unui comportament individualist, teamă faţă de


alţii şi de ridicol, neimplicare, lipsă de iniţiativă. Izolarea poate fi atât blocaj al comunicării
cât şi consecinţa unei comunicări neeficiente.

Alte taxonomii ale barierelor de limbaj:

• aceleaşi cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane;-


cel ce vorbeşte şi cel ce ascultăse pot deosebi ca pregătire şiexperienţă;

• starea emoţională a receptorului poate deforma ceea ce aude;


• ideile preconcepute şi rutina influenţează receptivitatea;
• dificultăţi de exprimare;
• utilizarea unor cuvinte sau expresii confuze.
Modalităţi de ameliorare a comunicării
• Să se utilizeze mesaje adresate la persoana I focalizate pe ceea ce simte
emiţătorul şi pe comportamentul interlocutorului, prevenind relaţiile defensive
în comunicare.

7
• Să fim spontani în exprimarea opiniilor personale, să nu ne impunem punctul devedere.

• Să ascultăm cu atenţie, căci ascultatul activ este o modalitate care duce la îmbunătăţirea
înţelegerii reciproce şi la depăşirea obstacolelor în comunicare.

• Să nu dăm dovadă de superioritate pentru că aceasta determină formarea unei relaţii


defectuoase de comunicare.

• Să evităm stereotipurile şi prejudecăţile deoarece duc la opinii negative despre ceilalţi,


sunt cauze ce duc la discriminare şi chiar la violenţă.

• Să nu criticăm interlocutorul.

• Să citim limbajul corpului, concentrându-ne atenţia pe factorii cheie: expresia feţei,tonul,


ţinuta corpului sau gesturile.

• Se atacă problema, şi nu persoana. Trebuie evitată tendinţa de a judeca.

• Ascultarea suportivă, să-i sugereze interlocutorului că suntem interesaţi de persoana sa,


că îi respectăm sentimentele, emoţiile și gândurile.

În concluzie Comunicarea „interumană se bazează pe un ansamblu de procese


psihomotorii specific umane, limbajul, în care un loc deosebit de important revine componentei
conştiente, gândirii”.(P. Popescu-Neveanu, 1978).

8
Tema 3: Realizați un rezumat interpretativ al unui articol/studiu/capitol, publicat fizic sau
online publicat într-o limbă de circulație internațională, privind domeniul managementului
relațiilor publice.

Activitățile relațiilor publice sunt planificate și susținute pentru a stabili și menține


bunăvoința și înțelegerea reciprocă între o organizație și publicurile sale. În general, nu există o
definiție unică acceptată a relațiilor publice. În schimb, există multe modalități de a o defini.
Ivy Lee și Edwards Louis Bernays a stabilit prima definiție a relațiilor publice în la
începutul anilor 1900, care afirma că „funcție de management, care prezintă atitudini publice,
definește politicile, procedurile și interesele unei organizații… urmat de executarea unui program
de acțiune pentru a câștiga înțelegere și acceptare publică”

Obiectivul principal al relațiilor publice este de a menține o reputație pozitivă a brandului


și menținerea unei relații strategice cu publicul, potențialii clienți, parteneri, investitori, angajații
și alte părți interesate care conduc la o imagine pozitivă a mărcii și o fac să pară sinceră, de succes,
importantă, și relevantă.

Funcțiile relațiilor publice

• Anticiparea, analiza și interpretarea opiniei publice și a atitudinilor publicului spre brand


și strategii de redactare care folosesc gratuit sau câștigat pentru a influența mass-media.

• Scrierea și distribuirea comunicatelor de presă.

• Planificarea și executarea evenimentelor speciale de informare publică și de relații cu mass-


media.

• Scrierea de conținut web (site-uri interne și externe).

• Gestionarea relațiilor cu investitorii.

• Dezvoltarea unei strategii de relații publice în situații de criză.

• Relațiile cu agențiile guvernamentale și legislative în numele organizației.

• Consilierea angajaților organizației cu privire la politici, curs de acțiune, responsabilitatea


organizației și responsabilitatea acesteia.

9
• Gestionarea prezenței mass-media prin răspunderea la recenzii publice pe site-uri de
socializare.

Tipuri de relații publice

• relații mass-media: stabilirea unei relații bune cu organizațiile mass-media și


acționând ca sursă de conținut.
• relații cu investitorii: manipularea evenimentelor investitorilor, publicarea rapoartelor
financiare și a reglementărilor pilitură, și manipularea investitorilor, analiști și interogări și
plângeri mass-media.
• relații guvernamentale: reprezentarea mărcii în guvern în ceea ce privește
îndeplinirea unor politici precum responsabilitatea socială a întreprinderilor, concurența
loială, consumatorii protecție, protecția angajaților etc
• relații comunitare: manipularea aspectului social al brandului și stabilirea unui
reputație pozitivă în nișa socială, cum ar fi protecția mediului, educație etc
• relații interne: consilierea angajaților organizației în ceea ce privește
politici, curs de acțiune, responsabilitatea organizației și responsabilitatea acestora.
Cooperarea cu acestea în timpul lansărilor și evenimentelor speciale de produse.
• relații cu clienții: gestionarea relațiilor cu piața țintă și consumatori de frunte.Efectuarea
de cercetare de piață pentru a afla mai multe despre interesele, atitudinile, și prioritățile
clienților și elaborarea de strategii pentru a influența același lucru folosind mass-media
câștigate.
▪ comunicari de marketing: sustinerea eforturilor de marketing legate de lansarea
produselor, campanii speciale, constientizarea brandului, imagine si pozitionare.

Instrumentele relațiilor publice sunt:

1.TV: Aici abilitățile dumneavoastră în PR este văzut în programele sponsorului dumneavoastră


și în decorurile prezentărilor dumneavoastră. Vocea prezentatorului TV este adesea mai eficientă
pentru a conduce acasă sloganul decât artistul plătit sau celebritatea.

10
2. Presa scrisă – ziare și reviste: În timp ce anunțurile își fac treaba, PR-ul bun constă în a
contribui articole științifice utile la reviste și ziare adecvate

3. Filme: Filme despre activitatea unei companii și activitatea sa neobișnuită (de exemplu,
explorarea petrolului, controlul bolilor) pot fi folosite pentru promovarea relațiilor publice.Aceste
filme pot fi prezentate la întâlniri ale clienților, expoziții, întâlniri de presă, reuniuni interne etc

4. Literatura de specialitate: Brosuri, brosuri informative, pliante etc. Sunt concepute special
pentru construirea de imagini.Acestea pot fi asociate cu calendare, liste de sărbători, numere de
telefon utile,

etc

5. Poștă directă: Unele bănci trimit salutări de ziua de naștere clienților lor.În mod similar, salutări
de sezon, cărțile de simpatie, invitațiile etc. pot fi folosite ca o punte pentru a ajunge la o companie
stabilită ca precum și clienți noi.-

7. Radio: Radioul, un dispozitiv audio, are anumite avantaje față de televizor. Se poate juca în
fundal fără a implica ochiul. Importanța sa trebuie evaluată corespunzător, deoarece este a foarte
subcotat mediu în India de astăzi. Directorii au o oportunitate suplimentară de a ajunge audiențe
rurale, ținând discursuri radio în limbile regionale. Produsele agricole pot fi popularizat prin
utilizarea eficientă a radioului.

8. Comunicare orală și maniere scenice: Acesta nu este cel mai mic dispozitiv de relații publice.
Clienții văd rochiile angajaților și maniere cu oarecare atenţie. Luați în considerare un funcționar
de cont de economii într-o bancă. Clienții trebuie să stai si asteapta in fata lui/ei. Au timp suficient
să urmărească funcționarii.

Rolurile managementului relațiilor publice


Relațiile publice pot și ar trebui să aducă o contribuție importantă în a ajuta la formarea
unui ideile organizației despre ce este, ce ar trebui să facă și ce doresc și așteaptă publicul ei din
ea.
Managementul comunicării – O tehnică fundamentală folosită în relațiile publice este
identificarea publicului țintă și adaptarea mesajelor pentru a fi relevante pentru fiecare public.

11
Rolul de relații publice necesită dezvoltarea unor obiective de comunicare care să fie în
concordanță cu obiectivele generale ale organizației. În calitate de comunicatori bidirecționali,
profesioniștii în relații publice interacționează direct cu publicul cheie, transmitând rezultatul

informații (cu recomandări) către alți membri ai echipei de conducere.

• Managementul crizelor – Relațiile publice stabilesc metodele și politicile de utilizat

atunci când operațiunile organizației devin implicate într-o situație de urgență care afectează

publicul. Aceasta include politici și proceduri pentru distribuirea informațiilor către angajați, mass-
media, guvern și alte publicuri cheie.

• Managementul problemelor – Aceasta implică identificarea problemelor, problemelor


și tendințelor relevante pentru organizația și apoi elaborarea și executarea unui program care să le
facă față. Acest include, de asemenea, studiul problemelor de politică publică de interes pentru
organizație.

• PR în managementul marketingului – Rolul PR în managementul marketingului


include produsul publicitate, plasarea de produse, aprobarea terților, utilizarea purtătorilor de
cuvânt, participarea la expoziții comerciale și marketingul asociat.

Management strategic – Acționând ca un consilier, profesionistul de PR îl ajută pe echipa de


management în dezvoltarea unor politici solide care sunt în interesul cel mai bun al public cât și
organizație. Profesionist de PR integrează o înțelegere a preocupările și atitudinile publicului cheie
în decizia managerială a organizației proces de realizare.

Managementul reputației sau al imaginii – planificarea și implementarea politicilor, proceduri


şi strategii care demonstrează angajamentul organizaţiei faţă de responsabilitatea publică și
socială, comportamentul etic, identitatea corporativă și reputația cu publicuri cheie.

12
Publicul unui magazin

❖ Clienții care îl vizitează și cumpără produse

❖ Furnizorii săi

❖ Personalul său

❖ Clienții săi potențiali (și care pot include întregul oraș, chiar și vizitatori din apropiere)

❖ Autoritățile de acordare a licențelor și de impozitare

❖ Furnizorii de infrastructuri și servicii de infrastructură (de exemplu, energie electrică, securitate etc.)

❖ Agenții săi de publicitate, ziare, etc

❖ Autoritatea de reglementare (autorități, cum ar fi Food and Drugs Administration)

Managementul relațiilor publice în India


Relația publică este o profesie înfloritoare în India. Există sute de cabinete mari și mici
de relații publice în țară, angajând mii de practicieni. Majoritatea companiilor din sectorul privat
și aproape toate companiile din sectorul public au departamente de relații publice. Potrivit unui
sondaj realizat de Camera de comerț și industrie din India (Assocham, 2012), industria PR din
India crește cu o rată anuală de 32 la sută. Mulți cred că definiția PR-ului tradițional a suferit o
schimbare. PR-ul în noul avatar nu include doar relațiile media și comunicarea angajaților, ci este
folosit din ce în ce mai mult pentru comunicarea strategică, construirea de brand, relațiile cu clienții
și gestionarea crizelor. Dintr-o funcție executivă, PR în India devine acum o parte a activităților
de management la nivel înalt care atinge valorile de bază ale unei organizații.

13
Tema 4: Imaginați-vă un incident relativ grav produs în școala unde sunteți manager și
elaborați un comunicat de presă în acest sens.

Incident nedorit într-o școală din județul Cluj, în urma căruia starea de sănătate a copiilor a
avut de suferit.

Vineri, după-masă, în jurul orei 17:00, pe grupul de whatsapp al claselor din Școala
Gimnazială Căianu mesajele de la părinți au început să curgă. Părinții își exprimau nemulțumirea
deoarece copii lor au prezentat o stare de rău și forme de vomit și diaree. Mai mult de atât erau
revoltați pe profesori deoarece au găsit data expirări pe corn.

S-a constat că laptele și cornul care a fost oferit copiilor în ziua respectivă avea termenul
de valabilitate expirat. Se pare că nimeni nu verificase acest aspect, deoarece produsele alimentare
au fost aduse în unitate chiar în aceea zi și nu s-a luat în calcul faptul că puteau fi expirate.

Directorul școlii a luat măsuri și a discutat cu firma producătoare și furnizoare de


produse alimentare și a încheiat colaborarea cu aceasta. Împreună cu primăria Căianu au decis să
ofere părinților un ajutor de 50 de lei în vederea achitări costurilor medicamentelor.

În ce privește responsabilul comisiei lapte și corn acesta a fost înlocuit cu un alt membru
din comisie. S-a îndemnat membrul responsabil să fie foarte atent deoarece este pusă în joc viața
copiilor.

Iar în cadrul consiliului profesoral directorul a cerut fiecărui cadru didactic să verifice
termenul de valabilitate înainte de a înmâna copiilor produse chiar dacă sunt de puțin timp primite
în unitate.

14
Bibliografie/Webografie

1. Abric, J., Psihologia comunicării, Editura Polirom, Iasi,2002


2. Bandura, A. (1997). Self-efficacy: The exercise of control. New York: W.
H. Freeman and Company. Battersby, S. L., & Cave, A.
(2014). Preservice classroom teachers’ preconceived attitudes, confidence, beliefs, and se
lf-efficacy toward integrating music in the elementary curriculum. National Association
for Music Education, 32(2), 52-59.
3. B. G. Smith, "integrating strategic relationship management: Evaluating public relations
as relationship management in integrated communication", Dissertationsubmitted to the
Faculty of the Graduate School of the University of Maryland, College Park, in partial
fulfillment of the requirements for the degree of Doctor of Philosophy 2009.[7] T. Watson,
& Noble. "Evaluating Public Relations: A best practice guide to public relations", 2007.
4. Pânişoară, Ion – Ovidiu, Comunicarea eficientă, Editura Polirom, Iaşi, 2004
5. Supovitz, J. & Christman, J. B. (2003). Developing communities of instructional practice:
Lessons from Cincinnati and Philadelphia. CPRE Policy Briefs, Series RB-39.
Philadelphia: Consortium for Policy Research in Education.
6. http://oms.bdu.ac.in/ec/admin/contents/160_P16MBA4EH4_2020051804345936.pdf
7. https://files.eric.ed.gov/fulltext/ED509443.pdf
8. https://www.scribd.com/doc/121265882/REFERAT-BLOCAJE-SI-BARIERE-IN-
COMUNICARE

15

S-ar putea să vă placă și