Sunteți pe pagina 1din 10

DEPARTAMENTUL TEHNOLOGIA PRODUSELOR ALIMENTARE

Microbiologia generală

CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR GRUPE DE


MICROORGANISME.
VIRUSURI.

POPESCU Liliana, conf. univ., dr. DTPA

1
CONTINUT:
5.1. Caractere generale ale virusurilor;
5.2. Particularităţile morfologice şi structurale ale virusurilor;
5.3. Bacteriofagii .

Virusurile - agenţi infecţioşi fără organizare celulară, reprezintă entităţi


corpusculare ce includ acizii nucleici purtători ai informaţiei genetice şi parazitează
obligatoriu celule vii.

2
5.1. CARACTERE GENERALE ALE VIRUSURILOR
Virusurile se de organismele procariote sau eucariote, fiind încadrate într-un regn aparte
. deosebesc numit VIRA.
Virusurile se q virusul infecţios matur (virion) care reprezintă unitatea morfofuncţională
prezintă sub a virusurilor;
trei stări: q virusul vegetativ care este virionul fără capsidă, multiplicat în celula
gazdă;
q provirusul care este virusul decapsidat integrat în cromozomul celulei-
gazdă.
Virusurile nu au echipament enzimatic de biosinteză şi catabolism propriu, ci doar
unele enzime cu rol în pătrunderea, replicarea şi eliberarea din celula
gazdă.
Virusurile sunt paraziţi absoluţi, constanţi şi obligaţi deoarece nu cresc, nu se divid şi
nu se pot reproduce în afara unei celule gazdă vie.
Virusurile îşi pe baza informaţiei genetice conţinută în acidul nucleic şi cu ajutorul
pot sintetiza sistemelor biochimice ale celulei gazdă – sistemele enzimatice Lipmann ce
componentele asigură acumularea energiei, sistemelor de transport de electroni,
structurale
ribozomilor şi ARNt.
Virionii nu Deoarece nu conţin acid muramic în structura învelişurilor externe.
sunt sensibili
la multe
antibiotice
3
5.2. PARTICULARITĂŢILE MORFOLOGICE ŞI STRUCTURALE ALE
VIRUSURILOR
. DIMENSIUNILE VIRUSURILOR - 10-400 nm în diametru.

DIN PUNCT DE VEDERE MORFOLOGIC VIRUSURILE POT FI :


§ sferice – virusul gripal, adenovirus, herpetic, polio;
§ cilindrice, bastonaşe – virusul mozaicului tutunului, fagi;
§ paralelipipede – virusul variolic, virusul vaccinia;
§ cartuşe – virusul rabic;
§ filamentose – virusul Ebola;
§ sferice cu coadă – virusul bacteriofag.

DUPĂ TIPUL ACIZILOR NUCLEICI DIN GENOM POT FI:


o ribovirusuri (cu genom ARN);
o adenovirusuri (cu genom ADN).

4
MORFOLOGIA COMPARATIVA A VIRUSURILOR

5
5.2. STRUCTURA VIRIONUL

. GENOM VIRAL CAPSIDĂ PEPLOS


este constituit dintr-o reprezintă un complex de structuri se formează în
moleculă de acid nucleic proteice, care îmbracă genomul şi are o momentul când
mono sau bicatenar, cu arhitectură şi compoziţie specifică virionul părăseşte
celula gazdă.
diferite forme de fiecărui tip viral.
compactizare. PEPLOSUL ESTE
CONSTITUIT DIN:
FUNCŢIILE GENOMULUI: • un strat dublu lipidic
•conţine întreaga (ce conţine
informaţie genetică sfingolipide şi
necesară replicării; Figura 5.1. Forme geometrice ale capsidei colesterol) provenit
a) Cubică - Icosaedrică; b) Helicoidală; c) din membrana
•asigură infectivitatea celulară a gazdei;
virală; Binară, Helicoidal – Icosaedrică.
FUNCŢIILE CAPSIDEI VIRALE: • pe suprafaţa internă
•este capabilă de prezintă o foiţă
autoreplicare în absenţa •protejează genomul de acţiunea proteică (proteine de
celorlalţi constituenţi factorilor externi, de nucleazele membrană);
celulare; • pe suprafaţa externă
virali, excepţie ARN viral
izolat. •asigură forma virionului; prezintă spicule
•fixează virionii nuzi de receptorii celulari (spikes) proeminenţe
specifici. de natură
•subunităţile structurale ale capsidei sunt glicoproteică, care au
extremităţile ascuţite,
antigene care induc formarea şi
drepte sau în formă 6
reacţionează cu anticorpii neutralizanţi. de butoni.
5.3. BACTERIOFAGII

. Bacteriofagii sunt virusuri care parazitează bacteriile.

DIN PUNCT DE VEDERE STRUCTURAL FAGII AU FOST CLASIFICAŢI ÎN :


§ icosaedrici (φX174),
§ icosaedrici cu coadă (T4);
§ filamentoşi (φ29, M13).

DIN PUNCT DE VEDERE AL CICLULUI DE VIAŢĂ BACTERIOFAGII POT FI:


Bacteriofagii virulenţi (T4) Bacteriofagii temperaţi (φ80, λ)
îşi "injectează" materialul genetic după ce-şi introduc genomul în
(genomul, cromozomul viral) în citoplasma celula gazdă, acesta se integrează
celulei gazdă, care este replicat în cromozomul bacterian devenind
independent de cromozomul bacterian, profag şi se replică odată cu
are loc transcrierea, se sintetizează cromozomul celulei gazdă, iar
proteinele virale şi componentele genele virale în marea lor
structurale ale bacteriofagului, se majoritate nu se exprimă.
asamblează particulele virale şi în final
celulele bacteriene sunt lizate.

7
5.3. BACTERIOFAGII

Figura 5.2. Structura unui bacteriofag

8
CICLUL VIRAL AL BACTERIOFAGILOR

prin ciocniri întâmplătoare ale bacteriofagilor cu celulele


bacteriene până când aceștia ajung pe un situs receptor al
peretelui bacterian

se realizează cu ajutorul croşetelor din placa bazală şi au loc


modificări catalizate enzimatic care conduc la solubilizarea în
zona de contact a peretelui celular.

se produce o contractare a capsomerilor aflate pe tija


cilindrului axial, prin contracţie tija pătrunde în celulă pe o
distanţă aproximativ 12 nm şi molecula de ADN în stare
relaxată este propulsată în interiorul celulei.

replicarea acidului nucleic are loc simultan cu a celorlalte


virusuri, deosebirea fiind în formarea capului, a cozii are loc
separat şi apoi are loc morfogeneza, intracelular.

se produce sub acţiunea unei enzime induse de prezenţa


fagului, denumită muramidaza şi sub acţiunea presiunii
interne şi lizei are loc ruperea/solubilizarea peretelui celular.

9
PRINCIPALELE CARACTERE DIFERENŢIALE ÎNTRE BACTERII, VIRUSURI ŞI
CIUPERCI MICROSCOPICE

Caracterul diferenţial Virusuri Bacterii Ciuperci microscopice


Numărul tipurilor de acid 1 2 3
nucleic
Tipul de organizare acelular procariot eucariot

Organizarea materialului genomul viral un singur cromozom şi mai mulţi cromozomi


genetic plasmide
Echipament enzimatic şi absente prezente prezente
activitatea metabolică proprie
Capacitatea de creştere absentă prezentă prezentă

Mod de reproducere sunt sintetizate de celula independent, mai ales prin independent, prin forme
gazdă sciziparitate variate asexuate şi sexuate
Capacitatea de diferenţiere nu este cazul absentă prezentă
celulară
Parazitism absolut constant, obligatoriu absent absent

Forme biologice de - virion infecţios (temporar - celulă vegetativă (capabilă - miceliu sau pseudomiceliu
experienţă în natură extracelular) de diviziune) (tal)
- virus vegetativ intracelular în - spor (formă de conservare) - spor (formă de reproducere)
curs de sinteză
- virus integrat fixat în
cromozomul celulei-gazdă
Poziţia pe scară filogenetică la graniţa dintre viu şi neviu organisme vii cu organizare organisme vii cu diverse
simplă (protiste) grade de complexitate
morfofiziologică
10

S-ar putea să vă placă și