Efecte ale migraţiei externe

1. Comunităţile de origine (de plecare) devin:

o mai deschise spre „exterior”, spre modern, spre schimbare;
o mai puţin tradiţionaliste, deci mai flexibile;
o accesibile noilor valori şi norme de viaţă;
o capabile de riscuri intr-o lume in schimbare;
o deschise mlticulturalismului, alterităţii.
2. Diversificarea valorilor şi restructurarea ierarhiilor la nivel comunitar-local şi societal
3. „Multi-localizarea” comunităţii de origine (sunt deja „comunităţi” de acest tip mai ales in
Spania, dar şi in alte ţări sau cum cu secole in urmă migranţii trans-carpatici veneau din
Transilvania in Moldova sa Muntenia şi construia noi sate (cu acelaşi nume de la origine) peste
munţi)
4. Modificarea structurii demografice a Romaniei datorită caracterului selectiv al migraţiei. Cine
migrează? 2002: 47% din populaţia ţări locuia in sate (fenomen: sate intreg din zona Bistriţa-
Năsăud, Maramureş etc. a emigrat … Imigranţii romani vor decide alegerile locale din unele
localităţi spaniole. Aceeaşi imigranţi modifică viaţa socială din alte zone ale Europei etc.)
5. Creşterea semnificativă a veniturilor familiale in ţara de origine prin sumele in Euro trimise
periodic „acasă”, astfel: o un migrant trimite in medie in ţară 200 EUR lunar/gospodărie, ceea ce
insemnă dublul salariului mediu din zona de origine (Romania) (CURS 13.04.2003) sau chiar
256 EUR/lună (MEDIAFAX, 19.11.2003) o din păcate, banii veniţi din exterior nu sunt investiţi
in firme productive, in economie, ci mai ales intr-un „consum ostentativ” neproductiv:
automobile, case – chiar vile, aparatură electrocasnică, etc.
6. Efect „prospectiv”: in funcţie de creşterea atracţiilor in zona de plecare şi a incitaţiilor
negative (a respingerilor – deja apărute in zona de primire vor apărea intr-un viitor relativ –
fluxuri de re-migraţiune (re-intoarcere in „ţara de origine”), dar „incărcate” cultural şi
insoţite, ipotetic, de emigranţi din ţara gazdă!)
7. Aproape 50% din cei 5000 de absolvenţi de Informatică au emigrat anual, 66% dintre
studenţi declară că ar emigra dacă ar avea ocazia (2001), 88% romani au declarat recent
(2006) că doresc să emigreze, destul de mulţi reuşesc să fie primiţi pe posturi bune, ceea ce
face pe Martin Straubhear să remarce „un foarte bun sistem educaţional şi o economie
proastă” (2002).