Judetul Covasna este si judetul bisericilor fortificate 

(cetati taranesti) si a portilor si

stalpilor de lemn sculptate care se pot vedea in orase ca Sfantul Gheorghe, Covasna,
Intorsura Buzaului, Targu Secuiesc sau Baraolt, cat si in sate cum ar fi: Aita Mare, Araci,
Arcus, Batani Mari, Filia, Ilieni, Lemnia, Olteni, Ozun, Reci, Sanzieni, Valea Crisului, Zagon,
Zabala, etc.

Cheile Varghis se afla pe Valea Varghis, in Muntii Harghita si reprezinta un loc impresionant
pentru ca aici raul a taiat in stanca o trecere stramta, lunga de 3 km care are peste 60 de
pesteri. Cea mai mare pestera este pestera Meresti si este cea mai lunga pestera din Carpatii
Orientali.

Monumentul ostasului roman din Sfantu Gheorghe a fost dezvelit in anul 1974 si este dedicat
memoriei ostasilor armatei romane care si-au dat viata pentru eliberarea orasului de sub
ocupatia fascista in toamna anului 1944. Monumentul masoara 18 metri .Grupul statuar al
marelui voievod Mihai Viteazul se afla in centrul orasului.

Cladirea Muzeului National Secuiesc reprezinta un obiectiv de mare atractivitate turistica. A

fost construita in anii 1912-1913 pe baza planului arhitectului Kós Károly. Muzeul a fost
infiintat in 1879 si numara 8779 de obiecte muzeale, fiind impartit in mai multe sectii:
biblioteca-arhiva, istorie-numismatica, etnografie, arta plastica, stiinte naturale.

In acest judet se gasesc foarte multe statiuni de odihna si tratament cum ar fi: Balvanyos,
Malnas Bai, Biborteni, Valcele, Bodoc, Doboseni, Fila, Micfalau, Valea Zalanului, etc. Aici se
trateaza boli dermatologice, reumatice, ortopedice, cardiologice, de nutritie, endocrine,
genitale.

Prezentare generală

Judetul Covasna

[ Scurt Istoric | Descriere Geografica | Informatii Turistice | Profilul Economic ]

Scurt Istoric

Situat la rascrucea drumurilor care fac legatura intre est si vest, pe teritoriul judetului Covasna isi
atesteaza prezenta pe langa daci, si cateva triburi migratoare cum ar fi: celtii, slavii, maghiarii, pecinegii,
care dupa retragerea legiunilor romane s-au stabilit aici, dupa cum arata si numele unor vechi localitati
(Covasna, Cernat, Ozun, Baraolt, Biborteni, etc.) Judetul - numit si Trei Scaune - este locuit de maghiari
(75 %) si romani (24%). Stramosii maghiarilor au venit in zona in secolele XII-XIII d.Hr. Populatia
autohtona era deja crestinata si avea o organizare teritoriala si administrativa bine structurata - divizata
pe scaune - care avea ca obligatie principala de a apara trecatorile din Muntii Carpati. De-a lungul
secolelor, locuitorii acestui judet au dus lupte sangeroase pentru a-si apara drepturile si libertatile
obtinute de inaintasii lor. Revolutia de la 1848-1849 a scris pagini glorioase in cartea istoriei acestui
judet. la Targu-Secuiesc, in 1572, s-a infiintat breasla peilarilor, in 1638, Breasla cizmarilor si in 1649,
breasla olarilor. Activitatile industriale propriu-zise au inceput cu darea in exploatare a minelor de
carbune, in 1872 si a industriei textile si a tutunului, inaugurate la sfarsitul secolului al XIX-lea. Punerea
in exploatare a liniei ferate dintre Brasov siTargu-Secuiesc, in 1891, si cea catre Miercurea Ciuc in 1897,
a jucat un rol important in dezvoltarea industriala a zonei.
[ inapoi la Titlu ]

Descriere Geografica

Judetul Covasna se gasete in centrul Romaniei, la curbura Carpatilor, si are ca venici judetele Brasov,
Buzau, Vrancea, Bacau si Harghita. Judetul Covasna se intinde pe 3710 kmp si ocupa 1,6% din suprafata
totala a Romaniei, fiind unul dintre cele mai mici judete din Romania si are o populatie de 231.904
locuitori (la recensamantul din 1992), reprezentand 1% din populatia totala a Romaniei. Resedinta
administrativa a judetului este orasul Sfantu-Gheorghe, situat pe malul drept al Oltului, cu o populatie de
68.395 locuitori. Orasul este situat la 30 km de Brasov, cel mai industrializat oras din Romania si la 200
km de capitala Romaniei, de care este legat prin cale ferata si drum national. 53% din populatia judetului
locuieste in zona urbana (in 5 orase) si 47% in zona rurala (in 33 comune si 122 sate). Solul si subsolul
judetului Covasna sunt foarte bogate in izvoare cu ape minerale din care o mica parte sunt exploatate -
Biborteni, Malnas, Bodoc, Valcele, Covasna, Poiana. De asemenea zacamnatul de lignit de la baraolt
este exploatat si 47% din suprafata judetului este acoperita de paduri de foioase si rasinoase, ceea ce a
dus la un potential turistic mare si la dezvoltarea industriei lemnului.
[ inapoi la Titlu ]

Informatii Turistice

Pamant al apelor minerale si al statiunilor balneo-climaterice, Judetul Covasna este situat pe cursul
mijlociul al raului Olt, in Arcul Carpatilor. Avand o supratata de aproximativ 4000 kmp, inconjurat de
munti acoperiti cu paduri de brad si fag, Judetul Covasna are un climat ozonizat si ionizat. Relieful este
alcatuit in principal din munti vulcanici de joasa altitudine, iar apele minerale si iezerele trebuie
mentionate. Numai in jurul orasului Covasna se gasesc peste 1000 de izvoare cu ape minerale, unele
avand un debit de 1000 l/ora. Bogate in acid carbonic, aceste ape sunt foarte diferite atat la gust cat si la
efectele curative. De aceea judetul Covasna este un taran al apelor, avand numeroase statiuni balneao-
climaterice. Aerul ionizat, apele carbogazoase, au determinat faima statiunii Covasna, cea mai complexa
statiune din Europa. De asemeanea se mai gasesc multe statiuni mici, dupa cum urmeaza: Balvanios,
Malnas Bai, Biborteni, Valcele, Bodoc, Doboseni, Fila, Micfalau, Valea Zalanului, s.a. Aici se trateaza
boli dermatologice, reumatice, ortopedice, cardiologice, de nutritie, endocrine, genitale. Avand ca
resedinta administrativa orasul Sfantul Gheoghe, judetul Covasna este de asemenea judetul bisericilor
fortificate (cetati taranesti)si a portilor si stalpilor de lemn sculptate. Acestea se pot vedea in orase ca
Sfantul Gheorghe, Covasna, Intorsura Buzaului, Targu Secuiesc sau Baraolt, cat si in sate, cum ar fi:
Aita Mare, Araci, Arcus, Batani mari, Filia, Ilieni, Lemnia, Olteni, Ozun, Reci, Sanzieni, Valea Crisului,
Zagon, Zabala, s.a. Un loc pitoresc sunt Cheile varghis, pe Valea Varghis, din Muntii Harghita. Raul a
taiat in stanca o trecere stramta, lunga de 3 km de o frumusete naturala si salbaticie impresionanta, si
care are peste 60 de pesteri. Cea mai mare pestera este pestera meresti si este cea mai lunga pestera din
Carpatii Orientali. Fauna este foarte bogata, in special in zona Brelcu, cat si in alte zone impadurite ale
judetului. vanatoarea de ursi, cerbi carpatini este un sport practicat aici. Pentru pescuit sunt numeroase
locuri: Reci, Lacul Negru si multe alte parauri cu ape cristaline. Mlastina de la Ozunca si padurea de
mesteacan de la Reci, diversifica flora astfel ca pana in septembrie, mirosul florilor se amesteca cu cel al
brazilor pe toate pasunile alpine. Vara sau iarna, judetul Covasna isi asteapta oaspetii la tratam

Judeţul Covasna are o suprafaţa de 3.710 kmp, reprezentând 1.6% din teritoriul naţional al României.
La 1 ianuarie 2007, judeţul Covasna avea o populaţie de 223.634 locuitori (9.47% din populaţia Regiunii
,cu o densitate a populaţiei de 59.9 locuitori pe km 2.
Se învecinează la Est cu judeţele Vrancea și Bacău la Sud-est cu Buzău, la sud-vest și vest cu Brașov
iar la nord cu județul Harghita .
Prezintă un relief variat, de la câmpia brăzdata de râuri și punctată de lacuri, dealuri submontane la
munți învecinați, cele mai vechi mărturii de locuire umană cunoscute pe teritoriul acestuia aparțin
paleoliticului mijlociu. Suprafața județului se compune din două unități de relief complet diferite din
punct de vedere al originii și constituţiei geologice ,al înfățișării geografice și geografico-economice.
Zona centrală,cu o înălțime absolută de cca 525-560 m este constituită din sedimente friabile și
reprezintă golful nord-vestic al marelui bazin intracarpatic de origine tectonică - Țara Bârsei. Rama
muntoasă aparține însă în exclusivitate de lanțul cutat și tectonizat al flișului carpatic cu excepția
marginii nordice, unde apar masive de munți vulcanici. La extremitățile de NV și SE ale perimetrului se
găsesc alte două bazinete de origine tectonico-erozivă: bazinul Baraolt și bazinul Intorsura Buzăului.
Teritoriul județului Covasna este cuprins, din punct de vedere altimetric, între înălțimile absolute de 468
m (baza de eroziune a pîrîului Baraolt la Augustin) și 1777 m (Vf.Lăcăuți din Munții Brețcului) și este
străbătut de apele Oltului și ale Râului Negru, care scaldă și bazinul Târgu Secuiesc, mărginit de Munții
Nemira și Munții Brețcului la est Munții Intorsurii la sud,iar la vest de șirul Munților Bodoc. Oltul în
cursul său ocolește Munții Baraolt, iar înainte de a străbate Munții Perșani colectează apele Vîrghișului,
Cormoșului și a Baraloltului. Aici , limita județului coincide cu cumpăna apelor de pe coasta Perșanilor
de Nord, care în această regiune este cunoscută sub numele de Munții Rica. Cele mai cunoscute pasuri,
defilee și trecători sunt: Defileul Oltului de la Tușnad,Trecătoarea Buzăului (670 m) și Oituzului (866
m), Trecătoarea Hatod (705 m) care face legătura între Valea Oltului și bazinul Baraolt, și Trecătoarea
Hăghimaș, pe unde șerpuiește spre valea Homorodului Mic (județul Harghita). De asemenea pot fi
menționate : Trecătoarea Vadaș în zona centrală a Munților Baraolt (951 m) și trecătoarea Vîlcele (630
m) mai spre sud. La limita masivului se situează Trecătoarea Balvanyos (940 m) în zona de izvor a
pîraielor Puciosul și Turia, cu o importanță turistică deosebită. Pe cumpăna apelor de pe coasta Munților
Brețcului sunt situate alte trecători,ca cea de la Ojdula – redeschisă recent –făcând legătura cu ținuturile
Vrancei, trecătoarea leagă orașul Covasna cu localitatea Comandău, situată Bâscii Mari.

   Beneficiind de un relief variat, de la campia brazdata de rauri si punctata de lacuri la dealuri

submontane, si bucurandu-se de vecinatatea muntilor, judetul Covasna incanta ochiul si sufletul prin
frumusetea neasemuita a peisajului, in care verdele puternic al coniferelor domina ca un brau
inconjurator inaltimile muntilor ce parca imbratiseaza aceste plaiuri transilvane.

   Pe teritoriul lui intalnim trei mari unitati de relief: unul exterior al muntilor mai inalti, cu altitudini de
peste 1.600 metri; al doilea central, depresiunea plana a Brasovului; al treilea din interior, munti ai caror
altitudini rar depasesc 1.200 metri.

   Trasatura caracteristica a reliefului consta in acest "zid" muntos care inconjoara dinspre est, vest si
nord partea nordica si centrala a zonei depresionare.
   La nord, regiunea este marginita de extremitatea Muntilor Harghitei cu altitudini de 1.000 - 1.200
metri. In partea estica a judetului se intind Muntii Nemira si Vrancei, munti cu altitudini mijlocii (1.600 -
1.800 m). In sud-estul zonei se afla Muntii Intorsurii, iar in vest partea nordica a Muntilor Persani, avand
altitudini care variaza intre 800 - 1.000 m. Dispre nord se intrepatrund in interiorul judetului Muntii
Baraolt si Bodoc; intre acestea se situeaza culoarul Oltului. Aceste culmi muntoase paralele formeaza
partea centrala si central-vestica a judetului.

   Partea depresionara a judetului se compune din mai multe unitati depresionare, avand altitudini medii
intre 550 - 560 metri. In partea de nord, cat si in cea de sud, se intinde depresiunea Targu Secuiesc,
avand latimea de 20 km si lungimea de 40 km. In partea centrala se afla depresiunea Sfantu Gheorghe,
iar in nord-vest se afla depresiunea Baraoltului, avand cele mai joase altitudini din judet - 456 metri.

   Toate cele trei unitati se leaga organic intre ele, prin portile de la Reci si Feldioara.

   Alaturi de elementele naturale, care formeaza limitele zonei depresionare (munti, piemonturi si sesuri),
se suprapune si un element "uman": intreaga zona de contact dintre munte si depresiune este marcata de
asezari situate sub munte, mai putin fiind cele risipite pe sesul depresiunii. Aceasta din cauza ca zona de
contact dintre munte si depresiune ofera conditii optime desfasurarii vietii umane, care face ca intreaga
regiune sa fie intens populata.

   Situat printre judetele mici ale tarii in ce priveste suprafata si populatia sa, judetul Covasna are ca
limite administrative: la nord, judetul Harghita; la est, judetul Bacau, Vrancea si Buzau; la sud, sud-vest
si vest, judetul Brasov. Pe teritoriul sau, zonele muntoase si cele de ses se imbina armonios, fiind un
factor prielnic in dezvoltarea turismului si determinand complexitatea activitatilor turistice in zona.

   Reteaua hidrografica de suprafata este bine organizata si densa. Raurile ce strabat judetul isi au obarsia
fie din regiunea muntoasa mai apropiata, fie din regiunea muntoasa mai indepartata (Raul Olt, Raul
Negru, Zabala si Covasna), avand drept colector principal Oltul, doar o mica parte a apelor curgatoare
fiind colectate de raul Buzau (apele din partea sud-estica a judetului).

   Cursurile de ape si-au creat vai largi pe versantul vestic, si adanci, in partea lor superioara. Unele
dintre ele pot fi considerate drept microdepresiuni, cum sunt ale paraielor Aita, Semeria, Ilieni si
Debren, iar mai spre nord cea formata de Paraul Mare la Valea Crisului. Aceste cursuri de ape parasesc
zona muntoasa uneori prin vai epigenetice.

   Principalele cursuri de apa sunt: Oltul, Raul Negru, Casinul, Covasna, Baraoltul, Cormosul, Buzaul,
Bisca, Oituzul, iar printre lacurile judetului amintim: Complexul Reci, Lacul Belin, Lacul Sfantu
Gheorghe, Complexul Zabala, Lacul Arcus si Lacul Padureni.

   Judetul Covasna se bucura de o clima de tranzitie, intre clima temperata de tip oceanic si temperata de
tip continental, umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii reduse si temperaturi scazute in
zonele mai joase, cu ninsori abudente in timpul iernii si cu veri calde. Ca temperatura medie anuala se
inregistreza in zonele inalte 1?C, iar in depresiuni, 7-8?C; aceasta fiind cu 3?C mai joasa decat media pe
tara, valori care difera datorita reliefului. Caracteristica zonei este inversiunea de temperatura, pe care o
intalnim mai ales in partea nordica a localitatii Targu Secuiesc.

   Cantitatea medie anuala de precipitatii variaza intre 500-650 mm; cele mai mari cantitati le intalnim in
zona orasului Covasna si in depresiunea Baraoltului. Directia principalelor culmi muntoase din judet
determina micsorarea maselor de aer, vanturile avand directia vest-est pe timpul verii si est-vest pe
timpul iernii.

   Ca si celelalte componente ale peisajului geografic, solurile si vegetatia au o influenta deosebita asupra
dezvoltarii turismului in judet.

   Solul, care poate fi caracterizat ca un element foarte complex al naturii, cu insusiri de fertilitate
datorita conditiilor naturale foarte diferite intalnite in spatiul judetului Covasna, prezinta o serie mare de
tipuri genetice, rezultate din actiunea complexa a factorilor litologici, de relief, hidrologici precum si a
celor topoclimatici si agroameliorativi.

   Cea mai mare suprafata a judetului Covasna o ocupa solurile cu regim de apa alternant. In acesta grupa
se intalnesc pe mari spatii solurile brune, cu o serie de subtipuri si varietati hidromorfice.

   Intregul teritoriu al judetului este o complexitate geologica ce favorizeaza prezenta unor zacaminte
minerale utile si o morfologie variata, datorita fundamentului cretacic, precum si o zona a izvoarelor si a
emanatillor de bioxid de carbon.

   O importanta economica prezinta, de asemenea tezaurul hidromineral si al gazelor mofetice din aceasta
regiune. Rezervele de ape minerale de diferite tipuri hidrochimice au o calitate foarte buna ca dealtfel si
zacamintele de bioxid de carbon. Ele sunt valorificate pe scara industriala sub forma apelor minerale
imbuteliate - Bodoc, Vilcele, Covasna, Malnas, Biborteni - si in cura balneara ca bai carbogazoase la
statiunile balneoclimaterice de interes national si local - Covasna, Balvanyos, Malnas, Valcele, Sugas,
Ozunca, Hatuica. Bioxidul de carbon se utilizeaza la Covasna si Malnas care, impreuna cu apele
minerale, constituie factori terapeutici naturali de mare importanta, de care se leaga tratamentul bolilor
cardiovasculare si tratarea unor boli digestive si de nutritie.

   Datorita constitutiei geologice relativ complexe a teritoriului judetului, marile unitati structurale
adapostesc o gama destul de larga de rezerve de substante minerale utile, necesare industriei si in
special, celei a constructiilor. Dintre rezervele cu o importanta majora se gasesc: lignitul, andezitele,
gresiile cretacice, argilele.

   Configuratia treptelor de relief, solurile, imprima vegetatiei o repartitie altitudinala. Inaltimile

muntoase sunt acoperite de paduri de brad, molid, fag si stejar. Padurile coboara in depresiune pana la
aproximativ 650 - 700 metri. In zona de contact cu muntele si pe piemonturile inalte cresc stejarul si
gorunul, iar fagul, bradul si molidul se dezvolta in partile superioare. O parte insemnata a depresiunii
este ocupata de terenuri mlastinoase si balti, carora le sunt caracteristice asociatii hidrofile cu specii
relicte, marind si sub acest aspect individualitatea geografica a acesteia si potentialul turistic al zonei.

   Judetul Covasna din punct de vedere al turismului dispune de 30 unitati de cazare de o capacitate de
3.477 locuri din care: 16 hoteluri cu o capacitate de 2.644; 3 hanuri si moteluri cu 118 locuri; o cabana
cu 10 locuri; un camping cu 102 locuri; 3 vile turistice cu 27 locuri si 3 tabere scolare cu 540 locuri.
Judetul Covasna este numit si Trei Scaune, fiind locuit cu precadere de maghiari, in jur de 75 % si
romani care sunt in jur de 24%.
Stramosii maghiarilor au venit in zona in secolele XII-XIII d.Hr. Populatia autohtona era deja crestinata
si avea o organizare teritoriala si administrativa bine structurata - divizata pe scaune - care avea ca
obligatie principala de a apara trecatorile din Muntii Carpati. De-a lungul secolelor, locuitorii
judetului Covasna au dus lupte sangeroase pentru a-si apara drepturile si libertatile obtinute de inaintasii
lor. Revolutia de la 1848-1849 a scris pagini glorioase in cartea istoriei acestui judet.
La Targu-Secuiesc, in 1572, s-a infiintat breasla peilarilor, in 1638, Breasla cizmarilor si in 1649, breasla
olarilor. Activitatile industriale propriu-zise au inceput cu darea in exploatare a minelor de carbune, in
1872 si a industriei textile si a tutunului, inaugurate la sfarsitul secolului al XIX-lea. Punerea in
exploatare a liniei ferate dintre Brasov si Targu-Secuiesc, in 1891, si cea catre Miercurea Ciuc in 1897, a
jucat un rol important in dezvoltarea industriala a zonei.

Aşezat în curbura Carpaţilor, având o poziţie centrală faţă de hotarele ţării, situat între
longitudine estică de 430 4'  şi 440 5' şi latitudine 45035' şi 46018' ale emisferei nordice, Judeţul Covasna se
învecinează la est cu Judeţul Vrancea şi Bacău, la sud-est cu Judeţul Buzău, la sud-vest şi vest cu Judeţul
Braşov, iar la nord cu Judeţul Harghita.
Are o suprafaţă de 3710 km2, reprezentând 1,6% din teritoriul tării .
Din punct de vedere  altimetric, teritoriul judeţului Covasna este cuprins între înălţimile
absolute de 468 m (baza de eroziune a pârâului Baraolt la Augustin) şi 1777 m (Vârful Lăcăuţi din
Munţii Breţcului) şi este străbătut de apele Oltului şi ale Râului Negru, care scaldă şi bazinul Târgu
Secuiesc, mărginit de Munţii Nemira şi Munţii Breţcului la est şi Munţii Întorsurii la sud, iar la vest de
şirul Munţilor Bodoc.
Beneficiind de un relief variat, de la forma de câmpie brăzdată de râuri şi punctată de lacuri, la
dealuri submontane şi bucurându-se de vecinătatea munţilor, judeţul Covasna, încântă ochiul şi sufletul
prin frumuseţea neasemuită a peisajului în care verdele puternic al coniferelor domină ca un brâu
înconjurător, înălţimile munţilor ce parcă îmbrăţişează aceste plaiuri transilvane.
Pe covorul de soluri fertile creşte o vegetaţie foarte bogată, care prezintă unele curiozităţi
botanice. Formaţiile de nisip ale “Rezervaţiei Mestecănişul Reci”, plantele carstului din Perşanii de
Nord, tinoavele din moldişurile înalte sunt de o mare valoare ştiinţifică, fiind ocrotite de legile ţării.
Gresiile mai friabile din constituţia vârfurilor Şandru Mare (1640m), Nemira Mare (1649m) şi
Nemira (1627m) din lanţul muntos vestic al Nemirei au favorizat acţiunea agenţilor externi, determinând
eroziunea eoliană şi formarea “ciupercilor”, în special în zona Şandru şi Nemira Mică.
Întreaga  catenă muntoasă, cu excepţia Munţilor Buzăului, este constituită din rocile
caracteristice flişului extern al Carpaţilor Orientali, reprezentate prin gresia de Siriu, stratele de Zagon,
şisturile negre şi gresia de Tarcău, mai la est.
În zona de mijloc a judeţului se înalţă Munţii Bodocului a căror parte centrală şi nordică se
situează la înălţimi de peste 1200 m. Ei sunt constituiţi din gresii, microconglomerate şi marne de vârstă
cretacică aparţinând zonei interne a flişului.
În limitele suprafeţei de 3710 km, judeţul Covasna dispune de o reţea hidrografică relativ
bogată în ceea ce priveşte numărul cursurilor de apă. Din punct de vedere hidrografic, toate cursurile de
apă aparţin la două bazine de ordinul I (ai căror colectori sunt afluenţi direcţi ai Dunării)- Olt şi Siret.
Situat în zona centrală a ţării, în interiorul curburii Carpaţilor, teritoriul judeţului Covasna
aparţine din punct de vedere climatic Podişului Transilvaniei .Judeţul se bucură de o climă de tranziţie,
între clima temperată de tip oceanic şi temperată de tip continental, umedă şi răcoroasă în zonele de
munte, cu precipitaţii reduse şi temperaturi scăzute în zonele mai joase. Ca temperatură medie anuală se
înregistrează în zonele înalte 10 C  iar, în depresiuni 7,60 C, aceasta fiind cu 30 C mai joasă decât media
pe ţară.
Datorită constituţiei geologice relativ complexe a teritoriului judeţului, marile unităţi structurale
adăpostesc o gamă largă de rezerve de substanţe minerale utile, necesare industriei şi, în special, celei a
construcţiilor.
Dintre rezervele cu o importanţă majoră pe primul loc se situează lignitul. Se mai găsesc, de
asemenea, zăcăminte de ape minerale, marne,  gresii, calcare, argile, andezite, nisipuri, pietrişuri,
diatomită şi argilă refractară. Lemnul de foioase şi conifere este folosit la fabricarea mobilelor. Existenţa
celor 17.000 ha de păduri asigură condiţiile unei faune bogate caracteristică câmpiilor, gorunetelor,
făgetelor şi moliditelor precum şi lacurilor băltoase, fâneţelor şi păşunilor.
Având în vedere importanţa ştiinţifică cât şi raritatea unor specii de plante şi formaţiuni
geologice, acestea au fost declarate monumente ale naturii şi rezervaţii naturale. Dintre ele amintim:
Meştecănişul de la Reci, Mlaştina Eutrofă Ozunca Băi, Valea Turiei, Muntele Puciosu cu Peştera de sulf
Turia, izvoarele de ape minerale, precum şi o mlaştină de turbă, Complexul de izvoare carbogazoase cu
emanaţii de gaze şi vegetaţie de mlaştină Valea Iadului - Turia.

    VALORIFICAREA  POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI COVASNA

   1 Localizarea si caracterizarea zonei

            Judetul Covasna este situat in partea centrala a Romaniei, in zona interioara a arcului carpatic, pe
cursul superior al Oltului si in bazinul Raului Negru.

Statiune balneo-climatica recunoscuta pe plan international, Covasna este situata la o altitudinede

564 m, la poalele versantului vestic al Muntilor Bretcului, in partea sudica a depresiunii Targu Secuiesc,
la o distanta de 31 km de Sfantul Gheorghe si 60 km de Brasov.

 Statiunea este accesibila pe cale rutiera astfel:

 - E 574 (Craiova - Pitesti - Brasov - Sf. Gheorghe – Bacau;

 - E 85 se poate accede din orasul Buzau, 114 km pe DN 10, pana la Intorsura Buzaului, apoi circa 30
km pe DJ 121 E, pana in orasul Covasna.

Accesul pe calea ferata se face prin gara Covasna pe, 28 km pe linia secundara Sf. Gheorghe -
Covasna - Bretcu, ramificatie din magistrala Bucuresti - Brasov - Sf. Gheorghe - Dej - Baia Mare - Satu
Mare, prin statia CFR Covasna.

Pentru a putea ajunge in Covasna folosind transportul aerian,cel mai apropiat aeroport fiind cel
de la Bacau, situat la 119 km pe E 574 (Bacau - Sf. Gheorghe), la care se adauga 21 km pe DJ
121 (Sf.Gheorghe-Covasna).

Situatia socio-demografica, conform ultimului recensamant, prezinta urmatoarele aspecte:

-numarul populatiei este intr-o continua scadere;
- se constata un proces de imbatranire accentuat (grupa de varsta 0-18 ani reprezinta sub 30 % din total
populatie;

- rata somajului crescuta (7,1%).

Principala activitate economica a localitatii este turismul, in aceasta ramura lucrand in prezent
circa 750 angajati, in bazele de cazare, alimentatie si tratament, dintr-un total de circa 5900 persoane
apte de munca. Rezulta deci ca activitatea turistica ocupa aproximativ 13 % din oferta locurilor de
munca a localitatii

Alte domenii de activitate care apar pe raza localitatii sunt:

- industrie alimentara (fabrica de biscuiti si doua abatoare cu sectii de preparate din carne);

- industrie prelucratoare (Fabrica de cherestea, un gater si ateliere de prelucrarea lemnului);

- industrie usoara (Filatura de lana - fabrica de postav, fabrica textila Covatex);

-constructii;

- unitati financiar - bancare (BRD, Raiffeisen Bank, Banca Cooperatiei, filiala CEC);

- fabrica de CO2 ;

-transport si comunicatii (Romtelecom, posta, autogara de calatori, statia CFR);

- unitati comerciale si de alimentatie publica;

- administratie publica si asistenta sociala;

- invatamant;

-Ocolul Silvic;

- doua statii PECO.

2.Potentialul turistic

Resurse naturale

Covasna este cunoscuta din timpuri indepartate, renumele fiindu-i dat de “Balta Dracului“, o
balta din care iese la suprafata, uneori izbucnind cu putere, atat apa carbogazoasa alcalina cat si un
namol de culoare cenusie. In 656e49g perimetrul orasului, pe Dealul Zanelor, s-a descoperit o fortificatie
dacica (secolul I i.e.n.- secolul I e.n), prevazuta cu ziduri de piatra si cu turnuri, care reprezinta primele
dovezi ale existentei localitatii. Covasna a fost atestata documentar in secolul al-XVI-lea.

Relieful zonei se incadreaza in subunitatea depresionara Targu Secuiesc - parte integranta a

Depresiunii Brasovului si terminatiile montane ale Muntilor Intorsurii, Penteleu, Bretcu si Vrancei.
Altitudinea medie a zonei depresionare este de circa 600 m, iar unitatile montane de relief ce o
inconjoara domina prin Varful Poienii, Muntii Intorsurii, varfurile Brusturus, Dosul Frumos, Piscul
Hergheliei, Muntii Penteleu, varfurile Manisca Mare si Lacaut ,Muntii Vrancei si varfurile Chiuzul-
Papauti, Barta, Piatra Soimului si Zarna  din Muntii Bretcu.

Reteaua hidrografica apartine la doua bazine si anume: Raul Negru, afluent de stanga al Oltului

si Basca Mare. Paraiele mai importante care strabat zona sunt: Zabala, Covasna, Zagon, cu directie de
curgere spre vest, afluenti ai Raului Negru si Poplita.

Conditiile microclimatice si formele de relief creeaza conditiile dezvoltarii unor variate tipuri de
vegetatie. Padurile compacte ocupa suprafata cea mai mare, rasinoasele (circa 70 %), predominand prin
molid si brad, iar foioasele (circa 30 %), prin stejar. Covorul verde al pajistilor este infrumusetat in
lunile de vara cu specii ierboase cu flori multicolore, de opaita, sangele voinicului, margarete, cicoare,
papadie.

Fauna forestiera a zonei include specii cu valoare cinegetica, cum ar fi mistretul, ursul brun,
capriorul, cerbul comun, rasul, vulpea, iepurele si specii cu statut de monumente ale naturii:cocosul de
munte si rasul.

Covasna are un climat de depresiune intramontana, cu veri racoroase si ierni reci . Temperatura
medie anuala este de 7°C ( media lunii iulie cca.17°C, iar a lunii ianuarie(cca. -5°C)  Precipitatiile medii
anuale ating 600 mm, cele mai reduse inregistrandu-se in luna februarie, iar cele mai abundente in lunile
mai-iunie.

In Covasna se gasesc izvoare cu ape minerale carbogazoase,bicarbonatate,

clorurosodice,iodobromurate, feruginoase, arsenicale sau usor sulfuroase, cu o mineralizare totala de
3,2- 22,4 g/l. Apele minerale de la Covasna sunt foarte bogate in acid carbonic de origine vulcanica: cca.
2,5 g/l. Pe langa utilizarea apelor minerala in tratarea bolilor ,ele sunt si in scopul de a oferi odihna si
agrement:

-Rezervatia geologica ”Balta Dracului” – un izvor cu apa minerala carbogazoasa, amestecata cu namol,
un fenomen geologic ce constituie o atractie turistica deosebita.

- Valea Zanelor este o zona de un pitoresc aparte, situata pe cursul superior al paraului Covasna, la
iesirea din Voinesti (in prezent cartier al orasului Covasna). Aici se organizeaza anual renumita Nedeie
mocaneasca, un prilej de aducere aminte si pastrare a obiceiurilor si traditiilor locale. In apropiere se afla
Dealul Zanelor, pe care s-au descoperit vestigiile unei cetati dacice.

Resurse turistice naturale din aria limitrofa

- cadrul natural atractiv, format de zona montana;

- defileu Oltului, 20 km lungime, intre Bixad si Malnas si o parte din cel de la Racos;

- izvoarele minerale de la Bodoc, Biborteni, Malnas, Balvanyos, Sugas, Valcele, Ozunca;

- Lacul Sf. Ana, de origine vulcanica; lacurile naturale de la Reci (23 ha), Belin (8 ha) si Surcea (6 ha)
cu functie recreativa;
- rezervatia complexa de importanta nationala, geologica, botanica, peisagistica, Mestecanisul de la
Reci”- zona de dune nisipoase (10 km2), cu balti pe care cresc nuferi albi;   

- rezervatia naturala paleontologica de la Batani – punct fosilifer (fauna de moluste fosile de varsta
Pliocen superior – 2 ha);

- rezervatia naturala ”Muntele Puciosu – Turia”- (in masivul montan exista o serie de pesteri, cea mai
mare avand circa 14 m lungime si prezinta un strat constant de CO2rezultat al emanatiilor post vulcanice.
In apropierea pesterii se afla ”Cimitirul pasarilor” si ”Pestera de piatra acra”). Masivul adaposteste si o
interesanta flora ceea ce a dus la ocrotirea unei suprafete de 150 ha;

- rezervatia forestiera de la Moacsa – plantatie de castani;

- fondul cinegetic si piscicol.

Resurse antropice

Judetul Covasna preznta un potential foarte mare in ceea ce reprezinaa relieful antropic . Gasind
o varitate mare de obiective cum ar fi muzee,biserici, cetati,obiceiuri populare, traditii,biserici.

Cetati: Cetatea Ilieni(constructie din piatra, conservata pana astazi inca din secolul al XV-lea),
Cetatea Zanelor (ruine dacice din secolul I i.Hr, avand trei incinte de piatra), Cetatea Paganilor( langa
Balvanyos, ruine dacice datand din secolul I i.Hr) ,Castrul roman de langa Bodoc dateaza din secolul al
II-lea;Cetatea Herencz(de langa Bodoc, dateaza din secolul al XIII-lea); Cetatea Miko(este localizata
langa Olteni); Castelul Kalnosky de la Miclosa (fost inaltat in secolul al XVI-lea si este construit in stil
renascentist).

            Biserici: Biserica romano-catolica de la Ghelinta( dateaza inca din 1245 si prezinta un stil

romanic tarziu, picturile murale originale pastrandu-se partial din 1330); Biserica-cetate de la
Ghidfalau( este construita in stil romanic secolul XII);  Biserica fortificata de la Biborteni(secolul al XV-
lea pictata in stilul Renasteerii Italiene, cu fragmente de fresca originala); Biserica fortificata de la Olteni
(secolul XV) si cea de la Bara ;Biserica de la Anita Mare a fost zidita intre anii 1520-1541; Biserica
ortodoxa cu hramul 'Sfantul Nicolae'  prezinta picturi murale originale datand de la 1800. 

Zona Covasnei este un teritoriu cu radacini adanci infipte in istoria obiceiurilor traditionale
(sezatoarea, claca), a bogatiei folclorului (hora) si a varietatii elementelor de port popular.

Sarbatori specifice acestei zone sunt: 'Festivalul folcloric ciobanesc-Ciobanasul' de la Intorsura

Buzaului; 'Festivalul Nedeea mocaneasca' de la Covasna; Manifestarile etno-folclorice de la Batanii Mici
si Balvanyos ('Festivalul cantecului si portului popular'). 

    3.Analiza echipanetelor turistice si a ofertei de servicii

Covasna, denumita si „statiunea celor o mie de izvoare de sanatate”, este una dintre cele mai
bogate statiuni din tara in ape minerale cu o mare varietate a compozitiei fizicochimice,aici gasindu-
se ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurosodice,iodobromurate, feruginoase, arsenicale sau
usor sulfuroase, cu o mineralizare totala de 3,2- 22,4 g/l.
 Un alt factor natural terapeutic specific statiunii il constituie mofetele (emenatii de gaze naturale,
in principal bioxid de carbon), folosite mai ales, la tratamentul bolilor aparatului cardiovascular. Apele
minerale se recomanda in tratamentul afectiunilor cardiovasculare,ginecologice, cele aparatului
locomotor, afectiunilor dermatologice, tulburarilor metabolice si ale sistemului nervos. Gazul de mofeta
de la Covasna, cu un continut de 80-98% bioxid de carbon, are efect vasodilatator, reduce tensiunea
arteriala, prin efectele sale fiind benefic pentru cord si pentru circulatia periferica.

 Un alt factor terapeutic important il reprezinta bioclimatul de crutare, cu actiune putin solicitanta
asupra sistemului nervos central si vegetativ, precum si a glandelor cu secretie interna.

Instalatii pentru bai calde cu ape carbogazoase; instalatii pentru mofete; buvete pentru cura
interna cu ape minerale; impachetari cu parafina; instalatii pentru aerosoli si inhalatii; instalatii complexe
pentru electro si hidroterapie; sali de gimnastica medicala; masaj medical.

            Tabel 1.- Structuri de primire turistica cu functie de cazare turistica

Unitati de 2002 2003 2004 2005 2006

cazare
existente 60 64 64 47 52
Hoteluri 18 18 18 16 16
Hanuri si 4 4 6 8 8
moteluri
Vile 3 4 3 2 2
turistice
Cabane 1 1 1 - -
turistice
Pensiuni 5 7 9 10 10
turistice
urbane
Pensiuni 3 4 11 9 14
turistice
rurale
Campinguri 1 1 1 1 1
Tabere de 5 5 5 5 5
elevi si
prescolari
                   

                  Sursa: Institutul National de Statistica –Directia Judeteana de Statistica Covasna   

  

            Unitati de cazare:

Statiunea dispune de o baza tehnico-materiala dezvoltata, din punct de vedere al capacitatii, dar
cu dotari a caror modernizare este absolut necesara. Societatea cu cea mai puternica baza materiala din
statiune este S.C. TURISM COVASNA S.A. In componenta acesteia intra: Hotel
“CAPRIOARA” (clasificat la 3 stele) cu restaurant. Capacitate: 264 locuri, in 140 camere. Unitate de
alimentatie pentru turism de 350 locuri.Hotel “COVASNA” (clasificat la 2 stele) cu restaurant.
Capacitate: 248 locuri ,in 121 camere .Unitate de alimentatie pentru turism de 340 locuri. Hotel “
CERBUL” (clasificat la 2 stele) Capacitate: 210 locuri, in 120 de camere. La parter functioneaza
Pizzeria Cerbul, unitate cu 40 locuri la mese.

 Popas turistic “VALEA ZANELOR”, care are restaurant si camping cu 41 de casute. Amplasament: pe

malul nordic al raului Covasna, in Valea Zanelor. Obiectivul cuprinde: cladire pentru restaurant si anexe,
cu 80 de locuri ; 41 casute de lemn cu capacitate de cazare de 82 locuri

Celelalte hoteluri, restaurante si baze de tratament balnear din Covasna apartin

urmatoarelor structuri :

- hotel Bradul (clasificat cu 2 stele,apartinand de R.A.P.P.S.) ofera 188 de locuri de cazare;

- hotel Montana (clasificat cu 2 stele,apartinand de Sind Romania) ofera 510 de locuri de cazare;

- hotel Hefaistos (clasificat cu 2 stele,apartinand de UCECOM) ofera 308 de locuri de cazare;

- hotel Dacia ( clasificat cu 2 stele,apartinand de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale) ofera 300 locuri
de cazare;
- Spitalul de Recuperare Boli Cardiovasculare, apartinand Ministerului Sanatatii (nu are activitate
comerciala).

Tabel 2. Capacitatea si  activitateade cazare turistica

              

Anul Capacitate de cazare turistica Sosiri Innoptari Indicii de

(mii) (mii)
 utilizare neta a
Existenta In functiune
(locuri) (mii locuri-zile)  capacitatii in
functiune(%)
2002 3940 1029,6 61,1 487,3 47,3
2003 3929 1048,3 62,7 519,6 49,6
2004 4000 1030,3 61,5 492,7 47,8
2005 3664 976,9 54,0 490,9 50,3
2006 3735 803,5 51,4 457,7 57,0

             Sursa: Anuar  statistic 2007

             

Baze de tratament au hotelurile S. C. T. Covasna si hotelurile Bradul, Montana, Hefaistos, Dacia, care
asigura urmatoarele tipuri de proceduri :

- proceduri naturiste: bai carbogazoase, mofete;

- electroterapie: curenti diadinamici, neuroton, ultrasunete, magnetodiaflux, raze

unde scurte, aerosoli;

- hidroterapie: bai galvanice, dus masaj, dus subacval, masaj subacval cu jacuzzi,

afuziuni;

- termoterapie: impachetari cu parafina ;

- kinetoterapie: masaj uscat, gimnastica medicala si de intretinere in sala de

gimnastica ;

- laborator: analize + EKG + oscilometrie.

Agrementul este foarte slab organizat si necesita un program amplu de organizare

Pe parcursul celor 5 ani, se pot observa urmatoarele:

-pe totalul judetului, in primii doi ani s-a mentinut tendinta de crestere a numarului structurilor de
primire turistica cu functiuni de cazare,urmand ca in al 3-lea an numarul unitatilor de cazare sa ramana
constant,in urmatorii doi ani a urmat o scadere a unitatilor de cazare, aceasta scadere aratand faptul ca nu
s-au mai facut investitii in acest sector;

- numarul hotelurilor si a vilelor turistice a inregistrat o scadere in schimb o crestere semnificativa au

avut-o pensiunile urbane si cele rurale, deoarece necesita un capital mai mic decat in cazul hotelurilor
sau motelurilor si dotorita preferintelor turistilor de a avea o libertate de miscaresi a tarifelor mai mici
practicate de pensiuni; 

- numarul campingurilorsi numarul a taberelor de elevi si prescolari a ramas neschimbat, ceea ce denota
cota scazuta a investitiilor pentru aceste categorii;

- in ciuda scaderii inregistrate hotelurile inregistreaza o pondere importanta in oferta de echipament de

cazare, fiind urmate de pensiunile rurale.

Analizand locurile existente in structurile de cazare se observa, in primii trei ani o tendinta
permanenta de crestere ajungand la un numar de 4000 de locuri, in anul partu numarul locurilor de
cazare atinge cel mai scazut nivel al locurilor de cazare,acest fapt se poate datora inchiderii unora dintre
pensiunile rurale ,dar si reducerea numarului de hotelurisi disparitia locurilor de cazare oferite de
cabanele turistice.In anul 2006 numarul locurilor de cazare a crescut datorita aparitiei pe piata turistica a
cinci pensiuni rurale.

4.Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare

Durata medie a
Anul sejurului Innoptari Sosiri
2002 7,980102843 487297 61064
2003 8,284249797 519613 62723
2004 8,009672123 492731 61517
2005 9,092912977 490890 53986
2006 8,913515093 457709 51350
                                                 

Anul Total turisti sositi Turisti romani Turisti straini

2002 61064 52162 8902
2003 62723 52634 10089
2004 61517 49455 12062
2005 53986 44738 9248
2006 51351 44143 7208

                        

                Metode de previzionarea numarului de innoptari:

            A. Metoda sporului mediu

Anul Innoptari(yi) ti Ŷi = y1+∆*ti ( yi- ŷi)²
2002 487297 0 487297 0
2003 519613 1 479900 157712369
2004 492731 2 472503 409171984
2005 490890 3 465106 664814656
2006 457709 4 457709 0
Total 2448240 1231699009

Δ = (y5- y1)/5-1= -7397. Numarul innoptarilor a scazut in medie in fiecare an cu 7397 ajungand
de la valoarea de 487297 la valoarea de 457709 in anul 2006.

            ỹ = Σ yi/n = 489648 , σ = 15695,2159

            v = σ/ỹ *100 =3,20% < 5 %

            B. Metoda indicelui mediu

Anul Innoptari(yi) ti Ŷi= y1 *I ti ( yi- ŷ)²

2002 487297 0 487297 0
2003 519613 1 479725,345 1591025021
2004 492731 2 472271,339 418597728
2005 490890 3 464933,154 673757854
2006 457709 4 457709 0
Total 2448240 2683380603

            I = 0,9844. Numarul innoptarile a scazut  in medie in fiecare an de 0,9844, ajungand de la

valoarea 487297, in anul 2002, la valoarea de 457709 in anul 2006.

            ỹ = Σ yi/n = 489648, σ = 23166,2712

            v = σ/ỹ *100 = 4,73% < 5 %

            C: Metoda trendului liniar

Anul Innoptari ti ti² yi*ti ŷi ( yi- ŷi)²

(yi)
2002 487297 -2 4 -974594 507227,9 397240775
2003 519613 -1 1 -519613 498437,9 44834860
2004 492731 0 0 0 489648 9504889
2005 490890 1 1 490890 480858,1 100639078
2006 457709 2 4 915418 472068,2 206186625
Total 2448240 0 10 -87899 758406167

Ŷi= a + b* ti = 489648+(-8789,9)*ti

ỹ = Σ yi/n = 489648, σ = 27539,1751

v = σ/ỹ *100 = 5,62% > 5 %

 Previzionare

Anul ti Ŷi = y1+∆*ti
2007 6 450312
2008 7 442915
2009 8 435518

In urma previzionarii se obrerva in urmatorii trei ani (2007,2008,2009) o scadere a numarului de

innoptari, in medie cu 7397 de innoptari .Aceasta scadere poate fi datorata in primul rand scaderii
numarului de sosiri a turistilor,in special a turistilor straini.

Turistii straini, care  in lipsa unor dotari in unitatile de cazare la standarde internationale si la
nivelul infrastructurii,prefera sa isi petreaca sejurul in alte judete.

Turistii romani din cauza scaderii veniturilor si a puterii de cumparare, prefera sa economiseasca
sau sa petreaca un sejur mai scurt in aceast judet, iar cei care au venituri mair prefera saa-si petreaca
sejurul in afara tarii.

Un al doilea factor care putea influenta scăderea numărului de înnoptări este si scăderea
numarului de locuri de cazare disponibile in acest judet.

5.Solutii de valorificare a potenţialului turistic

Staţiunea Covasna, pe langa mofete, substanţe minerale terapeutice ce au caracter de unicat si

apele minerale valoroase, are resurse mari pentru dezvoltarea unui produs turistic balnear complex, prin
extinderea ofertei de turism balnear clasic la turism de bunăstare si prin alăturarea la aceasta forma de
turism a turismului montan, realizabil prin implicarea consiliului judetean si local.

Statiunea Covasna are avantajul mai multor factori naturali de cura, mofetele avand insa caracter
de unicat si situarea intr-o zona ce permite ca statiunea sa devina si staţiune montana.

- modernizarea statiunii balneare prin implicarea societatilor de turism;

- amenajarea turistica pentru dezvoltarea sporturilor de iarna prin implicarea factorilor de decizie de la
nivel macroeconomic si local.

Dezvoltarea statiunii este posibila si necesara datorita potentialului deosebit al zonei. Analiza
situatiei actuale releva cateva aspecte importante. Astfel, printrepunctele tari am enumera:

- Oferta de tratament balnear unica, respectiv proceduri cu factori naturali de cura (mofete si bai
carbogazoase) cu eficienta foarte buna in tratarea bolilor cardio-vasculare, boli cu impact maxim in
randul populatiei de varsta a treia. Proceduri similare se efectueaza doar in Japonia;

- Factori naturali de cura (mofete, ape minerale) neepuizabili , a caror exploatare si valorificare se poate
face cu costuri reduse;

- Bioclimatul de crutare al zonei, dublat de posibilitatea dezvoltarii ofertei pentru turism montan;
- Tipul de sejur balnear este de lunga durata (media perioadei  fiind de 15 zile), pentru a fi eficient din
punct de vedere medical.

- Societatile sunt interesate in dezvoltarea lor si a statiunii, asigurand astfel conditii de continuare a
exploatarii pe termen lung a potentialului balnear al zonei;

- Experienta personalului, calificat in prestarea serviciilor de cazare, alimentatie si asistenta medicala;

Punctele slabe sunt:

- Uzura avansata a bazelor de tratament reprezinta un mare dezavantaj,

- Uzura structurilor de cazare si alimentatie si a dotarilor acestora;

- Lipsa ofertei de agrement este un alt punct slab al pachetului de servicii turistice oferit de societatile
din statiune. In afara programului de tratament, efectuat dimineata, turistii pot participa la excursii
turistice; nu este, totusi, suficient, mai ales pentru turistii mai tineri, care doresc servicii de agrement mai
variate (piscina, terenuri de sport, echitatie, cinematografe, muzee, partii de schi, cazinou, restaurante cu
specific diferit etc). Statiunea Covasna are o oferta redusa din acest punct de vedere.

- Insuficienta si starea tehnica precara a retelelor de echipare edilitara (alimentare cu apa, canalizare,
telefonie, gaze naturale, etc.);

- Caile de acces si infrastructura deficitare ale zonei: uzura avansata a soselelor, acces foarte greoi pe
calea ferata, distanta mare fata de aeroportul Otopeni (240 km) – pentru turisti straini.

Pe baza punctelor tari,precum si a punctelor slabe propun pentru atragerea turistilor, nu numai a
celor de varsta a treia care vin in statiune pentru tratament.Alte  grupe de turisti care ar putea fi atrasi de
aceasta statiune ar fi tinerii,strainii si cei care parctica frecvent turismul de weekend.

Unul dintre motivele des invocate de potentialii tiristi este starea unitatilor de cazare si a
unitatilor de alimentatie din statiunea Covasna, pentru remedierea acestui impediment in desfasurare
unei activitati turistice la standarde inalte au fost demarate actini de modernizare a unitatilor de cazare
existente( modernizare bazelor de tratament, a bazelor de cazare, si a serviciilor oferite turittilor).

O alta investitie care ar atrage turisti mai ales pe tineri ar fi demararea de proiecte pentru
activitatile de agrement, care in statiune lipsesc.

Singurul loc in care tinerii iti pot petrece timpul liber, inafara de drumeti, este piscina din incinta
hotelului Caprioara,insa aceasta este folosita de toti locuitorii orasului Covasna si poate deveni
neincapatoare.

 Amenajarea unei baze sportive cu terenuri de fotball, volei, handball, sali de fitness cu dotari
moderne, piscina cu sauna. Deschiderea unui mall ,unde sa se afle un cinematograf ,restaurante cu
specific diferit, unor cafenele,baruri ,sali de jocuri .Alte locuri in care tinerii ar putea sa-si petreaca
noptile ar fi un club, o discoteca unde ar putea asculta muzica lor preferata.

Investitii in promovarea traditiilor ar atrage turisti de toate varstele ,acestia vor dori sa afle mai
mult despre traditiile locurilor,despre festivalurile care au loc in aceasta regiune.
  Realizarea unor ateliere de lucru tinute de mesterii populari, in care pot invata turistii cum sa
cofectioneze obiecte populare ar fi o activitate stimulanta pentru tiristi.

Investitii la nivelul infrastructurii ar ajuta foarte mult la dezvoltarea turismului in aceasta regiune,
realizarea unor autostrazi care sa faca legatura intre Sf. Gheorghe si Covasna poate facilita accesul
turistilor  spre aceasta zona. Construirea unui aeroport in aproprierea  orasului Brasov, care se afla la 60
km de Covasna, ar facilita accesul turistilor straini.

Fiind o regiune montana in sezonul de iarna se pot amenaja partii de schii care sa intruneasca
standarde mondiale si astfel iubitorii de sporturi de iarna sa devina interesati si de aceasta regine. Stratul
de zapada are in aceasta regiune o grosimi neuniforme, in functie de altitudine: in aria depresionara a
Covasnei grosimea medie masoara 20 cm, iar pe culmi, in ultimii ani stratul de zapada a atins 2 m
grosime si se mentine circa 120 zile / an.

Prin modernizare drumurilor se poate dezvolta turismul de weekend foarte practicat in alte
regiuni montane din tara noastra.

In ceea ce priveste turismul de afaceri ar trebui investit in construirea unor Sali de conferinte
pentru intruniri de afaceri ,pentru realizarea unor seminarii sau conferinte internationale si ar trebuie in
acelasi timp investit in construire unui hotel de 4 stele care sa corespunda din toate punctele de vedere a
standardelor de confort si calitate , toate acestea in resedinta de judet Sf Gheorghe..

O alta investitie care ar aduce multe beneficii turismului din judetul Covasna ar fi investitii la
nivel de comunicatii, atat prin reteaua de telefonie, dar si prin reteaua de intrnet, alimentare cu apa
potabila. 

Turismul din Judetul Covasna ar trebui dinamic promovat atat la nivel national, pentru ca
romanii sunt interesati sa cunoaca si sa apeleze la seviciile turistice din tarile vecine, unde pot gasi
servicii mai bune din punct de vedere calitativ si la un pret mai avantajos,dar prin programe de
modernizare si de promovare  putem sa retrezim interesul  turistilor pentru aceasta zona.La nivel
intrenational regiune Covasna este cunoscuta pentru izvoarele de apa minerala, dar trebuie promovate si
celelalte atractii ale regiunii.

BIBLIOGRAFIE:

1.Directia Judeteana de Statistica Covasna;

2. Anuarul Staristic-2007;

3. G.MAIORESCU(coord. studiu)- STUDIU DE OPORTUNITATE PRIVIND AMENAJAREA

TURISTICA A STATIUNII BALNEOCLIMATERICE COVASNA SI IMPREJURIMI;

4. V. Cioacarlan- Flora ilustrata, Editura Universitara;

5.*** http://harta.infoturism.ro/romania/Covasna/harta_Covasna.php;

            6.*** www.zf.ro.
                                      Harta Turistica a Judetului Covasna

JUDEŢUL COVASNA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Elaborată de: FBSA Transylvania
F.B.S.A. Consulting & Partner 30 noiembrie 2007 2
ARBORELE VIEŢII, LUMEA NATURII TRADIŢIE ŞI CALITATE – TRECUT, PREZENT, VIITOR
3
Obiectivul nostru este, parafrazându-l pe poetul Makkai Ádám, crearea unei Elveţii răsăritene trilingve.
4
CUPRINS
Preambul ............................................................................................................................. 6
PROIECŢIE ÎN VIITOR .................................................................................................... 6
I. CUM S-A NĂSCUT STRATEGIA? ............................................................................... 9
I.1 Metodologia aplicată ................................................................................................. 9
I.2 Idei locale, experienţe internaţionale ......................................................................... 9
I.3 Conformitate şi sinergie............................................................................................. 9
I.4 Socializare ............................................................................................................... 10
II. TRENDURI INTERNATIONALE IN DOMENIUL TURISMULUI......................... 11
Economia mondială ...................................................................................................... 11
Potenţial turistic în ţările din afara Europei .................................................................. 11
Trenduri Europene ........................................................................................................ 11
Europa Centrală şi de Est .............................................................................................. 12
Tendinţe noi în atitudinea turiştilor............................................................................... 12
Schimbări demografice ................................................................................................. 12
Schimbarea nevoilor şi cerinţelor turiştilor ................................................................... 13
Schimbări privind durata de şedere şi numărul deplasărilor, deplasări la distanţă ....... 13
Schimbări privind obiceiul organizării deplasărilor turistice ........................................ 13
Creşterea pretenţiei pentru calitate, a cerinţelor pentru programe şi servicii personalizate precum şi
sensibilitatea faţă de preţ ........................................................ 13
Schimbarea clasificării produselor turistice în funcţie de veniturile generate .............. 14
III. TURISMUL ÎN ROMÂNIA, ANALIZE PÂNĂ ÎN ANUL 2006 ............................. 15
III.1 Date statistice ........................................................................................................ 15
Locuri de cazare ............................................................................................................ 15
Cerinţe pentru camere ................................................................................................... 15
Numărul turiştilor sosiţi în România, perioada 2000-2006 .......................................... 15
Sosiri internaţionale de pe primele 10 pieţe generatoare de vizitatori – 2006 .............. 16
Sosiri internaţionale pe categorii de mijloace de transport ........................................... 16
Numărul turiştilor români cazaţi ................................................................................... 16
Situaţie comparativă a destinaţiilor alese în anul 2004 şi 2005 .................................... 17
Valoarea estimată a cheltuielilor efectuate de turişti în România ................................. 17
III.2 Resurse naturale şi culturale – atracţii turistice .................................................... 17
III.3 Turismul balnear ................................................................................................... 18
III.4 Turismul activ ....................................................................................................... 19
III.5 Turismul rural ....................................................................................................... 20
III.6 Conferinţe şi expoziţii ........................................................................................... 20
IV. STRATEGIA NAŢIONALĂ DE DEZVOLTARE A TURISMULUI 2007-2026 .... 21
IV.1 Cadrul organizatoric, dezvoltarea resurselor umane ............................................ 22
IV.2 Sporirea atracţiilor turistice .................................................................................. 22
IV.3 Ramuri turistice propuse pentru dezvoltare .......................................................... 22
IV.4 Categoriile ramurilor turistice în funcţie de grupul ţintă ...................................... 23
IV.5 Situaţia actuală, perspective.................................................................................. 24
V. STRATEGIA DE DEZVOLTAREA TURISMULUI A JUDEŢULUI COVASNA .. 25
V.1 Statistici .................................................................................................................. 25 5
VI. STRATEGIA DE DEZVOLTAREA TURISMULUI A JUDEŢULUI COVASNA . 26
VI.1 Analiza SWOT – rezultate şi măsuri .................................................................... 27
VI.2 Măsuri urgente ...................................................................................................... 27
VI.3 Grupuri ţintă în turismul judeţului Covasna ......................................................... 29
VII. CONDIŢII CADRU PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN JUDEŢUL
COVASNA ....................................................................................................................... 31
VIII. PRINCIPII DE BAZĂ ÎN STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI
COVASNA ....................................................................................................................... 32
IX. PRIORITĂŢILE STRATEGIEI ................................................................................. 34
Ţeluri principale ............................................................................................................ 34
Elementele principale ale strategiei .............................................................................. 34
IX.1 DEZVOLTARE SUSTENABILĂ................................................................... 34
IX.2 ÎMBUNĂTĂŢIREA OFERTELOR TURISTICE ........................................... 36
IX.2.1 DOMENII PRIORITARE ............................................................................. 37
IX.2.2 DEZVOLTAREA OFERTELOR PRIN INOVAŢIE ................................... 43
IX.2.3 ASIGURAREA UNUI SISTEM COMPLEX DE INFORMARE
TURISTICĂ .............................................................................................................. 43
IX.2.4 DEZVOLTAREA DESTINAŢIILOR .......................................................... 44
IX.3 ÎMBUNĂTĂŢIREA CONDIŢIILOR STRUCTURILOR DE PRIMIRE
TURISTICĂ .............................................................................................................. 45
IX.4 DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ................................................... 47
IX.5 ORGANIZAREA EFICIENTĂ A TURISMULUI .......................................... 48
X. REGLEMENTAREA TURISMULUI ÎN ROMÂNIA................................................ 52
1. Înfiinţarea Autorităţii Naţionale de Turism - ANT ................................................... 52
2. Clasificarea structurilor de primire turistică ............................................................. 52
3. Acordarea licenţei şi breveturilor în turism .............................................................. 53
4. Asigurarea turiştilor în caz de faliment sau insolvabilitate a agenţiilor de turism.... 53
5. Înregistrarea oaspeţilor în structurile de cazare şi protecţia turiştilor şi a bunurilor
acestora ......................................................................................................................... 53
6. Pachetele turistice şi obligaţiile agenţiilor de călătorie şi ale tur-operatorilor .......... 53
7. Standarde privind amenajarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor de schi şi Programul Naţional de
Dezvoltarea Turismului Montan prin Investiţii din Fonduri Centrale şi
Locale ......................................................................................................... 53
8. Altele ......................................................................................................................... 54
9. Fonduri structurale pentru dezvoltarea turismului – PNDR ..................................... 54
10. Promovarea şi dezvoltarea turismului pe termen lung – POR ................................ 54 6
Preambul
Scopul construirii strategiei este de a crea un concept despre viitor, care având baze reale, aduce valoare
în viaţa lociutorilor. Strategia de dezvoltarea turismului adaptată la cea naţională poate să contribuie la
îmbunătăţirea nivelului de trai. Prin implementarea strategiei se urmăreşte protecţia mediului,
dezvoltarea sustenabilă şi nu în ultimul rând creşterea bunăstării.
PROIECŢIE ÎN VIITOR
O lume apropiată de natură Tradiţii şi păstrarea valorilor NATURE WORLD PAST, PRESENT,
FUTURE 7
Strategia judeţeană de dezvoltare a turismului este instrumentul prin care se facilitează implementarea
ideilor, proiectelor locale de dezvoltare, încercând să fie o busolă pentru autorităţile, comunităţile locale.
Scopul principal al dezvoltării turismului este îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei şi implicit
contibuirea la păstrarea valorilor locale. Obiectivul nostru a fost elaborarea unei strategii care să fie
conformă strategiei naţionale, care să ţină cont de specificităţile locale dar şi de tendinţele internaţionale.
Totodată o strategie de dezvoltare este indispensabilă în procesul atragerii fondurilor de dezvoltare, iar
activităţile propuse a fi realizate în domeniul turismului trebuie să se conformeze acesteia. Scopul nostru
este asigurarea unei legături permanente între proiectele de dezvoltare concepute la nivel central şi ideile
locale, pentru eficientizarea procesului de atragere a fondurilor. În acest sens în strategie au fost cuprinse
şi soluţii operative care, completate cu un plan de acţiune, un proiect de buget şi cu studii de piaţă, să
constituie baza programului operativ pentru anul 2008. Succesul implementării strategiei depinde în
mare măsură de factorii implicaţi, de serviciile şi ofertele speciale, de calitatea serviciilor şi nu în ulimul
rând de canalele de comunicaţie alese pentru promovarea regiunii. După aprobarea documentului, primul
şi cel mai important pas este înfiinţarea organismului judeţean de coordonare, care va fi responsabil de
implementarea strategiei de dezvoltatre. În componenţa acestui organism (managementul judeţean al
destinaţiilor) trebuie reprezentat fiecare regiune din judeţ, la fel şi toate organizaţiile de profil. Pentru o
funcţionare cât mai eficientă este necesară asigurarea condiţiilor şi al unei bune comunicaţii. Despre
activitatea organismului populaţia trebuie să fie permanent informată (mass media, internet). Pe lângă
implementarea strategiei, managementul judeţean va fi şi cel care va ţine legătura cu alte entităţi
importante: Regiunea Centru, alte judeţe, organisme naţionale din domeniul turismului. La elaborarea
programului operaţioanl judeţean se va ţine cont de existenţa şi îmbunătăţirea legăturilor între localităţile
din judeţ şi din străinătate. Resursele de apă minerală şi mofetele exisente în judeţ dau regiunii un
specific aparte. În acest sens am analizat profund modul de exploatare a acestora, modalităţile de
atragere a investitorilor străini. Efectul pozitiv al mofetelor asupra bolilor cardio-vasculare poate fi
exploatată la maxim, dacă sunt respectate condiţiile impuse de UE şi sunt asigurare locuri de cazare de
calitate. Când putem să spunem că strategia de dezvolatre este una de succes? Dacă numărul turiştilor
care aleg destinaţii din judeţul Covasna va creşte şi vor fi tot mai mulţi care se întorc în regiune. Care
sunt condiţiile pentru atingerea scopului? Proiectare şi activitate consecventă, garantarea calităţii
serviciilor oferite, îmbunătăţirea imaginii ţării şi al judeţului pe plan internaţional. În acest sens se pot
elabora de exemplu mărci reprezentative care să constituie garanţie pentru turişti. 8
Sistem de mărci şi slogane propuse: În judeţul Covasna se păstrează modul de viaţă tradiţional, regiunea
este o oază a păcii unde oricine se poate recupera. Recomandăm tuturor sejururi de lungă durată, oferind
posibilităţi multiple pentru regenerare. “Izolaţi” în munţi, vă oferim servicii de înaltă calitate. Oaspeţii
beneficiază de atenţia noastră totală şi ne străduim să îmbunătăţim permanent serviciile noastre.
Propunere pentru marca principală: judeţul Covasna, o lume apropiată de natură. Mărci complementare:
apa minerală, mofetele, preparatele tradiţionale, obiectele meşteşugăreşti, organizaţii promovatoare ale
tradiţiilor şi a culturii, monumentele istorice, turismul rural, modalităţi de petrecere a timpului liber –
sport, pescuit, vânat, tabere pentru şcolari şi tineri; în viitor – locurile de cazare amenajate în conace,
hoteluri wellness. 9
I. CUM S-A NĂSCUT STRATEGIA?
La cererea Consiliului Judeţean Covasna am început elaborarea strategiei, bazându-ne pe impresiile
despre numeroasele iniţiative în turismul covăsnean şi pe o analiză atentă a situaţiei investiţiilor cu
capital autohton şi străin în domeniu. Principiile de bază ale elaborării concepţiei:
 găsirea unei metodologii rentabile, aplicarea consecventă a acesteia
 aşezarea ideilor locale într-un sistem
 însuşirea cunoştinţelor din experienţa altora
 generarea de noi idei adaptabile care, cu cheltuieli mici, se pot pune uşor in aplicaţie
 exploatarea efectelor multiplicative, sinergie, conformitate şi angrenare
 creşterea nivelului de acceptare a turismului de către societate

I.1 Metodologia aplicată

La elaborarea strategiei ne-am străduit ca pentru indeplinirea sarcinii să găsim metodologia cea mai
potrivită care să ajute cât mai eficient punerea în practică a acesteia. Anexa nr.1 a studiului cuprinde
metodologia aplicată având la bază metodolgia noastră şi care corespunde cerinţelor şi normelor
internaţionale în domeniu.
I.2 Idei locale, experienţe internaţionale
Concepţia se bazează pe descoperirea şi culegerea datelor şi ideilor locale. Noi, în calitate de observatori
externi, am încercat să oferim cunoştinţe din experienţe propri, încercând să marcăm un drum care să
ducă la succes. Prezentăm experienţele unor regiuni similare cu strategii de dezvoltare asemănătoare
care au reuşit să acceadă cu succes piaţa internaţională. (vezi Anexa nr.1) Iată regiunile pe care ne-am
axat studiul: 1) judeţul Borsod-Abaúj-Zemplén (Ungaria) 2) Scania (Suedia) 3) Umbria (Italia) 4)
Provence (Franţa) 5) Gruyére (Elveţia)
I.3 Conformitate şi sinergie
Linia directoare după care ne-am ghidat în elaborarea concepţiei este ca ideile strategiei să se
conformeze normelor UE privind cooperarea regională şi transfrontalieră, luând în considerare principiul
subsidiarităţii, punct cardinal în politica de dezvoltare teritorială a UE. 10
I.4 Socializare
Ţinând cont de faptul că dezvoltarea turismului va exercita un efect direct sau indirect atât asupra
factorilor implicaţi din domeniul economic, cât şi asupra populaţiei, este importantă acceptarea
concepţiei de către societate. 11
II. TRENDURI INTERNATIONALE IN DOMENIUL TURISMULUI
Economia mondială
Cea mai dinamică creştere în economia mondială se înregistrează în domeniul turismului, în ultimii ani
depăşind ritmul de creştere al economiei mondiale. Rolul turismului în economia mondială este în
continuă creştere. (Analiza Băncii mondiale, WTO,WTTC in publicaţiile din anii 2000-2002)
Potenţial turistic în ţările din afara Europei
 Orientul Mijlociu – loc de frunte în turismul mondial, Dubai – pe primul loc în categoria de lux
 Cambogia şi Vietnam – alternative în turism
 Venezuela – loc distins din punct de vedere economic
 Ghana – turism cultural

Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Turismului, în prima jumătate a anului 2005 numărul turiştilor
s-a majorat cu 5,9%, procentul reprezentând 460 milioane de persoane. Turismul mondial a prezentat
fluctuaţii, însă începând din anul 2002 este într-o continuă creştere (2002 - 3.1%, 2005 – 5-6%).
Tendinţa de creştere este prognozată pînă în anul 2020.
Trenduri Europene
Procentajul de creştere a turismului în Europa este de 4,2%, sub nivelul mondial, însă depăşeşte nivelul
din perioada 1990-2004 (4%). Totodată Europa este destinaţia cea mai căutată pe piaţa turismului, dintr-
un total de 496 milioane de călătorii pe plan mondial în anul 2006, 43% aveau ca destinaţie Europa. Din
totalul călătoriilor pe plan mondial 82% erau destinaţii turistice. Franţa şi Spania se situează pe primul
loc, după care urmează Italia şi Regatul Unit al Marii Britanii. Rusia datorită vizitatorilor chinezi se află
pe locul 5. În Turcia numărul turiştilor s-a dublat în perioada 2001-2006.O creştere semnificativă a
numărului de turişti se înregistrează şi în Bulgaria. Aportul financiar al turiştilor în 2005 a fost de 221
miliarde USD, din care: - 37% - programe turistice de sfârşit de săptămână - 18% - programe de
aventură - 16% - programe Fly&drive Cea mai preferată destinaţie turistică este litoralul (55%), urmată
de destinaţii culturale, montane şi rurale în procente egale. De notat este noul trend de vânzare a
produselor turistice pe internet on-line. Acest domeniu este în ascensiune pe piaţă, Irlanda ocupând
primul loc, urmată de Regatul Unit şi Polonia, aceasta din urmă surclasând ţări ca: Finlanda, Germania,
Norvegia, Franţa şi Grecia. (Sursa WTO şi MCkenzie - vezi Anexa nr. 3) 12
Europa Centrală şi de Est
Turismul din Europa Centrală şi de Est în anul 2005 a crescut cu 7% faţă de media pe continent.
Bulgaria a atins cea mai mare cotă de dezvoltare, având un impact negativ asupra turismului din
România. Ţările Uniunii Europene sunt într-o situaţie specială datorită liberei circulaţii între statele
membre, astfel 74% din sosirile turistice registrate fiind din UE. Odată cu aderarea României la Uniunea
Europeană s-a ivit posibilitatea ca piaţa internă a ţării şi implicit a judeţului Covasna să aibă o creştere
semnificativă. Schimbările fundamentale în trendurile turistice internaţionale începute în anii anteriori
prezintă o importanţă deosebită de care trebuie ţinut cont.
Tendinţe noi în atitudinea turiştilor
Ecoturismul, mişcarea fair-trade şi slow food câştigă mai mult spaţiu. Potrivit definiţiei WTO,
ecoturismul este o formă a turismului care promovează principii bazate pe observarea, ocrotirea şi
respectarea naturii. Este de remarcat faptul că în Europa parte integrantă a ecoturismului o reprezintă şi
omul respectiv cultura locală. Serviciile prestate la ora actuală se adresează unei alte categorii de turişti,
iar turiştii de astăzi la rândul lor au o atitudine protectivă faţă de mediul înconjurător şi sunt solidari cu
producătorii autohtoni.
Schimbări demografice
Schimbările socio-demografice din Europa au dus la scăderea numărului membrilor familiei. Se
înmulţesc familiile cu un singur copil sau fără copii, numărul celor în vîrstă creşte semnificativ, astfel
creşte numărul grupurilor care călătoresc împreună (2-3 perechi). Aceste schimbări necesită oferte de
programe speciale:
 programe pentru persoane single
 programe pentru mame cu copii
 programe pentru cei care nu au copii -DINKS (Double Income No Kids-cash rich)

Îmbătrânirea populaţiei (până în 2050 mai mult de jumătate din populaţia Europei va depăşi vârsta de 50
de ani) şi faptul că populaţia de vârsta a treia rămâne mai mult timp activă duce la crearea unor servicii
speciale care să satisfacă nevoile acestei categorii. 13
Schimbarea nevoilor şi cerinţelor turiştilor
 serviciile turistice se diversifică iar valoarea segmentelor de pe piaţa turistică creşte
 automat şi destinaţiile turistice se diversifică, turiştii sunt atraşi de teritorii necunoscute, aventură
 sporturile extreme câştigă teren pe piaţa de vânzări
 prezintă interes petrecerea timpului liber în mod pasiv
 creşte cerinţa pentru turismul de sănătate
 creşte numărul turiştilor cu o atitudine protectivă faţă de mediul înconjurător
 creşte cerinţa pentru siguranţă (devalorizarea regiunilor unde predomină terorismul, bolile,
epidemiile)

Schimbări privind durata de şedere şi numărul deplasărilor, deplasări la distanţă

Scade interesul faţă de alegerea sezonului deplasărilor, turiştii alegând mai multe deplasări dar cu durată
mai mică. Creşte numărul destinaţiilor la mare distanţă, implicit creşte şi numărul de zboruri aeriene.
Datorită creşterii zborurilor cu costuri scăzute destinaţiile îndepărtate devin accesibile.
Schimbări privind obiceiul organizării deplasărilor turistice
Prin folosirea internetului, scade nevoia de a mai apela la serviciile agenţiilor de turism
 internetul oferă posibilitatea rezervării on-line a serviciilor dorite
 agenţiile de tursim sunt nevoite să acţioneze inovativ, agresiv şi prompt la cerinţele consumatorilor
 consumatorii devin tot mai loiali faţă de marcă
 consumatorii cu o singură apăsare de buton pot alege destinaţii turistice cu multe alternative
 consumatorii pot ţine legătura concomitent cu mai mulţi prestatatori, şi pot solicita servicii
personalizate
 consumatorul constată o transparenţă a preţurilor
 distribuţia pachetelor turistice devine globală
 serviciile sunt mai ieftine
 aşadar cercetarea şi marketingul vor avea un rol mai important

Creşterea pretenţiei pentru calitate, a cerinţelor pentru programe şi servicii personalizate precum şi
sensibilitatea faţă de preţ
 cresc pretenţiile privind locul de cazare (comfort, calitate, servicii personalizate)
 odată cu introducerea monedei Euro creşte sensibilitatea faţă de preţuri – valorile/preţurile sunt mai
uşor comparabile
14
Schimbarea clasificării produselor turistice în funcţie de veniturile generate
Sursa: McKenzie
Produs vechi
Produs nou
Profituri mici
sănătate&wellness
VFR bagpacker
(turişti cu rucsaci)
plaje obişnuite
turism cultural
turism de studii
turism religios turism
de sport
Profituri mari
plaje de lux turul
oraşelor sporturi de
iarnă/schi
film utilizator de
internet ocazional
sporturi extreme
agroturism
(Sursă: Planul
Naţional de
Dezvoltare a
Turismului (2007-
2026), mass media)
15
III. TURISMUL ÎN ROMÂNIA, ANALIZE PÂNĂ ÎN ANUL 2006
III.1 Date statistice
Locuri de cazare
 2005 – 141 597 de camere
 până în 2010 – se preconizează o creştere de 50%
 până în 2020 – o creştere de 65%

Clasificarea locurilor de cazare pe categorii:

 4, 5 stele
 2, 3 stele
 1 stea

Cerinţe pentru camere

Anul Numărul camerelor după categorii 4, 5 * 2,3 * 1* Total Creştere % 2005 (existent)
25.900 58.600 57.100 141.600 2005 (cerinţe) 24.300 6.400 14.900 45.600 2011 37.200
9.900 21.600 68.700 7,1 2016 51.200 14.000 30.200 95.400 6,8 2021 71.100 20.300
43.300 134.700 7,1 2026 97.900 27.500 58.800 184.300 6,5
Numărul turiştilor sosiţi în România, perioada 2000-2006
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Sosiri (mii) 5.264 4.938 4.794 5.595 6.600 5.839
6.037 Valoare (milioane Euro) 359 362 335 396 406 852 1.034
 scăderea numărului vizitatorilor în anul 2005 se datorează gripei aviare
 după eliminarea vizelor de călătorie în anul 2004, a crescut numărul celor care au
lucrat în străinătate şi implicit infuzia de valută
 pe anul 2007 s-a estimat un număr de 7,3 milioane de turişti – creştere de 21% faţă de
2006
16
Sosiri internaţionale de pe primele 10 pieţe generatoare de vizitatori – 2006
Ţara Numărul sosirlor (mii) Republica Moldova 1.489 Ungaria 1.366 Ucraina 433
Bulgaria 399 Germania 342 Italia 278 Turcia 219 Serbia 166 Austria 151 USA 164
Datele statistice de după aderarea României la UE nu mai reflectă realitatea, întrucât nu
se mai ţine evidenţa sosirilor în ţară.
Sosiri internaţionale pe categorii de mijloace de transport
Perioada 2000-2006 (mii) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Rutier 3.808 3.622
3.594 4.343 5.401 4.428 4.390 Feroviar 660 476 374 348 308 305 316 Aerian 655 705
689 752 705 919 1.122 Pe apă 141 135 137 152 186 187 209 Total 5.264 4.938 4.794
5.595 6.600 5.839 6.037
Numărul turiştilor români cazaţi
Perioada 2005-2006 (mii) 2005 2006 Turişti Călătorii Cazări Turişti Călătorii Cazări
Vacanţă 6.469 8.357 38.667 5.333 6.440 29.848 Afaceri 218 379 940 161 248 769 Altele
638 691 7.844 442 407 4.280 Total 7.325 9.427 47.451 5.936 7.095 34.897 Numărul
cazărilor s-a micşorat cu 26% (7438→5492) pe litoral, întrucât majoritatea a ales
destinaţii din Bulgaria. 17
Situaţie comparativă a destinaţiilor alese în anul 2004 şi 2005
Sosiri turişti internaţionali Încasări de la turişti internaţionali (mii) (milioane USD) 2004
2005 2004 2005 Bulgaria 4.630 4.837 2.221 2.401 Croaţia 7.912 8.467 6.848 7.463
Rep.Cehă 6.061 6.336 4.172 4.631 Ungaria 12.212 10.048 4.061 4.271 Ucraina 15.629 -
2.560 3.125 ROMÂNIA 6.600 5.839 503 1.060
 indicele statistice ale României în general sunt mai mici decât cele ale ţărilor
învecinate
 după clasificarea WEF reiese că din 124 ţări examinate, România se situează pe locul
76, Ungaria pe locul 40, Bulgaria ocupând poziţia 54
 România a reuşit să depăşească numai ţări ca Ucraina, Salvador sau Burundi
 motivele pentru care România nu se situează printre primele sunt slaba preocupare
pentru mediul înconjurător, lacunele din domeniul sănătăţii şi al siguranţei publice şi nu
în ultimul rând starea precară a infrastructurii

Valoarea estimată a cheltuielilor efectuate de turişti în România

2005 milioane Euro Vizitatori internaţionali în structuri de cazare înregistrate 877
Vizitatori interni în structuri de cazare înregistrate 820 Vizitatori interni în structuri de
cazare neînregistrate 1.058 Total 2.755 Cheltuielile vizitatorilor internaţionali au
contribuit cu aproximativ 1,1% la PIB, cele ale vizitatorilor interni, cu 2,4%, în total
realizând o contribuţie de 3,5%.
III.2 Resurse naturale şi culturale – atracţii turistice
PEŞTERI: 12500 Deschise vizitatorilor: 14 Amenajabile pentru vizitare: 50 -100
Numărul vizitatorilor: cca. 300.000
PATRIMONIUL CULTURAL, MONUMENTE ISTORICE AFLATE PE LISTA
UNESCO
 Delta Dunării (1991)
 7 mănăstiri din Moldova (1993)
 Mănăstirea Horezu (1993)
 7 sate şi biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999)
 6 cetăţi dacice din Munţii Orăştie (1999)
 centrul istoric din Sighişoara (1999)
 8 biserici din lemn din Maramureş (1999)
 Biserica romano-catolică din GHELINŢA
18
Judeţele cu cea mai mare concentraţie de monumente istorice sunt: Argeş, Mureş, Sibiu,
Cluj, Braşov, Prahova, Covasna, Dâmboviţa, Constanţa, Hunedoara şi municipiul
Bucureşti.
III.3 Turismul balnear
 117 localităţi balneare

 principale 3 oferte de produse balneoclimaterice:

1. Tratament medical şi cu proprietăţi terapeutice

2. Tratament de recuperare
3. Tratament de întreţinere - fitness

 în anul 2005 se înregistrau oficial 369 de unităţi de cazare în staţiunile balneare

 în cazările disponibile numărul înnoptărilor a fost de 5.303.980
 aproape 3% din înnoptări s-au vândut străinilor
 din numărul înnoptărilor: 29% - în staţiuni balneare

9% - în hoteluri cu 3, 4, 5 stele
 gradul de ocupare în camerele disponibile în anul 2005 a fost de 53%
 bilete de tratament subvenţionate cu o durată a sejurului de 18 zile - 276342
 infrastructura din staţiunile balneare trebuie ridicată la standarde europene

Obiective strategice
 renovarea, modernizarea şi reclasificarea (3, 4 stele) unităţilor de cazare existente
 modernizarea bazelor de tratament
19
 oferirea de servicii noi: wellness, saloane de înfrumuseţare, organizare de manifestări,
conferinţe
 folosirea noţiunii de “sănătate“ în loc de “medical“

III.4 Turismul activ Sporturi de iarnă

 5 zone importante pentru practicarea sporturilor de iarnă, 27 zone omologate, 80 pârtii
de schi autorizate cu diferite mijloace de transport pe cablu (35.000 persoane/oră)
 durata sezonului sporturilor de iarnă: 3-4 luni
 încălzirea globală → ierni mai scurte

Golf
 în România interzis în regimul comunist
 Federaţia Română de Golf înfiinţată în anul 2004
 3 terenuri de golf pe teritoriul ţării
 necesitatea înfiinţării de noi terenuri de golf

Drumeţii (Hiking)
 340 trasee montane în Munţii Carpaţi – înfiinţate de autorităţile locale şi marcate de
SALVAMONT care oferă informaţii despre dificultatea traseelor şi echipamentele de
care au nevoie turiştii – formă de turism foarte agreat
 lungimea traseelor: între 1-20 ore mers pe jos, cu diferite grade de dificultate
 slabă promovare a României ca destinaţie a traseelor montane (ANT - materiale
promoţionale pentru 100 trasee montane în 2004)

Echitaţie - Şcoli de echitaţie - Herghelii - Trasee şi operatori de echitaţie Centre de

echitaţie în judeţele din Transilvania: Covasna, Braşov, Cluj, Sibiu, Harghita
Vânătoare şi pescuit
 suprafaţa totală de vânătoare în 2005: 21 603 964 ha
 teritorii de vânătoare:

9.067.519 ha - zone de şes 8.045.882 ha - zone de deal 4.490.523 ha - zone de munte

 specii de vânat: capra neagră, căprioara, cerbul carpatin, iepurele, lupul, râsul,
mistreţul, pisica sălbatică, ursul, vulpea, raţe şi fazani
 cotele anuale de vînătoare – stabilite de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Vînarea
 autorizaţii de vânătoare – emise de Romsilva
 numărul vînătorilor străini în 2005 – aprox. 8000

 645 de locaţii de pescuit sportiv – identificate de Asociaţia Generală a Vânătorilor şi

Pescarilor din România
 numărul aproximativ de pescari străini - 1000
20
Obiective principale:
- crearea şi promovarea de noi produse
- creşterea valorii serviciilor turistice şi diversificarea acestora
- extinderea duratei de şedere
- creşterea veniturilor din acest tip de turism
- delimitarea de noi parcuri cinegetice
- popularizarea pescuitului sportiv în rîurile montane

III.5 Turismul rural

 geoturism, tradiţii, artă populară, meşteşuguri - formă de turism popular, cu mare priză
la locuitorii de la oraşe
 organizaţii promotoare – Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural
(ANTREC) preşedinte Daragus Attilla, judeţul Covasna, Fundaţia ADEPT Sighişoara –
zona Târnava Mare
 interes crescut pentru turismul rural - programe SAPARD (2001-2006)

2001 2002 2003 2004 2005 2006 %creştere Pensiuni turistice rurale 536 682 781 892 956
1.259 234 Număr locuri 4.736 6.181 7.510 9.405 11.151 14.391 303
III.6 Conferinţe şi expoziţii
 cel mai mare spaţiu petru organizare de conferinţe – capacitate maximă 650 de
persoane
 pentru organizarea de întruniri mai mari – clădiri de interes public (nu dispun de
unităţi de cazare şi servire)
 lipsă de centre de capacitate mare sau medie

Locaţie Capacitatea sălilor de conferinţe 1-50 51-100 101-200 201-500 500 + Bucuresti
82 51 37 24 14 Restul ţării 323 150 110 34 10 Total 405 201 147 58 24
 Palatul Parlamentului - cea mai mare locaţie unde se pot organiza conferinţe (deşi
proiectul nu a prevăzut această destinaţie)
 organizări de conferinţe internaţionale - România pe locul 53, Ungaria pe locul 20
 spaţiul Romexpo - 52100 mp, 36 săli de expoziţii, 40 de expoziţii/an
 investiţii în domeniu - un nou spaţiu expoziţional de 12000 mp la centrul Romexpo

(Anexa Nr. 4 Priorităţi Plan de dezvoltare) (Anexa Nr.5 Infrastructură, hartă) 21

IV. STRATEGIA NAŢIONALĂ DE DEZVOLTARE A TURISMULUI 2007-2026
Un pas important în dezvoltarea turismului românesc a fost aprobarea Planului de
dezvoltare pentru perioada 2007-2026, elaborat de guvern, Organizaţia Mondială de
Turism în colaborare cu organizaţii din domeniul. Prima etapă a dezvoltării este perioada
2007-2013, pentru care s-a elaborat un program cu ajutorul căruia pot fi accesate
fondurile structurale ale UE. Totodatp guvernul intenţionează să aloce fonduri importante
pentru dezvoltarea turismului. Pentru perioada 2006-2008 guvernul a alocat deja 325
milioane Euro în acest scop. Priorităţi de dezvoltare: - dezvoltarea şi modernizarea
pârtiilor de schi: 130 milioane Euro - reabilitarea şi modernizarea staţiunilor balneare: 90
milioane Euro - amplificarea atracţiei Deltei Dunării şi a litoralului Mării Negre: 60
milioane Euro - dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii în staţiunile montane: 30
milioane Euro Planul de dezvoltare pe termen lung (20 ani) îşi propune contribuţia
turismului la dezvoltarea economiei naţionale, ţinând cont de următoarele priorităţi: -
creşterea infuziei de valută generată de turiştii străini - ridicarea economiei naţionale la
nivelul ţărilor din UE - îmbunătăţirea nivelului de trai - atragerea investitorilor -
stimularea dezvoltării - consolidarea patrimoniului cultural - păstrarea, ocrotirea
bogăţiilor naturale şi a patrimoniului naţional - redistribuirea veniturilor obţinute din
turism către toate regiunile din România Potrivit WTTC (Consiliul Mondial pentru
Călătorii şi Turism) , în perioada 2007-2016 turismul va contribui cu 4,8% la PIB, şi
numărul celor care lucrează în domeniul turismului va fi 5,8% din numărul total al
angajaţilor (2007-150 de mii → 2013-400 de mii). Creşterea cantitativă şi calitativă a
locurilor de cazare va determina creşterea numărului de turişti. În prezent în România: -
5400 de locuri de cazare înregistrate - 300 mii de paturi - pe litoral: 40% - 80% cazări de
1 şi 2 stele - numărul hotelurilor de 4 şi 5 stele - în creştere Locurile de cazare de
categorii mai mici atrag turişti cu venituri mai scăzute. Drept urmare încasările sunt mai
mici. Potrivit statisticilor din anul 2005 turiştii străini au cheltuit în România 845
milioane Euro. WTTC prognozează pentru perioada 2006-2019 o creştere anuală de
7,9%, astfel România se poate clasa pe locul patru în ceea ce priveşte intensitatea
dezvoltării turismului. 22
IV.1 Cadrul organizatoric, dezvoltarea resurselor umane
Pentru implementarea cu succes a proiectului trebuie asigurată consolidarea cadrului
organizatoric şi dezvoltarea resurselor umane prin care se pot folosi eficient fondurile
alocate. Începând din vara anului 2007, România are reprezentanţă turistică în 28 de state,
cele mai importante fiind în Austria, Germania, Franţa, Spania, Marea Britanie, Italia,
China şi SUA.
 Dezvoltarea metodologiei de colectarea datelor şi analiză

Scopuri: - imagine reală a procesului care poate fi bază de comparaţie şi planificare -

evaluare reală a necesităţilor musafirilor/turiştilor
 Evaluarea potenţialelor pieţe

Categorii de priorităţi: - Germania, Austria, Italia, Franţa, Marea Britanie, Irlanda,

Ungaria, ţările baltice şi SUA - Peninsula Iberică, Rusia, Israel şi ţări din UE care nu au
fost amintite mai sus - China şi Japonia
 Planificare, reglementare legislativă conform principiilor turismului

- identificarea reglementărilor de dezvoltare a localităţilor şi tragerea la răspundere a

celor care încalcă legea - necesitatea unor strategii locale în care să se reflecte dezvoltarea
turismului
 Modernizarea sistemului instituţional

- instituţii teritoriale de coordonare cu susţinere guvernamentală, dar cu o autonomie mai

mare
 Perfecţionarea celor care lucrează in domeniul turismului

- în domeniul învăţămîntului: accent pe practica profesională - crearea unor ateliere de

practică profesională
IV.2 Sporirea atracţiilor turistice
Condiţii: - luarea în considerare a specificităţii locale - satisfacerea nevoilor speciale ale
turiştilor
IV.3 Ramuri turistice propuse pentru dezvoltare
- dezvoltare sustenabilă a ramurilor turistice – adaptată la specificul regiunii:
 alpinism
 ciclism
23
 drumeţii
 trasee montane
 sporturi acvatice
 schi
 cercetarea naturii
 mountain biking
 manifestări culturale
 ornitologie
 observarea animalelor
 echitaţie

IV.4 Categoriile ramurilor turistice în funcţie de grupul ţintă

Oferte pentru turişti cu posibilităţi materiale mari
 vînătoare
 golf
 degustare de vin

Oferte pentru turişti tineri

 turism cultural
 ecoturism

Oferte pentru clasa de mijloc

 destinaţii apropiate pentru petrecerea timpului liber în natură
 petrecerea timpului liber de sărbători (Crăciun, Paşte)

Oferte pentru clasa muncitoare

 destinaţii apropiate pentru petrecerea timpului liber în natură
 petrecerea timpului liber de sărbători (Crăciun, Paşte)
 vacanţe la ţară, în pensiuni

Oferte pentru cupluri în vârstă

 vizitare de oraşe
 destinaţii apropiate pentru petrecerea timpului liber în natură
 petrecerea timpului liber de sărbători (Crăciun, Paşte)
 vacanţe la ţară, în pensiuni
 vizitare de muzee, castele, mănăstiri
 programe de odihnă şi recuperare

Oferte pentru grupuri de elevi, tineri

 tabere
 vizitare de muzee, castele, oraşe, sate
 turism montan
24
IV.5 Situaţia actuală, perspective
Rezultatele analizei datelor statistice arată că, deşi calitatea turismului în România s-a
îmbunătăţit, mai sunt lacune. Conform estimării Organizaţiei Mondiale a Turismului în
România se va înregistra o creştere constantă în economia naţională şi mai ales în
domeniul turismului. Studiul efectuat de grupul financiar bancar din Austia Raiffeisen
Capital&Investment este unul optimist. După aderarea României la UE creşte
semnificativ numărul investitorilor străini, care în următorii 3 ani vor investi în industria
hotelieră circa 1 miliard de euro. Numai în Bucureşti este o cerere pentru 1100 camere de
2 stele, 600 camere de 3 stele, 900 camere de 4 stele, şi 1200 camere de 5 stele. 25
V. STRATEGIA DE DEZVOLTAREA TURISMULUI A JUDEŢULUI COVASNA
În anul 2006 numărul înnoptărilor în judeţ a fost de 457.759, din care 94% turişti
autohtoni. Din totalul înnoptărilor, 94% au fost în hoteluri, 4% în moteluri, în pensiunile
urbane 2%, în pensiunile rurale 2% şi în tabere 2%. Numărul celor care au fost cazaţi în
vile turistice este nesemnificativ. În judeţul Covasna există 120 de pensiuni cu un total de
250 de camere, iar numărul locurilor se estimează la 500.
V.1 Statistici
Structuri de primire Număr locuri /zi Din totalul locurilor %
turistică, capacităţi de
primire (anul 2006)
Tipul de cazare
Hotel 667.387 83
Motel 43.800 5
Vile turistice 6.030 1
Tabere şcolare 20.800 3
Pensiuni urbane 36.107 4
Pensiuni rurale 29.361 4
Total 803.485 100

Parcurile nationale si naturale din masivele muntoase din Romania reprezinta obiective de prim interes in
domeniul geoturismului.
Parcurile naţionale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protecţia şi conservarea unor
eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare
deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic,
pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi
turistice.
Managementul parcurilor naţionale asigură menţinerea cadrului fizicogeografic în stare naturală, protecţia
ecosistemelor, conservarea resurselor genetice şi a diversităţii biologice în condiţii de stabilitate
ecologică, excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale şi a folosinţelor terenurilor
incompatibilă scopului atribuit.
România are un capital natural deosebit de divers. Acest fapt se datorează în parte condiţiilor fizico-
geografice care includ munţi, câmpii, reţele hidrografice majore, zone umede si unul din cele mai vaste
sisteme de delta ale Europei (Delta Dunarii).
De asemenea, datorita pozitiei geografice a Romaniei, flora si fauna prezinta influente asiatice dinspre
nord, mediteraneene dinspre sud si componente continental europene dinspre nord-vest
1. Localizarea terenului
Microregiunea Csomad - Balvanyos s-a organizat în zona sud estica a judetului Harghita (Lazaresti,
Cozmeni, Tusnad, Baile Tusnad), înglobând în oarecare masura si teritoriile învecinate din judetul
Covasna (Bixad, Baile Balvanyos, Turia), reprezentând o regiune în care regasim comori naturale
considerate, totodata posibilitati turistice exceptionale la nivel national si international.
Microregiunea Ciomat - Balvanyos se încadreaza, din punct de vedere geografic, grupei centrale a
Carpatilor Orientali, mai precis sectorului sud-estic al Muntilor Harghitei (trebuie notat ca unii geografi
considera masivul Ciomat - Puturosu ca facând parte din sectorul nordic al Muntilor Bodoc) si sectorului
inferior al Depresiunii Ciucului, iar, în ceea ce priveste încadrarea administrativa, zona apartine judetelor
Covasna si Harghita, cu o extindere mai mare în cel din urma.
Ca limitele nordice, respectiv cele estice, au fost trasate conventional tocmai în ideea înglobarii unui
numar cât mai mare de rezervatii naturale.
- în nord, în cadrul Depresiunii Ciucului Inferior, limita este data de Valea Sugasau, de la confluenta
acesteia cu râul Olt, pe o linie imaginara ce uneste localitatea Vrabia cu Valea Tusnadului;
- în vest, în cadrul Muntilor Harghitei, limita este reprezentata de linia cumpenelor de apa ce uneste
obârsia Vaii Sugasau cu Vârfurile Capus (1423 m), Mitaci (1271 m) si Pilisca Mare (1374 m), continuând
apoi spre sud cu Valea Pastravul;
- în sud, în lungul Vaii Ozunca, peste pasul Hatod, pâna în Valea Oltului, dincolo de aceasta, masivul
Ciomat - Puturosu se învecineaza cu Muntii Bodocului, de care sunt separati prin Valea Jombor; în est,
limita trece pe la baza conurilor vulcanice din masivul Ciomat-Puturosu.