Universitatea din Pitesti

Facultatea S.E.F.I.
ANUL IV, sem I, HORTICULTURĂ
Nume si prenume Rujan Adrian

EXAMEN
Viticultură specială I (Ampelografie)

1. Soiul la viţa de vie

a) are un singur biotop
b) reprezinta grup de indivizi
c) o unitate biologică de sine stătătoare

2. Intre biotipurile aparţinând aceluiaşi soi

a) nu există anumite deosebiri fiziologice
b) sunt prezente doar anumite soiuri
c) există anumite deosebiri fiziologice

3. Selecţie clonală
a) alegerea celor mai valoroase specii viticole
b) alegerea celor mai valoroase biotipuri din cadrul soiului
c) este o tehnologie viticola cu randament superior

4. Caracterul de adaptare ecologică

a) este invers proportional cu numarul de biotopuri ale soiului
b) este dat de tehnologia viticola aplicata
c) este direct proportional cu numarul de biotopuri ale soiului
5. Clona la vita de vie
a) de la un soi se poate obtine o singura clona.
b) reprezintă descendenţa vegetativă rezultată de la o singură plantă;
c) procedeu pentru realizarea unei altoiri performante;
6. Soiul la vita de vie
a) soiurile nu pot fi implicate in procesul de hibridare
b) are o stabilitate absoluta in timp
c) are o stabilitate relativa in timp

7. Aceeaşi combinaţie de genitori

a) este implicata in obtinerea unei noi specii.
b) poate genera un singur soi
c) poate genera mai multe soiuri

8. ISTIS foloseste in clasificare soiurilor urmatorul criteriu:

a) criteriul ecologic
b) epoca de maturare
c) destinatia productiei de struguri
9. Soiurile din grupa Proles orientalis
a) procent ridicat de lăstari fertili
b) numar ridicat de struguri pe lăstar
c) soiuri puţin rezistente la ger

10. Soiurile din grupa Proles occidentalis

a) Lipsite de soiuri apirene
b) perioadă de vegetaţie lunga
c) soiuri slab productive

11. Soiuri pentru masă timpurii

a) Afuz Ali, Muscat de Hamburg
b) Bicane, Italia
c) Muscat Perlă de Csaba, Cardinal

12. Soiuri apirene

a) Centenar, Pietroasa, Perlette
b) Bicane, Victoria, Tamina
c) Napoca, Somesan, St. Emilion

13. Soiuri de struguri pentru şampanie

a) Aligote, Pinot gris, Chardonnay.
b) Chardonnay, Pinot Noir, Pinot Meunier;
c) Cabernet, Fetească regală, St. Emilion;

14. Caracterizarea agrobiologică a soiului ia in calcul

a) fertilitatea şi productivitatea
b) distanţele de plantare
c) sistemul de tăiere
15. Caracterizarea agrotehnica a soiului ia in calcul
a) fertilitatea şi productivitatea
b) rezistenţa biologică faţă de boli
c) planul de fertilizare
16. Caracterizarea tehnologică a soiului ia in calcul
a) fertilitatea şi productivitatea
b) epoca de maturare a strugurilor
c) norma de irigare
17. Viţele portaltoi sau viţele americane
a) au fost introduse în viticultură după invazia filoxerei în Europa
b) sunt folosite ca butaşi pentru infiinţarea plantaţiilor
c) limiteaza extinderea plantaţiilor viticole

18. Portaltoii americo-americani

a) au afinitate bună la altoire
b) dau producţii mici de butaşi
c) rezistentă la mană
19. Portaltoii americo-americani
a) au afinitate slabă la altoire
b) dau producţii mici de butaşi
c) înrădăcinează uşor

20. Care este portaltoi din grupa europeo – american

a) Vitis Berlandieri x Vitis Riparia
b) Vitis Chasselas x Vitis Berlandieri
c) Vitis Riparia

21. Afinitatea de producţie este influenţată de:

a) nivelul de fertilizare si irigare
b) infrastructura viticolă
c) asocierea soi vinifera – portaltoi

22. Riparia Gloire

a) foarte bună rezistenţă la filoxera radicicolă
b) maturează lemnul pe o lungime mică a lastarilor
c) foarte bună rezistenţă la filoxera galicola

23. Rupestris Du Lot

a) perioadă foarte lungă de vegetaţie
b) dezmugurire tardivă
c) afinitate mijlocie cu soiurile Vitis vinifera
24. Rupestris Du Lot
a) producţie mică de butaşi
b) rezistenţă slabă la cloroză
c) foarte sensibil la nematozii
25. Chasselas x Berlandieri 41 B
a) are cea mai scurtă perioadă de vegetaţie
b) capacitate bună de înrădăcinare
c) afinitate bună la altoire
26. Chasselas x Berlandieri 41 B
a) sensibil la filoxera galicolă
b) rezistent la nematozi
c) sensibil la filoxera radicicolă
27. Solonis x Riparia 1616 C
a) rezistent la filoxeră radicicolă
b) sensibil la umiditatea din sol
c) afinitate slabă la altoire cu soiurile nobile
 28. Soiurile de masă
a) sunt in general mai viguroase decat cele pentru vinuri
b) se pretează mult puţin la conducerea pe tulpini înalte
c) cerinţe mai reduse pentru resursele climatice comparativ cu soiurile pentru vinuri
29. cele mai bune zone pentru cultura soiurilor de masă
a) Moldova
b) sudul ţării
c) Transilvania
30. Soiurile de masă
a) cerinţele mari faţă de apă şi elemente nutritive din sol
b) bune rezistente la ger
c) rezistente la putregaiul cenuşiu al strugurilor
31. Regina Viilor
a) soi autohton
b) perioadă mijlocie de vegetaţie
c) rodeşte pe lăstari de copil
32. Soiul Augusta
a) obţinut la U.S.A.M.V. Bucureşti din încrucişarea soiurilor Italia şi Regina viilor
b) productivitate redusă
c) soi extratimpuriu
33. Soiul Victoria
a) rezistenţă bună la transport şi păstrare
b) fertilitate foarte buna
c) rezistenţă slabă la mană şi secetă
34. Soiul Muscat de Hamburg
a) sensibilitate ridicată la atacul moliilor
b) se recomandă tăierea speronată
c) producţie medie 20 t/ha
35. Soiul Italia
a) răspunde foarte bine la irigare şi fertilizarea cu P şi K
b) sensibil la transport şi păstrare
c) se cultivă doar altoit

Subiecte:

1. Stabiliti valoare formulei lui Blunck (relatia dintre dzmugurit si declanşarea fenofazei înfloritului
cunoscand:
 X = 68 (numărul de zile de la dezmugurit la înflorit)
 t° = 15 (temperatura medie zilnică din acest interval)
 c = 10°C (pragul biologic)
2. Determinati indicele de compoziţie a bobului (descriptor introdus de ICVV) cunoscand ca
greutatea pulpei = 260 g, greutatea pielitei = 22 g, greutate seminte = 32.
3. Conveierul geografic si varietal