Modul de exercitare a controlului a Camerii Curții de Conturi

Modul de exercitare a controlului a Camerii Curții de Conturi

Curtea de conturi Europeană a fost înființată la data de 22 iulie 1975 prin Tratatul de la
Bruxelles , începându- și activitatea în luna octombrie 1977 , sediul situându -se la Luxemburg .
În anul 1992 prin Tratatul de la Mastricht Curtea de Conturi Europeană a fost ridicată la rangul
de instituție independentă a comunităților europene . Aceasta are misiunea de a face publică o
Declarație de asigurare care constă în corectitudinea conturilor comunitare și la legile și regulile
pe care le impun aceste operațiuni .
Prin Tratatul de la Amsterdam din 2 octombrie 1997 , Curtea de Conturi a fost ridicată la
statul de instituție a Uniunii Europene . Două evenimente importante a dus la crearea Curții
Europene de conturi și anume : lărgirea puterilor Parlamentului European în materie de control
bugetar și finanțarea integrală a bugetului Uniunii Europene.

Rolul și activitatea.

Curtea Europeană de Conturi a fost denumită de către unii specialiști ca fiind „conștiința
financiară” a Uniunii Europene , iar de alții „gardianul finanțelor sale ” , deoarece ea
supervizează respectarea principiilor morale , administrative și contabile . Rapoartele sale
reprezintă o sursă importantă de informații pentru gestiunea financiară a uniunii , dar și un
mijloc de uniformizare asupra instituțiilor , acestea asigurând o bună gestiune asupra fondurilor .

Scopul principal al activității de control al Curții de conturi Europene este reprezentat de

bugetul și politicile Uniunii Europene , în special de ramurile care se ocupă cu ocuparea forței de
muncă , creșterea economică , valoarea adăugată , finanțele publi ce și mediu . Aceasta asigură
cetățenilor cea mai bună utilizare a fondurilor Uniunii Europene pe toate nivelurile .
Curtea de Conturi Europeana verifică corectitudinea operațiunilor financiare , modul de
executare al acestora și administrare în împrejurării care facilitează eficacitatea și eficiența
economiei . Instituția controlează organismele și persoanele care primesc fonduri comunitare ,
în special instituții și organisme comunitare , administrații naționale , regionale , locale , aceștia
f iind beneficiari finali ale acestor fonduri .

Curtea de conturi nu poate controla toate operațiunile financiare comunitare , ea le

verifică astfel siguranța sistemelor punând în valoare reglementările europene utilizând
controale prin sondaj . Pentru a îndeplini misiunea de control , Curtea de Conturi are acces la
toate informațiile necesare . Pentru a verifica statele membre ale Uniunii Europene , Curtea de
conturi Europeană realizează o colaborare cu instituțiile de control financiar sau serviciile națion
ale competente . Pentru a informa cetățeanul european cu privire la activitatea pe care o
desfășoară și rezultatele obținute , Curtea de Conturi realizează un raport anual cu privire la
executarea bugetului uniunii din anul anterior , o declarație de siguranță corespunzătoare
operațiunilor din exercițiul bugetar anterior , această mai publică atât rapoarte anuale specifice
organismelor comunitare cât și rapoarte pe teme de interes particular .
 Curtea de Conturi Europeană trebuie să fie consultată cu privir e la adoptarea proiectelor
de reglementare comunitară și caracterul financiar al acestora .

Rapoartele au un caracter general fiind publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

în toate limbile comunitare și accesibile pe site - ul Curții Europene de Co nturi , acestea sunt
transmise Parlamentului și Consiliului pentru aprobare . Curtea nu are putere judecătorească ,
în momentul în care autorii curții se confruntă cu fraude și neregularități , informațiile culese
sunt predate organelor comunitare pentru r ezolvarea corectă și legală a problemelor
întâmpinate.

Organizare activității Curții Europene de Conturi

Curtea este formată din 28 de membri , câte un reprezentant al fiecărui stat membru ,
aceștia sunt numiți de Consiliu , după ce este consultat Parlamentul European . Aceștia sunt
aleși pe o perioadă de șase ani , având posibilitatea de a reînnoi .

Structura Curții Europene de Conturi este formată din camere și comitete .Aceasta are în
componență cinci camere în cadrul lor fiind repartizați membrii curții și personalul de audit .
Obiectivele fiecărei camere constau în :
➢ Preluarea de rapoarte speciale și rapoarte anuale specifice
➢ Realizarea raportului anual cu privire la bugetul general al UE și al fondurilor europene de
dezvoltare pentru a f i adoptate de către plenul Curții

Curtea de Conturi a Romaniei

Curtea de Conturi a României a fost instituită la data de 24 ianuarie 1864 prin Legea
publicată în Monitorul Oficial nr.18 purtând denumirea de „Înalta Curte de Compturi ” , legea a
fost promulgată de Alexandru Ioan Cuza .
De la începutul funcționării sale Înalta Curtea Compturi a avut sediul la București ,
funcționând ca organ auxiliar al reprezentanței naționale având ca sarcină pregătirea lucrărilor
controlului exercitat de puterea legislativă către finanțele statului .Jurisdicția reprezintă o
importantă atribuție a curții pentru aceasta fiind declarată organism independent . Prin Constit
uția din 1923 controlul preventiv și de gestiune sunt puse în sarcina Înaltei Curții de Conturi .

Înalta Curte de Conturi este desființată o dată cu Constituția de la 1948 ,structurile

statului comunist au preluat majoritate atribuțiilor Curții , iar celelalte și -au pierdut din
importanță și semnificație . În 1973 a fost înființată Curtea Superioară de Control Financiar ,
fiind desființată după prăbușirea regimului comunist .
Prin Constituția din 1991 Curtea Conturi a fost reînființată , atribuțiile acestei a fiind de
control financiar și de jurisdicție , organizarea și funcționare Curții a fost impuse prin Legea
94/1992 . În anul 2003 , ca urmare a revizuirii Constituției , Curtea de conturi devine organ
suprem de control financiar , pierzându- și atribuția jurisdicțională .
Organizarea Curții de Conturi

Curtea de Conturi este formată dintr -un organism colegial , numit Plen , acesta fiind și el
format din 18 membri , fiind consilieri de conturi .Parlamentul numește membrii Curții de
Conturi , la bază fiind propunerea Comisiilor permanente pentru buget , finanțe și bănci a celor
două camere . Membrii sunt aleși pentru un mandat de 9 ani care nu poate fi prelungit sau înnoit.

Curtea conturi este organizată în funcție de două structuri : o structură centrală , acestea
cuprinzând departamente și una teritorială la nivel de județe , cuprinzând camerele de conturi
județene și a Municipiului București .

Structura centrală a Curții de Conturi este formată din 12 departamente :

-9 departamente de audit și control
- Un departament de metodologie , formare personală , evaluare activității de audit și control ,
programe , rapoarte , sinteze și IT
- Un departament de coordonare a verificării bugetelor unităților administrativ teritoariale
-Un departament juridic

În subordinea directă a președintelui Curții de Conturi se află :

- Direcția Relației externe și protocol
- Direcția de Control al achizițiilor publici , elaborare a metodologiei în acest domeniu și
pregătire profesională a personalului de specialitate
- Serviciul comunicare , imagine și relații publice
- Biroul de Audit intern
- Secretariatul general

Controlul financiar ulterior al Curții de Conturi

Conform legii fundamentale , Constituția României , și a Legii nr.94/1992 , republicată și

modificată ulterior prin Legea nr.77/2002 .Curtea de Conturi are obligația de a- și exercita
controlul financiar ulterior extern pentru a analiza modul de formare , de administrare și de
folosință a resurselor financiare ale statului și al e sectorului public , dar și a modului de
gestionare a patrimoniului public și privat al statutului și al unităților administrativ-teritoriale .

Curtea de Conturi urmărește prin controlul exercitat , respectarea legii în modul de a

gestiona mijloacele mate riale și bănești , iar din punct de vedere al eficienței , economicității și
eficacității analizează calitatea gestiunii financiare .

În exercitarea funcției de control , Curtea de Conturi controlează :

❖ Modul de formare și utilizare a resurselor bugetare a le statului , a bugetului unităților
teritoriale , a asigurărilor sociale de stat și mișcarea acestor fonduri între aceste bugete

❖ Modul de formare și gestionare a datoriei publice și situația garanțiilor guvernamentale

pentru credite interne și externe

❖ Mod ul de constituire , utilizare și gestionare a fondurilor speciale și a fondurilor de tezaur

❖ Cum are loc utilizarea alocațiilor bugetare pentru investiții a subvențiilor din partea statului
❖ Situația , evoluția și modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al
unităților administrativ - teritoriale de către instituțiile publice
❖ Modul de constituire , utilizare și gestionare a resurselor financiare privind calitatea
condițiilor de viață și de muncă
❖ Modul de utilizare a fondurilor ofer ite de către Uniunea Europeană României

Verificările conturilor anuale de execuție bugetară

În baza Programului anual de control financiar , controlorii financiari aleși de directorii

direcțiilor de control din aparatul central al Curții de Conturi , cu avizul consilierilor de conturi
și directorilor direcțiilor de control financiar ulterior din cadru camerelor de conturi , verifică
fiecare cont de execuție ce intră în competența lor .

Conturile de execuție bugetară și bilanțurile contabile care sunt supuse verificării de către
organele de control ale Curții de Conturi , trebuie să îndeplinească condițiile ca să fie întocmite
de către organe competente și certificate de către auditori și să respecte structura prevăzută de
lege și să asigure concordanța soldurilor conturilor din execuția de casă a bugetului cu cele
existente în evidența Trezoreriei Statului.
Dacă se constatată că , conturile nu prezintă aceste condiții pentru a face posibilă
verificarea lor , acestea sunt restituite titularilor acestora , controlorii financiari consemnând
această situație într - o notă de constatare , iar în nota de constatare va fi trecut termenul fiecărei
persoane juridice pentru refacerea sau completarea contului de execuție .

Curtea de conturi prin exercitarea controlului ulterior , are obligația să constate dacă
conturile supuse controlului sunt exacte și conforme cu realitatea și dacă inventarierea
patrimoniului public a fost făcută la termenele și în condițiile stabilite de lege , iar ,veniturile
statului , ale unităților administrativ teritoriale , asigurărilor sociale de stat și ale instituțiilor
publice au fost stabilite legal și încasate la termenele legale .

Curtea de Conturi va efectua verificări conform atribuțiilor sale , asupra fiecărui sector de
activitate potri vit obiectivelor nominalizate de șefii structurilor de control și aprobate în
Normele de control ulterior .

În cazul în care se observă că există abateri financiar -contabile , prejudicii sau fapte cu
caracter infracțional provenite din exercițiile financia re anterioare celui verificat , controlul se
va extinde și asupra acestora cu acordul consilierului de conturi sau directorului direcției de
control financiar ulterior teritorial . În cazul în acre au loc aceste verificări se consemnează în
raportul de co ntrol intermediar .

Controlul se exercită de către Curtea de Conturi la fața locului sau la sediul său .Controlorii
financiari care se ocupă de verificare întocmesc rapoarte în care prezintă constatările și
concluziile formulând propunerile cu privire la măsurile care trebuie luate în legătură cu situația
găsită . Rapoartele sunt evaluate de trei consilieri de conturi din Secția de control ulterior ,
precum și șeful compartimentului de control financiar al camerei județene și doi controlori
financiari (în teritoriu).

Curtea de conturi utilizează o metodologie proprie în exercitarea controlului financiar

ulterior , aceasta fiind singura instituție competentă să aibă drept de decizie asupra descărcării
de gestiune.

Actele de control financiar întocmite de Curtea de Conturi

Raportul de control , este întocmit de controlorii financiari, aceștia sunt desemnați să

verifice conturile de execuție bugetară, fiind semnat doar de către aceștia. În raport se înscriu
obiectivele verificate, atunci când sunt constatate nereguli, ce impun aplicarea unor măsuri
abateri financiar -contabile, prejudicii, fapte care potrivit legii penale constituie infracțiuni,
acestea vor fi consemnate în rapoarte de control intermediare, fiind semnate de controlori i
financiari și de reprezentanții persoanei fizice controlate. în acest raport, controlorii financiari
prezintă constatările și concluziile cu privire la obiectivele ce intră în atribuțiile Curții de
Conturi, formulând propuneri pentru măsurile ce vor fi luate în legătură cu situația conturilor.

În funcție de natura constatărilor, controlorii financiari pot propune:

a) descărcarea de gestiune în cazul în care au fost îndeplinite condiții legale
b) sesizarea Colegiului jurisdicțional al Curții, sau a colegiului jurisdicțional al camerelor de
conturi pentru stabilirea răspunderii juridice și pentru virării sumelor datorate bugetului statului
c) măsuri a înlătura abaterile sau neregulile cu caracter financiar -contabil
d) luarea de măsuri privind asigurarea , în limita va lorii prejudiciului constatat, atunci când
există pericolul ca bunurile să fie înstrăinate ce apațin persoanelor răspunzătoare.

Procesul verbal de constatare, se întocmește când se constată nereguli, ce impun aplicarea

unor măsuri ce au caracter de abater i cu caracter finaciar. Acesta este înaintat procurorului ce
presupune sesizarea organului de urmărire penală, în funcție de gravitatea gaptelor și a efectelor,
aceste procese pot fi încheiate până când se finalizează controlul și poate fi valorificat în regim
de urgență. Procesul verbal se semnează de către controlorii financiari și de către reprezentanții
persoanei fizice controlate.

Procesele verbale de constatare se întocmesc atunci când organele de control ale Curții de
Conturi, împreună cu cele efectuate de alte instituții competente în domeniu ( Ministerul
Finanțelor, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate
ș.a.) au constat obligații de plată suplimentare față de cele care au fost declarate de contribuab
ilul respectiv sau față de cele stabilite anterior de organul de control competent. Aceste
controale se realizează doar la agenții economici cu capital integral sau majoritar privat,
împreună cu instituțiile ce se ocupă de colectarea veniturilor bugetare.

Nota unilaterală este întocmită în cazul controalelor efectuate pe parcursul execuției

bugetare, dar și în cazul controalelor efectuate la celelalte persoane juridice ce este prevăzută a
fi verificată când nu sunt constatate nereguli. Aceasta este semnată de contolorii financiari, iar
toate exemplarele sunt preluate de organele de control.
Nota de constatare este întocmită în momentul în care Curtea de conturi constată fapte
pentru care răspunderea juridică nu este reținută la persoana juridică , ci răspunderea se referă la
o altă persoană .Nota de constatare se înserează anexă la raportul de control. Control ul asupra
celeilalte persoane juridice se va efectua de către structura Curții de Conturi în a cărei
competență de verificare se află aceasta .Această botă este semnată de către controlorii
financiari și reprezentanții persoanei juridice controlate .
În nota de constatare sunt trecute situații de fapt și măsurile care sunt luate pentru remedierea
deficiențelor constatate , se recomandă să fie prezenți și martori

Procesul verbal de constatare a contravențiilor se constituie de către controlorii financiari

atunci când se constată fapte , definite de lege contravenții . Procesul se înregistrează în
registrul de intrare - ieșire a corespondenței , depunătorul primind o dovadă . Dosarul cauzei
este trimis la Judecătoria din raza teritorială de unde a fost săvârșită contravenția .
Procesul verbal de constatare a abaterilor se elaborează de organele de control atunci când
sunt prezente fapte precum : nu sunt prezentate la termen conturile ce trebuie verificate de
Curtea de Conturi , nu sunt îndeplinite măsurile dispuse prin decizii emise și definitive , sunt
prezente încălcări de lege etc.
Pe raza unui teritoriu, Camerele județene de conturi înaintează obligatoriu autorităților
publice locale rapoarte cu privire la finanțele publice locale , acestea pot fi înaintate ori de câte
ori este necesar .

In concluzie, Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și

de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. Funcția de control a
Curții de Conturi se realizează prin proceduri de audit public extern prevăzute în standardele
proprii de audit, elaborate în conformitate cu standardele de audit internaționale general
acceptate.