Sunteți pe pagina 1din 6

Asociația de Proprietari nr.

59 Roman Exemplar unic


Str. Tineretului, bloc 2, scara B, apt. 26, jud. Neamț

Nr.___________ din __.__._______

APROB,

INSTRUCȚIUNI PROPRII DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ


GENERALE

Elaborate în conformitate cu:


- prevederile art. 41 alin. (2) din Constituția României din 1991, republicată;
- prevederile art. 13 lit. e) din Legea securității și sănătății în muncă nr.
319/2006;
- prevederile art. 15 alin. (1) pct. 3 din H.G. nr. 1.425/2006 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006 cu modificările și
completările ulterioare.

1. Prezentele instrucțiuni proprii cuprind cerințele necesare pentru asigurarea


securității și sănătății în muncă a personalului.
2. Instrucțiunile proprii au ca scop instituirea de măsuri privind îmbunătățirea
securității și sănătății în muncă a lucrătorilor.
3. Prezentele instrucțiuni proprii se vor revizui periodic și vor fi modificate ori de
câte ori este necesar, ca urmare a modificărilor de natură legislativă survenite la nivel
național, a schimbărilor intervenite în tehnologia de lucru și particularităților metodelor
de lucru care urmează a fi reglementate din punctul de vedere al SSM.
4. În cadrul unității, procesul de muncă este tratat ca un sistem complex
structurat, compus din următoarele elemente care interacționează reciproc:
 lucrătorul – persoana implicată nemijlocit în executarea unei sarcini de
muncă;
 sarcina de muncă – totalitatea acțiunilor ce trebuie efectuate prin
intermediul echipamentelor de muncă și în anumite condiții de mediu,
pentru realizarea scopului procesului de muncă;
 mijloace de muncă – orice mașină, aparat, unealtă sau instalație folosita
în muncă;
 mediul de muncă – ansamblul condițiilor fizice, chimice, biologice și
psihologice în care unul sau mai mulți executanți își realizează sarcina de
muncă.
5. (1) În cadrul propriilor responsabilități, angajatorul va lua măsurile necesare
pentru protejarea securității și sănătății salariaților, inclusiv pentru activitățile de
prevenire a riscurilor profesionale, de informare și pregătire, precum și pentru punerea
în aplicare a organizării protecției muncii și mijloacelor necesare acesteia.

1
(2) La adoptarea și punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la alin. (1) se va
ține seama de următoarele principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursă;
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce privește proiectarea
locurilor de muncă și alegerea echipamentelor și metodelor de muncă și de
producție, în vederea atenuării, cu precădere, a muncii monotone și a muncii
repetitive, precum și a reducerii efectelor acestora asupra sănătății;
e) luarea în considerare a evoluției tehnicii;
f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu
ceea ce este mai puțin periculos;
g) planificarea prevenirii;
h) adoptarea măsurilor de protecție colectivă cu prioritate față de măsurile
de protecție individuală;
i) aducerea la cunoștința salariaților a instrucțiunilor corespunzătoare.

Încadrarea și repartizarea personalului pe locuri de muncă


6. (1) Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană
fizică, denumită salariat, se obligă să presteze muncă pentru și sub autoritatea unui
angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu.
(2) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului
părților, în forma scrisă, în limba română.
7. O persoană poate fi angajată în cadrul unității numai în baza unui certificat
medical, care constată faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea muncii
respective.
8. La repartizarea în muncă a femeilor gravide, lehuzelor sau femeilor care
alăptează, a tinerilor, precum și a persoanelor cu dizabilități, vor fi respectate
reglementările în vigoare referitoare la pericolele care le afectează în mod specific.

Obligațiile angajatorului
9. Angajatorul are următoarele obligații:
a) să ia măsurile necesare pentru acordarea primului-ajutor, stingerea
incendiilor și evacuarea lucrătorilor;
b) să stabilească legăturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în
ceea ce privește primul-ajutor, serviciul medical de urgență, salvare și pompieri;
Notă: Pentru aplicarea prevederilor pct. 9 lit. a) și b), angajatorul
desemnează lucrătorii care aplică măsurile de prim-ajutor, de stingere a incendiilor și
de evacuare a lucrătorilor.
c) să informeze, cât mai curând posibil, toți lucrătorii care sunt sau pot fi
expuși unui pericol grav și iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum
și despre măsurile luate ori care trebuie să fie luate pentru protecția lor;
d) sa ia măsuri și să furnizeze instrucțiuni pentru a da lucrătorilor posibilitatea
să oprească lucrul și/sau să părăsească imediat locul de muncă și să se îndrepte spre
o zonă sigură, în caz de pericol grav și iminent;
e) să nu impună lucrătorilor reluarea lucrului în situația în care încă există un
pericol grav și iminent, în afara cazurilor excepționale și pentru motive justificate.

Dotarea cu echipament individual de protecție (EIP)


10. Se va face în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1.048/2006 privind
cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a
echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă.

2
11. Orice echipament individual de protecție trebuie să îndeplinească
următoarele condiții:
a) să fie corespunzător pentru riscurile implicate, fără să conducă el însuși la un
risc mărit;
b) să corespundă condițiilor existente la locul de muncă;
c) să ia în considerare cerințele ergonomice și starea sănătății lucrătorului;
d) să se potrivească în mod corect persoanei care îl poartă, după toate
ajustările necesare.
12. EIP se distribuie gratuit de către angajator, care asigură buna sa funcționare
și o stare de igienă satisfăcătoare prin intermediul întreținerii, reparării și înlocuirilor
necesare.
13. (1) EIP este, în principiu, destinat purtării de către o singură persoană.
(2) Dacă împrejurările impun purtarea EIP de către mai multe persoane, se
iau măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că această utilizare nu creează
diferiților utilizatori nicio problemă de sănătate sau de igienă.
14. Angajatorul informează mai întâi lucrătorul despre riscurile împotriva cărora îl
protejează purtarea EIP.
15. Angajatorul asigură instruirea lucrătorului și, dacă este cazul, organizează
antrenamente pentru modul de purtare a EIP.
16. (1) EIP poate fi utilizat numai în scopurile specificate și în conformitate cu fișa
de instrucțiuni, cu excepția împrejurărilor specifice și excepționale.
(2) Instrucțiunile trebuie să fie pe înțelesul lucrătorilor.

Protecția împotriva incendiilor și exploziilor


17. (1) Angajatorul stabilește, prin dispoziții scrise, responsabilitățile și modul de
organizare pentru apărarea împotriva incendiilor în unitatea sa, le actualizează ori de
câte ori apar modificări și le aduce la cunoștința salariaților, utilizatorilor și oricăror alte
persoane interesate.
(2) Angajatorul asigură identificarea și evaluarea riscurilor de incendiu din
unitate și asigură corelarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor cu natura și
nivelul riscurilor.
18. (1) Fiecare salariat are, la locul de muncă, următoarele obligații principale:
a) să respecte regulile și măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la
cunoștință, sub orice formă, de către angajator;
b) să utilizeze substanțele periculoase, instalațiile, utilajele, mașinile, aparatura și
echipamentele potrivit instrucțiunilor tehnice, precum și celor date de administrator;
c) să nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor
și instalațiilor de apărare împotriva incendiilor;
d) să comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de muncă orice
încălcare a normelor de apărare împotriva incendiilor sau a oricărei situații stabilite de
acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum și orice defecțiune sesizată la sistemele
și instalațiile de apărare împotriva incendiilor;
e) să coopereze cu salariații desemnați de administrator, care au atribuții în
domeniul apărării împotriva incendiilor, în vederea realizării măsurilor de apărare
împotriva incendiilor;
f) să acționeze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de muncă, în cazul
apariției oricărui pericol iminent de incendiu;
g) să furnizeze persoanelor abilitate toate datele și informațiile de care are
cunoștință, referitoare la producerea incendiilor.

3
(2) În caz de incendiu, oricare salariat trebuie să acorde ajutor, când și cât este
rațional posibil, semenilor aflați în pericol sau în dificultate, din proprie inițiativă ori la
solicitarea victimei, a reprezentanților autorităților administrației publice, precum și a
personalului serviciilor de urgență.
19. Periodic, angajatorul verifică dacă salariații cunosc și respectă instrucțiunile
necesare privind măsurile de apărare împotriva incendiilor.

Obligațiile conducătorului locului de muncă și ale executantului

20. Conducătorul locului de muncă are următoarele obligații:


 să verifice vizual la începerea lucrului existența și starea tehnică a protectorilor
și/sau dispozitivelor de protecție, a aparatelor de măsură și control și să ia măsuri
pentru înlăturarea eventualelor deficiențe constatate;
 să repartizeze salariații din subordine numai la activitățile pentru care aceștia
posedă pregătirea corespunzătoare și numai după instruirea tehnică și de protecție a
muncii;
 să nu permită desfășurarea oricărei sarcini de muncă de către salariații aflați
într-o stare psiho-fiziologică necorespunzătoare;
 să ia măsuri pentru asigurarea igienei, ordinii și curățeniei la locul de muncă,
și să mențină permanent libere căile de acces și/sau circulație din incinta unității;
 să urmărească pe toata durata timpului de lucru menținerea în stare
corespunzătoare a căilor de acces și evacuare și a iluminatului;
 să oprească imediat procesul de muncă în cazul apariției unor pericole
iminente de accidentare sau de producere a avariilor;
 în cazul producerii unui accident de muncă, să ia măsuri de acordare a
primului-ajutor și să informeze conducerea unității, corect și complet, asupra celor
întâmplate;
 să verifice existența semnalizării de securitate și/sau sănătate la locurile de
muncă, în conformitate cu H.G. nr. 971/2006 privind cerințele minime pentru
semnalizarea de securitate și/sau de sănătate la locul de muncă;
 să interzică folosirea de improvizații la utilizarea echipamentelor tehnice,
indiferent de natura lor;
 să ia măsuri pentru menținerea în stare de curățenie a zonelor din jurul
echipamentelor tehnice;
 să ia orice măsuri, în cadrul activității sale la locul de muncă, pentru
prevenirea accidentelor și îmbolnăvirilor profesionale.
21. Conducătorii locurilor de muncă sunt obligați să coordoneze activitatea, în
așa fel încât să nu expună la pericole de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât
persoana proprie, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă.
22. Pentru ca salariatul să își desfășoare în siguranță activitatea la locul de
muncă este obligat să respecte dispozițiile primite din partea conducătorilor locurilor de
muncă, atribuțiile și obligațiile specifice postului pe care îl ocupă, cerințele specifice
fiecărui echipament tehnic în parte, prezentate în cele ce urmează.
23. Salariații sunt obligați să își desfășoare activitatea în așa fel încât să nu
expună la pericole de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât persoana proprie,
cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă.
24. Pentru desfășurarea proceselor de muncă în condiții de securitate și
sănătate în muncă, salariații sunt obligați:
 să verifice înainte de începerea lucrului dacă echipamentele tehnice pe
care le vor utiliza sunt în stare tehnică corespunzătoare;

4
 să aducă la cunoștința conducătorului locului de muncă eventualele
defecțiuni constatate;
 să nu părăsească locul de muncă fără aprobare, decât în cazul în care,
din cauza unor defecțiuni apărute neașteptat, i s-ar pune in pericol viața sau integritatea
fizică;
 să nu părăsească locul de muncă atunci când echipamentele tehnice se
află în stare de funcționare;
 să nu utilizeze echipamentele tehnice pentru alte operații decât cele
pentru care au fost proiectate și numai cu respectarea parametrilor funcționali prevăzuți
în Cartea tehnică;
 să respecte tehnologia de lucru și instrucțiunile de protecție a muncii la
locul de muncă;
 să utilizeze echipamentul individual de protecție corespunzător activității
pe care o desfășoară;
 să mențină curățenia la locul de muncă;
 să nu introducă sau să consume băuturi alcoolice în incinta societății;
 să nu fumeze decât în locurile special amenajate;
 să respecte disciplina la locul de muncă;
 să acorde primul-ajutor în cazul producerii unui accident de muncă;
 să înștiințeze imediat conducătorul locurilor de muncă despre producerea
unui accident de muncă și să nu schimbe starea de fapt a evenimentului, decât numai
dacă aceasta se impune, pentru a limita efectele produse de eveniment.
25. De asemenea, personalul angajat este obligat:
 să-și însușească măsurile de protecția muncii;
 să se prezinte la lucru înaintea orei de începere a programului pentru a
avea timp să-și ia toate măsurile necesare de verificare din punct de vedere al protecției
muncii;
 la terminarea programului de lucru să facă ordine și curățenie la locul de
muncă și să aducă la cunoștința conducătorului de muncă eventualele defecțiuni ale
mașinilor, utilajelor si instalațiilor pe care le deservesc.
26. Este strict interzis salariaților să intervină în vederea remedierii oricărei
defecțiuni apărute la instalația electrică, indiferent de simplitatea operațiunii. În astfel de
cazuri, au obligația să anunțe superiorul direct care va lua măsurile necesare în
vederea remedierii.
27. Se interzice ca salariații să intervină pentru remedierea defecțiunilor, curățare
sau revizii la echipamentele tehnice aflate în funcțiune sau sub tensiune.
28. Prezentarea la locul de muncă într-o stare fizică și/sau psihică
necorespunzătoare este interzisă.
29. Salariații sunt obligați să păstreze în bune condiții amenajările efectuate de
angajator, să nu le deterioreze și să nu le descompleteze ori să sustragă componente
ale acestora.

Efortul fizic
30. Pentru prevenirea riscurilor determinate de efortul fizic, trebuie evitate:
 pozițiile de muncă vicioase și/sau fixe;
 mișcările extreme;
 mișcările bruște;
 mișcările repetitive.
În acest sens, angajatorul asigură:
 evaluarea riscurilor pentru securitatea și sănătatea angajaților;

5
 respectarea criteriilor ergonomice privind proiectarea locurilor de muncă și
a activității;
 instruirea și formarea adecvată a angajaților privind modul de desfășurare a
activităților profesionale, apelând la specialiști din domeniul securității și sănătății în
muncă.
De asemenea, supravegherea sănătății lucrătorilor este asigurată de către
medicii specialiști de medicină a muncii în conformitate cu prevederile H.G. nr.
355/2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor.

Comunicarea evenimentelor
Notă: Eveniment – accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale
organismului, produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu, situația de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulație,
în condițiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum și
cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune.
31. Orice eveniment va fi comunicat de îndată angajatorului, de către
conducătorul locului de muncă sau de orice altă persoană care are cunoștință despre
producerea acestuia.
32. Dacă printre victimele evenimentului se află și lucrători ai altor angajatori,
evenimentul va fi comunicat și angajatorilor acestora.
33. (1) Angajatorul va lua măsurile necesare pentru a nu se modifica starea de
fapt rezultată din producerea evenimentului, până la primirea acordului din partea
organelor care efectuează cercetarea, cu excepția cazurilor în care menținerea acestei
stări ar genera producerea altor evenimente, ar agrava starea accidentaților sau ar
pune în pericol viața lucrătorilor și a celorlalți participanți la procesul muncii.
(2) În situația în care este necesar să se modifice starea de fapt rezultată din
producerea evenimentului, se vor face, după posibilități, schițe sau fotografii ale locului
unde s-a produs, se vor identifica și se vor ridica orice obiecte care conțin sau poartă o
urmă a evenimentului; obiectele vor fi predate organelor care efectuează cercetarea și
vor constitui probe în cercetarea evenimentului.

ÎNTOCMIT:

S-ar putea să vă placă și