Sunteți pe pagina 1din 51

UNIVERSITATEA HYPERION

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE


MASTER SPECIALIZARE:
AUDIT FINANCIAR CONTABIL SI CONSILIERE

LUCRARE DE DISERTATIE

HOTEL ANDA**** - CALITATE SI


PROFESIONALISM IN TURISMUL
PRAHOVEAN

Profesor coordonator
Prof.univ.dr. Anca Gheorghiu

Absolventa
Lupu (Dudu) I. Anisoara Simona

BUCURESTI
2010

Master 2010 Universitatea Hyperion 1


CUPRINS

CAP. I. ASPECTE GENERALE DESPRE TURISM


1.1. TURISM. CONCEPTE SI DEFINITII.................3
1.2. ROLUL TURISMULUI IN MEDIUL GLOBAL
1.3. IMPORTANTA ECONOMICA A TURISMULUI
1.4. RESURSELE TURISTICE ALE ROMANIEI
1.5. PUNCTE FORTE ALE TURISMULUI ROMANESC
1.6. FORMELE DE TURISM
CAP. II. CARACTERISTICILE TURISMULUI DE AFACERI
2.1. TURISMUL DE AFACERI – definirea conceptului si particularitati
2.2. FORMELE TURISMULUI DE AFACERI

CAP. III. HOTEL ANDA SINAIA - STUDIU DE CAZ


3.1. LOCALIZARE, DESCRIERE HOTEL , PUNCTE DE ATRACTIE ZONALE
3.2. SERVICII SUPLIMENTARE LA DISPOZITIA CLIENTILOR
3.3. STRUCTURA ORGANIZATORICA A HOTELULUI
3.4. ANALIZA SWOT A HOTELULUI ANDA
CAP.IV. TURISMUL SI CRIZA FINANCIARA
4.1. EFECTELE CRIZEI FINANCIARE ASUPRA TURISMULUI
4.2. IMPACTUL CRIZEI ECONOMICE LA HOTEL ANDA................
CONCLUZII
ANEXE : 7

BIBLIOGRAFIE

Master 2010 Universitatea Hyperion 2


Capitolul I
ASPECTE GENERALE DESPRE TURISM

1.1. TURISM. CONCEPTE SI DEFINITII

Din punct de vedere etimologic, după majoritatea dicţionarelor, provine


din termenul englezesc “to tour”, care înseamnă a călătorii, a colinda,
referitor la semnificaţia de excursie. Creat în India secolului XVII – lea acest
cuvânt galic provine din cuvântul francez “tour” (călătorie, mişcare în aer
liber, plimbare, drumeţie în circuit), care la rândul său declină din grecescul
“turnos”, respectiv latinescul “turnus”, pastrând semnificaţia de circuit.
Această definiţie a fost acceptată dîn 1950 şi de către, care a inclus în
categoria turiştilor şi pe studenţii şi elevii care locuiesc temporar în
străinătate.
Pentru turistul intern, UIOOT Uniunea Internaţională a Organizaţiilor
Oficiale de Turism (în 1975 s-a transformat în Organizaţia Mondială a
Turismului, cea mai importantă organizaţie mondială de turism cu caracer
neguvernamental şi cu statut consultativ pe lângă ONU) a adoptat
următoarea definiţie: “orice persoană care vizitează un loc, altul decât
acolo unde are domiciliul sau obişnuit, în interiorul ţării sale de reşdinţă
pentru orice fel de motiv, altul decât acela de a exercita o activitate
remunerată şi efectuând aici un sejur de cel putin o noapte (sau 24 de ore),
poate fi considerată ca turist naţional”.

Master 2010 Universitatea Hyperion 3


Această definiţie include doi termeni:
- turişti, repectiv vizitatori cu un sejour de cel puţin 24 de ore sau
cel puţin o înnoptare în ţara de vizită, ale căror motive de
călătorie pot fi: odihă, plăcere, distracţie, agrement, sănătate,
studii, religie, afaceri, familie etc.
- excursionişti, respectiv vizitatori temporari, al căror sejur este de
mai puţin de 24 de ore în ţara de vizită (inclusiv croaziere).

Odată cu evoluţa societăţii, turismul se transformă dintr-o posibilitate într-


o necesitate, depinzând de timpul liber disponibil, de disponibilul de bani şi
de modul de viaţă al individului, de nivelul şi gradul de dezvoltare al
serviciilor şamd şi devenind asfel parte integrată a sistemului de inter-relaţii
existente între diferite grupe de valori.

1.2. ROLUL TURISMULUI IN MEDIUL GLOBAL

La nivelul impus de rolul şi funcţiile sale, turismul rezultă din efectul


conjugat şi combinat al mai multor ramuri. Unele dintre acestea -
construcţiile, energia electrică şi termică, construcţiile de maşini, electronica
şi electrotehnica, industria lemnului şi textilă, agricultura şi industria
alimentară ş.a. - se află în situaţia de ramuri furnizoare, iar furnizările lor se
înglobează fie în baza materială a turismului, fie în producţia oferită de
unităţile de alimentaţie publică. Altele - transporturile, comerţul,
comunicaţiile, cultura, asistenţa medicală etc. - concură independent la
satisfacerea diverselor părţi ale cererii turiştilor. Numărul mare de ramuri
care concură la efectuarea de prestaţii turistice indică faptul că "produsul"
turistic nu poate fi de calitate superioară decât în măsura în care toate aceste

Master 2010 Universitatea Hyperion 4


ramuri intră în structura sa cu elemente de calitate ridicată.
Rolul turismului în economia unei ţări poate fi definit prin: aportul la
nivelul naţional; valorificarea superioară a resurselor în profil teritorial;
ridicarea economică a unor zone lipsite de bogăţii de sol sau subsol;
stabilizarea forţei de muncă; asigurarea unei circulaţii băneşti normale;
element dinamizator al sistemului economic global; mijloc de diversificare a
structurilor economice; factor de instruire şi educaţie; regulator al balanţei
de plăţi externe; vocaţie ecologică etc.

1.3. IMPORTANTA ECONOMICA A TURISMULUI

La sfârsitul acestui secol si mileniu industria turismului si a calatoriilor


reprezinta, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate si, în acelasi
timp, cel mai important generator de locuri de munca. Din punct de vedere
economic turismul se constituie si ca o sursa principala de redresare a
economiilor nationale a acelor tari care dispun de importante resurse
turistice si le exploateaza corespunzator.

Privit în corelatie cu ansamblul economiei nationale, turismul actioneaza


ca un element dinamizator al sistemului global. Desfasurarea turismului
presupune o cerere specifica de bunuri si servicii, cerere care antreneaza o
crestere în sfera productiei acestora. Cererea turistica determina o adaptare a
ofertei ce se materializeaza, între altele, în dezvoltarea bazei tehnico-
materiale a acestui sector, si indirect, în stimularea productiei ramurilor
participante la : construirea si echiparea spatiilor de cazare si alimentatie,
modernizarea retelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de
instalatii de agrement etc.

Master 2010 Universitatea Hyperion 5


În acest context, principalele argumente care determina necesitatea
dezvoltarii turismului, rezulta din urmatoarele aspecte:

1. Resursele turistice fiind practic inepuizabile, turismul reprezinta unul din


sectoarele economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung;
2. Exploatarea si valorificarea complexa a resurselor turistice însotite de o
promovare eficienta pe piata externa, poate constitui o sursa de sporire a
încasarilor valutare ale statului, contribuind astfel la echilibrarea balantei de
plati externe;
3. Turismul reprezinta o piata sigura a fortei de muncasi de redistribuire a
celei disponibilizate din alte sectoare economice puternic restructurate;
4. Turismul, prin efectul sau multiplicator actioneaza ca un element
dinamizant al sistemului economic global, generând o cerere specifica de
bunuri si servicii care antreneaza o crestere în sfera productiei acestora,
contribuind în acest mod, la diversificarea structurii sectoarelor economiei
nationale;

- a) Infrastructura de transport:
-reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri nationale
care sa faciliteze circulatia si accesul spre zonele de interes turistic;
-relansare si dezvoltarea aeroporturilor si a porturilor;
-modernizarea transportului pe caile ferate;
- dezvoltarea sistemelor de transport combinat ;
- programe de dezvoltare a flotei maritime si fluviale, cu
implicatii în diversificarea ofertei de servicii turistice si
valorificarea unor elemente ale potentialului turistic al tarii aflate

Master 2010 Universitatea Hyperion 6


într-un stadiu redus sau chiar inexistent de valorificare (cursul
intern al Dunarii, Delta, programe turistice pe Marea Neagra s.a.).
- b)Telecomunicatiile -modificãrile la nivelul economiei digitale
sunt esentiale pentru ca întreprinderile sã devinã si sã se
mentinã competitive.

Turismul si calatoriile, privite ca o industrie intensiv tehnologicã,


pot ajuta România sã obtinã si sã aplice sistemele tehnologice ale
informatiilor si telecomunicatiile la un nivel competitiv. O parte din
ce în ce mai mare a operatiilor turismului si cãlãtoriilor - precum si
toate operatiile virtuale de vânzãri si distributie - comunicã prin
sistemele de telecomunicatii.

c) Organizarea si finantarea activitatilor de comunicatie -în multe


cazuri o destinatie se compune din numerosi ofertanti diferiti. Punerea
în fapt a cooperarilor între acestia si/sau a aliantelor strategice sunt un
mijloc puternic de a face fata concurentei marilor întreprinderi
turistice cu sucursale sau activitati în toata lumea. Sectorul public
trebuie sa furnizeze cadrul organizatoric care sa permita crearea si
buna functionare a unui organism pentru comercializarea unei
destinatii în ansamblul sau. Sarcina principala a acestuia este aceea de
a comercializa regiunea sau tara ca o destinatie turisticasi de a-i
ameliora global imaginea.

Master 2010 Universitatea Hyperion 7


1.4. RESURSELE TURISTICE ALE ROMANIEI

A. Cadrul natural

Cadrul natural este bogat, variat si complex, cu o structura peisagistica


deosebit de armonioasa. Complexitatea potentialului turistic, ca si gradul sau
de atractivitate, in general, sunt in stransa corelatie cu treapta de relief si
cresc progresiv, de la campie catre munti - exceptie facand Delta Dunarii si
Litoralul Marii Negre.

B. Potentialul turistic antropic

De-a lungul existentei sale de peste doua mii de ani, poporul roman a
creat un extrem de variat si bogat patrimoniu cultural, folosit in intregime in
scopuri turistice. Romania dispune de monumente care, prin specificul lor
pot fi (si sunt) considerate unicate mondiale. De exemplu: cetatile dacice din
Muntii Orastiei care au rezistat multi ani atacurilor stralucitelor legiuni
romane, cetatile taranesti si bisericile "fortificate" din Transilvania, bisericile
de lemn din Maramures, manastirile din Bucovina, Moldova si nordul
Olteniei, monumentele stilului brancovenesc din Muntenia si Oltenia etc., ca
si creatiile lui Eminescu, Brancusi, Enescu sau ale lui Grigorescu s.a.m.d.
Fiecare dintre acestea au o valoare turistica deosebita.

Vestigiile antichitatii sunt numeroase si de mare valoare pentru istoria


culturii si civilizatiei poporului nostru.

Master 2010 Universitatea Hyperion 8


1.5. PUNCTE FORTE ALE TURISMULUI ROMANESC

Dupa o analiza a resurselor turistice romanesti am decis ca principalele


puncte tari sunt urmatoarele: potentialul natural, potentialul antropic,
dezvoltarea si diversificarea capacitatii de cazare si alimentatie, posibilitatea
de a crea noi produse turistice, potentialul balnear. Iata care sunt
argumentele noastre in acest sens :

Potentialul natural

Diversitatea cadrului natural ofera premisele unei dezvoltari viitoare a


turismului asigurand totodata si substratul pentru o varietate de forme de
turism. Prin varietatea formelor de relief: munti, podisuri, litoral, campii,
delta, Romania se situeaza printre cele mai frumoase si apreciate destinatii
ale Europei.

Muntii Carpati reprezinta o componenta importanta a reliefului, acoperind


circa 35% din teritoriul tarii. Chiar daca nu au altitudinile Alpilor, Carpatii
au cateva particularitati care ii deosebesc de ceilalti munti ai Europei (Alpi,
Pirinei, Tatra):
- diversitatea peisagistica - asociata structurilor geologice si alternantei
tipurilor de relief: peisaje alpine (Fagaras, Retezat, Rodnei, Parang), peisaje
carstice (Aninei, Bihor-Vladeasa, Mehedinti, Cernei), abrupturi calcaroase
(Piatra Craiului), chei si defilee (Bicazului, Oltetului, Turzii, Oltului, Jiului,
Dunarii);

Master 2010 Universitatea Hyperion 9


Zona dealurilor subcarpatice si a podisurilor este deosebit de interesanta
prin bogatia si varietatea resurselor balneare.

Zona de campie nu prezinta resurse deosebite, dar se poate folosi in


interes turistic prin arealul forestier, fondul cinegetic si piscicol si prin
resursele balneare (lacuri sarate, namoluri, ape minerale).

Litoralul (cu 245 km de plaja) se deosebeste de oferta altor tari printr-o


serie de caracteristici:
- orientarea spre est si sud-est;
- coborarea in mare cu o panta lina;
- calitatea nisipului;
- latimea plajei.
Delta Dunarii reprezinta una dintre cele mai complexe zone turistice din
Romania si una dintre marile atractii ale tarii datorita unicitatii ei in zona
europeana. Cele mai importante atractii ale Deltei sunt:

- plajele intinse in zona litorala (Sulina, Petrisor);


- dunele de nisip (Caraorman, Saraturile);
- vegetatia de mare varietate (codrii de stejar-Letea, Carorman, zavoaie de
pluta si salcii uriase, stufarisuri, specii rare), cuprinzand peste 1150 de specii
de plante;
- fauna piscicola si ornitologica (peste 300 de specii de pasari si circa 150 de
specii de pesti);
- fond cinegetic si piscicol.

Master 2010 Universitatea Hyperion 10


Hidrografia cuprinde o vasta retea de rauri, numeroase lacuri de diferite
tipuri (glaciar, carstic, vulcanic, de baraj natural) si o mare varietate de ape
subterane.
Vestigiile arheologice:

- cetatile grecesti de pe tarmul Marii Negre: Histria, Tomis, Callatis;


- cetatile dacice din Muntii Orastiei: Sarmisezetusa, Costesti;
- cetatile romane: Drobeta, Apullum, Napoca;
- cetatile medievale din epoca timpurie: Biharia, Severin sau din epoca
moderna: Neamt, Suceava, Sighisoara, Alba-Iulia, Bucuresti

Monumentele istorice, de arta si arhitectura:


- manastirile cu fresce exterioare din Bucovina: Voronet, Humor, Sucevita,
Moldovita, Arbore;
- bisericile din lemn din Maramures: Bogdan-Voda, Surdesti, Botiza, Ieud;
- bisericile si cetatile taranesti fortificate din Transilvania: Rasinari, Biertan,
Cristian sau din Oltenia: Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneti, Cula
Greceanu de la Maldarasti;
- castele si palate: Bran, Mogosoaia, Hunedoara, Peles, Cotroceni;
- edificii religioase, monumente si statui: catedrala romano- catolica din
Alba-Iulia, biserica Sf. Trei Ierarhi - Iasi, Biserica Neagra - Brasov, biserica
Stavropoleos - Bucuresti, biserica Manastirii Curtea de Arges, moscheea din
Constanta, Turnul Chindiei - Targoviste, Arcul de Triumf - Bucuresti,
Ansamblul sculptural C. Brancusi - Tg. Jiu.

Master 2010 Universitatea Hyperion 11


Institutiile si evenimentele cultural-artistice:
- edificiile unor institutii culturale: Atheneul Roman, Palatul
Culturii-Iasi, Casa Sfatului- Brasov;
- reteaua de muzee si case memoriale: peste 450 de muzee si
circa 1000 de case memoriale de interes local, national sau
international;
- evenimente culturale: festivaluri muzicale (G. Enescu, Mamaia,
Cerbul de Aur), ale filmului, targuri, serbari (Serbarile zapezii,
Serbarile marii).

Arta si traditia populara:


- arhitectura si tehnica populara;
- creatia artistica: productia mestesugareasca si de artizanat (Horezu,
Corund, Marginea, Vama - centre de ceramica), muzica, dansul, portul (tara
Motilor, tara Zarandului, tara Maramuresului), creatia literara;
- manifestari traditionale: Sambra Oilor, targul de fete, Festivalul Narciselor,
Cocosul de Horez.

1.6. FORMELE DE TURISM

In cadrul activitatilor turistice se pot identifica urmatoarele forme:


- turismul intern (domestic tourism) - rezidentii unei tari care
calatoresc in propria tara;
-

Master 2010 Universitatea Hyperion 12


- turismul international receptor (inbound/international-receptor
tourism) - vizitarea unei tari date de catre non-rezidenti;
- turismul international emitent (outbound/outgoing tourism) -
rezidentii unei tari date care viziteaza alte tari.

Activitatea turistica, datorita complexitatii si multiplelor abordari pe care


le suporta, se mai poate clasifica si in functie de urmatoarele criterii:
a) dupa motivele calatoriei.
- loisir, recreere si vacanta (odihna);
- vizite la rude si prieteni;
- afaceri si motive profesionale;
- tratament medical;
- religie/pelerinaje;
- alte motive.

b) dupa gradul de mobilitate al turistului distingem:


- turismul de sejur (lung/rezidential; mediu; scurt).
- turismul itinerant (de circulatie);
- turismul de tranzit.

c) in functie de caracteristicile sociale si economice ale cererii:


- turismul particular;
- turismul social;
- turismul de masa.

d) dupa modul de angajare al prestatiilor turistice distingem:

Master 2010 Universitatea Hyperion 13


- turismul organizat;
- turismul neorganizat;
- turismul mixt.

e) dupa varsta participantilor:


- turismul pentru prescolari;
- turismul pentru elevi;
- turismul pentru tineret (18-31 ani);
- turismul pentru adulti (31-60 ani);
- turismul pentru varsta a III-a.

Master 2010 Universitatea Hyperion 14


CAPITOLUL II
CARACTERISTICILE TURISMULUI DE AFACERI

2.1. Turismul de afaceri – definirea conceptului si particularitati

Turismul de afaceri este una dintre componentele cele mai dinamice


ale activitatii turistice, iar intensificarea relatiilor internationale si, îndeosebi,
a celor economice se reflecta în cresterea cererilor pentru calatoriile de
afaceri.

Turismul de afaceri (business) reprezinta o forma de turism cu


scopuri comerciale, guvernamentale sau educationale, având partea de
agrement (leisure) ca motivatie secundara. Turismul de afaceri presupune, în
general, deplasarea într-o alta localitate, la o distanta mai mare de 50 de km
de localitatea de origine a turistului de afaceri, deplasare determinata strict
de o afacere, de un eveniment sau de un scop educational.

Turismul de afaceri se refera, în sens larg, la calatoriile oamenilor


pentru scopuri legate de munca lor, mai exact, de deplasarile în interes
oficial, comercial sau de alta natura, participarile la diverse manifestari

Master 2010 Universitatea Hyperion 15


organizate de întreprinderile economice sau organisme administrative pentru
reprezentanti lor .

Desi aceste actiuni presupun desfasurarea unei activitati


remunerate, ele sunt asimilate turismului deoarece organizarea si realizarea
lor implica utilizarea dotarilor turistice de cazare, alimentare, agrement cât si
consumul unor servicii specifice furnizate de organizatori de calatorii.

Turismul de afaceri are motivatii si forme de manifestare proprii,


inconfundabile. Ca principala motivatie a turismului de afaceri se poate
considera si întalnirea cererii cu oferta în cadrul târgurilor si expozitiilor, al
întalnirilor de afaceri, a tranzactiilor si negocierilor, în desfasurarea
programelor unor misiuni economice, dar si a unor ample actiuni de
promovare a unei firme, a unor produse, a unor noutati în diferite domenii cu
caracter periodic sau conjugal. Principalele demersuri ale acestei manifestari
se finalizeaza cu încheierea unor contracte economice, reciproc avantajoase
în cadrul diviziunii internatoionale a muncii, a pietei bunurilor si serviciilor,
ca forme ale schimbului de valori si valori de întrebuintare.

Turismul de afaceri se desfasoara în tot timpul anului, în spatii


special amenajate, antrenând servicii specifice de expunere, de
tranzactionare, cazare, securitate, amenajari estetice, mijloace de
telecomunicatii, video-tv, multiplicare, transfer, alimentatie publica, servicii
de presa, grafica etc.

Principalele caracteristici ale turismului de afaceri sunt urmatoarele:

Master 2010 Universitatea Hyperion 16


- reprezinta domeniul cu cea mai mare calitate;
- atinge cote maxime primavara si toamna dar înregistreaza activitati si în
lunile de vara si iarna;
- completeaza sectorul turismului liber;
- investitiile în turismul de afaceri conduc la regenerarea urbana;
- multe din investitiile destinate infrastructurii sunt concepute în special
pentru turismul de afaceri (hoteluri, restaurante, facilitati în transport si
comunicatii) si furnizeaza beneficii care pot fi utilizate de turistii clasici si
de populatia indigena;
- calitatea superioara a personalului de servire ceruta de turistii de afaceri se
regaseste în serviciile prestate de acestia;
- cercetarile sugereaza ca aproximativ 40 % din turisti de afaceri care se
reîntorc cu familiile in aceleasi destinatii însa de data aceasta pentru calatorii
în scopuri personale;
- turismul de afacerii are mai putine consecinte negative asupra mediului
decât turismul clasic;

2.2. Formele turismului de afaceri

Calatoriile de afaceri pot avea caracter intern sau extern în functie de


beneficiarul nemijlocit si rezultatele acestora.
Formele turismului se afaceri având caracter intern se adreseaza
salariatilor unei întreprinderi si au ca obiectiv motivarea personalului în
scopul cresterii productivitatii muncii si îmbunatatirii performantelor.

Ele se concretizeaza în :

Master 2010 Universitatea Hyperion 17


- seminarii sau întruniri ale conducerii firmei cu salariatii (pentru
cunoastere, rezolvarea unor probleme, pentru împartasirea
experientei.);
- actiuni de formare a personalului si actualizarea pregatirii;
- calatorii recompensa (incentive);

Actiunile avand caracter extern au ca obiectiv buna desfasurare a


activitatilor si prosperitatea firmelor în ansamblul lor si consta în deplasari
cu caracter profesional (lucru pe santier, acordarea de asistenta) si
participarea la târguri, expozitii, congrese, colocvii;

De asemenea, turismul de afaceri poate fi clasificat si în urmatoarele


forme:

a) Turismul general de afaceri se refera, în principal, la activitatile


persoanelor care lucreaza, pentru o scurta perioada de timp, în afara locului
de resedinta (de exemplu ziaristii).
b) Turismul de reuniuni este determinat de participarea la un eveniment de
tipul întâlnirilor, conferintelor, colocviilor, simpozioanelor, congreselor si
este considerat una dintre cele mai obisnuite forme ale turismului de afaceri.

Principalele destinatii pentru turismul de reuniuni sunt: SUA cu 894 actiuni,


Franta (757), M. Britanie (722), Germania (505), Olanda (385) si orasele
Paris (361), Londra (268), Bruxelles (194), Viena (177), Geneva (166).

c) Târguri si expozitii care se definesc prin „prestari de produse si servicii


destinate unui public invitat, cu scopul de a determina o vânzare sau a

Master 2010 Universitatea Hyperion 18


informa vizitatorul” Ca forma de turism ele stimuleaza calatoria a doua
categorii de persoane: expozantii si vizitatorii.

CAPITOLUL 3
HOTEL ANDA SINAIA - STUDIU DE CAZ

3.1. Localizare, descriere hotel si puncte de atractie din zona


Sinaia este una dintre cele mai cunoscute statiuni de pe Valea Prahovei.
Extrem de cautata mai ales iarna, Sinaia a reusit sa se impuna ca o statiune
turistica de prin rang in Romania.
Sinaia, resedinta de vara pentru fosta familie regala a Romaniei, se
cuibareste la poalele muntilor Bucegi, pe valea superioara a Prahovei. Cel
mai apropiat mare oras este Brasovul, aflat la 49 de km la nord. Relieful a
fortat Sinaia sa se dezvolte intr-o forma uluitoare de amfiteatru.
Inconjurata de munti, Sinaia este binecuvantata cu peisaje impresionante.
Varfurile muntoase domina orasul de la inaltimi ametitoare de peste 200 m.
Marele abrupt al Bucegilor strajuieste orajul in partea sa de vest, iar muntii
Garbova il impresoara in partea sa estica.
Sinaia este orasul regal. Practic a inflorit odata cu ridicarea castelului Peles.
Istora orasului se impleteste cu istoria vremurilor de demult, in care ministri
faimosi ai vechiului regat si-au ridicat case si vile de vacanta uluitoare.
Decizii esentiale au fost luate in acest oras, decizii ce au influentat istoria
Romaniei.
Decizia de neutralitate in primul razboi mondial s-a luat la Sinaia.

Master 2010 Universitatea Hyperion 19


Personalitati politice ale Romaniei s-au stins in acest oras: regele Carol I,
Regele Ferdinand I, regina Maria.
Sinaia s-a conturat si s-a maturizat in acele zile framantate ale regalitatii
romanesti. Casele de vacanta ale multor fosti ministri sunt de o rara
frumusete. Sinaia nu este doar un oras in care vizitezi punctele turistice
dintr-un anume ghid. Trebuie sa il savurezi, sa-i descoperi frumusetea si sa
intelegi ca dincolo de istorie si puncte de reper exista ceva mai mult: viata si
evolutie.
Ce puteti admira in superbul oras Sinaia?
• Castelul Peles – o bijuterie arhitectonica, ridicat ca resedinta de
vacanta a familiei regale
• Pelisorul – resedinta de vara a cuplului regal Ferdinand si Maria, este
astazi un muzeu plin de frumusete
• Cazinoul Sinaia – construit in 1912 de catre Carol I, este locul in care
se organizeaza conferinte internationale, congrese, simpozioane etc.
• Manastirea Sinaia – simbol al identitatii orasului, a fost ridicata in
secolul XVII de catre marele spatar Mihail Cantacuzino
• Casa memoriala „George Enescu”
• Locuinta marelui istoric Nicolae Iorga
• Parcul „Dimitrie Ghica”
Traseele montane sunt binecunoscute de catre alpinisti. Drumul forestier,
Calea Codrului, Fantana lui Gatej, partia de bob din apropierea Stancii
Sfanta Ana sau cascada din spatele acesteia sunt tot atatea puncte de reper
pentru un oras atat de superb ca Sinaia.
Turismul este activitatea de baza, capacitatea de cazare cunoscand o
dezvoltare considerabila in ultimii ani.

Master 2010 Universitatea Hyperion 20


Hotelul Anda din Sinaia a fost construit in perioada 2000-2001 ,
devenind prima constructie noua cu investitie privata in totalitate romana
clasificata la patru stele din statiunea Sinaia.
Realizat din materiale de foarte buna calitate , cu tehnologii avansate si
dotat cu piese de mobilier intr-un stil futurist pentru anii 2000, Hotelul Anda
s-a impus de la inceput pe piata ca un hotel cochet, modern iar reteaua de
distributie a produselor noastre turistice s-a dezvoltat inca de la inceput cu o
amploare deosebita.
Situat la numai 120 de kilometri de Bucuresti, in centrul orasului Sinaia ,
oferind acces facil catre toate puncetele de inters din zona, locatia a devenit
imediat destinatia favorita a numerosi turisti individuali sau corporate.
Hotelul Anda pune la dispozitia turistilor 30 de spatii de cazare dispuse in
20 de camere duble twin, 7 camere cu pat matrimonial si 3 apartamente, un
restaurant cu o capacitate de 70 de locuri in interior si 70 de locuri pe terasa
deschisa in perioada anotimpului cald.
Pentru diverse evenimente corporate, seminarii, conferinte, workshops,
teambuildings sau orice alte genuri de activitati indoor, avem doua sali de
conferinte de 20 , respectiv 40 de locuri, dotate cu aparatura specifica bunei
desfasurari a acestor tipuri de activitati:
ecrane de proiectie, retroproiectoare, videoproiectoare, flipcharturi, instalatii
de sonorizare si climatizare, conexiune wireless la internet, copiatoare,
computere, imprimante etc.
3.2. Servicii suplimentare la dispozitia turistilor :
Fara plata :
- pastrarea obiectelor de valoare
- trezirea clientilor la cerere
- informatii turistice si culturale

Master 2010 Universitatea Hyperion 21


- informaţii privind orarul mijloacelor de transport
- acordarea primului ajutor in caz de urgenta (trusa medicala)
- primirea si transmiterea mesajelor si a corespondentei pentru turisti
- comenzi de taxi
- intermedierea organizarii de excursii, tururi de oras,drumetii
- rezervari de camere si de mese in alte localitati
- transportul bagajelor
- serviciul comisionar-curier
- depozitarea bagajelor
- parcare
- internet wireless
- reviste şi ziare, gratuite, pe hol, la dispoziţia turiştilor
- trusa barbierit
- trusa igiena orala
- jocuri de rummy, table, sah
Cu plata :
- inchiriere sali conferinte
- inchiriere aparatura sala de conferinte
- spalat, calcat si reparatii incaltaminte si lenjerie
- convorbiri telefonice locale, interurbane si internationale
- servicii fax
- minibar
- tranferuri aeroport-hotel-aeroport
- organizare mese festive, cocktailuri
- room-service
- servicii de coffee-break
- servicii rent a car

Master 2010 Universitatea Hyperion 22


- inchiriere echipament sportiv
- servicii poştale
- biliard
- organizare vizite la muzee

Astfel, de-a lungul timpului, datorita serviciilor si dotarilor, Hotelul Anda


si-a construit o clientela majoritara corporate, fiind destinatia preferata
pentru numeroase companii romanesti sau multinationale care au organizat
foarte multe evenimente de afaceri.
Am sa mentionez in continuare numai o parte dintre cei mai importanti
clienti ani nostru care au organizat intalniri si evenimente in ultimii sapte
ani:
-Cisco Systems, Nortel Networks, Microsoft, Hewlet Packard,Omnilogic,
Mobilrom, Telemobil
-GlaxoSmithKline,Pfeizer,Sanofi-Aventis,Novartis,Eli-Lilly, Pliva, Vavian
Pharma, Pliva,Societatea Romana de Oftalmologie , Farmexim, Sandoz,
Astra Zeneca, Specimed, Novartis, Societatea Romana de Cardiologie
-Tuborg-Carlsberg,Angst,Coca-Cola,Kraft,Nestle, Interbrew, Inbev
-Unilever, Procter & Gamble, Henkel, Mars, Kraft Food
-Philip Morris si JTI;
-Citibank,Raiffeisen Bank,Alpha Bank, ABN Amro Bank
-Porsche, Cargill Oil, Petrom , Holcim
-Ducati Energia, Schneider Electric, Swiss Caps, Mefin SA
-Confederatii sindicale, ministere, agentii guvernamentale
Feed-back-ul obtinut este foarte bun, parte din companiile mentionate
realizand un numar mare de actiuni pe an .
Satisfactia lucrului bine facut este data de remarca organizatorilor de

Master 2010 Universitatea Hyperion 23


intalniri care apreciaza constanta in calitatea serviciilor, dar si de o medie a
gradului de ocupare a spatiilor de cazare de aproximativ 60%/an.
Turismul de afaceri si conferinte reprezinta pentru unitatea noastra 80%
din cifra de afaceri, restul de 20% din incasari fiind impariti pe segmentul
de leasure, turisti individuali sau grupuri care vin sa viziteze statiunea
Sinaia.
In Anexa 1 este am sintetizat o reprezentare tabelara a circulatiei turistice
de la Hotel Anda pentru anii 2007 si 2008.
3.3. Structura organizatorica a hotelului
O prima subdiviziune a compartimentelor hotelului evidentieaza trei arii
operative:
a .compartimentele de conducere si administrare;
b. compartimentele interne;
c. compartimentele furnizoare de servicii pentru clienti
a. Compartimentele de conducere si administrare
a.1. Resurse umane
Nu este numai compartimentul care controleaza si pune la punct actele
angajatilor hotelului, încasarile salariale sau procedurile de angajare si
licentiere; acest compartiment a devenit astazi extrem de productiv în viata
unui hotel. Condus de catre un director de resurse umane, compartimentul
încearca sa valorifice la maximum potentialul fiecarui lucrator, angajat pe
baza unei selectii riguroase. Scopul final este obtinerea unui personal
antrenat, puternic motivat, constient de rolul sau în construirea imagi-nei
Casei.
a.2. Economic
Acesta este compartimentul care înregistreaza toate datele activitatii
financiare, sub toate aspectele ei gestionare si patrimoniale, de la întocmirea

Master 2010 Universitatea Hyperion 24


bugetului previzionat si pâna la controlul întregii activi-tati economice.
Directorul economic, cu ajutorul unei retele de analize, previziuni,
documente contabile si bilanturi, care nu lasa loc improvizatiilor sau
aproximarilor, întocmeste rapoarte zilnice, lunare, se-mestriale si anuale.
Aceste rapoarte sunt adevarate “barometre” pentru conducatorii diferitelor
comparti-mente si pentru directorulgeneral, oferindu-le suportul exact pentru
luarea viitoarelor decizii.
a.3. Marketing si Vânzari
Este cosiderat vital pentru existenta programatica a hotelului; rezultatele
muncii lui – mereu proiec-tata catre exterior prin cunoasterea si exploatarea
tuturor pietelor existente si potentiale – asigura exce-lente rezultate
financiare si atingerea obiectivelor propuse.
b. Compartimentele interne
b.1. Aprovizionare
Coordonatorul acestui compartiment, specialist si bun cunoscator al
conceptelor moderne legate de depozitarea, pastrarea si conservarea
marfurilor, dar si a tehnicilor de evaluare a pietelor si furnizorilor, determina
necesarul de materii prime, materiale si ustensile necesare desfasurarii
activitatii hoteliere în conditii optime. În acest scop, se încheie contracte de
aprovizionare cu furnizorii alesi, se recep-tioneaza marfurile, care ulterior se
depoziteaza, iar apoi se gestioneazaprin distribuire catre colaborato-rii aflati
în diferitele sectoare ale hotelului.
b.2. Întretinere
Condus de catre un inginer experimentat, acest compartiment asigura
existenta în conditii de normalitate a hotelului. Întretinerea hotelului, în
conceptia actuala, prevede sisteme rationale de proiectare, cu raza lunga de
actiune, a celor mai moderne echipamente si instalatii, capabile sa mentina

Master 2010 Universitatea Hyperion 25


în buna stare întregul patrimoniu material al hotelului si sa îi asigure
exploatarea economica.
b.3. Paza
Pentru securitatea si paza hotelului, conducerea a optat pentru incheierea
\unui contract de asistenta cu o firma specializata in monitorizare si servicii
de paza si protectie.
c. Compartimentele furnizoare de servicii pentru clienti
Nucleul compartimentelor hotelului este cel al prestatorilor de servicii pentru
clienti. Este normal sa fie asa, deoarece acesta este producatorul celor doua
servicii hoteliere de baza, respectiv cazarea si masa: acest nivel este compus
din doua mari compartimente: Cazare (Rooms Division) si Restauratie
(Food and Beverage Division).
Compartimentul de cazare este structurat, în doua sectoare: sectorul de
receptie (Front Office) si sectorul de etaj (Housekeeping).

3.4. Analiza SWOT a Hotelului Anda

a. Puncte tari (S) :


- Clasificarea la 4 stele
- Plasamentul in centrul orasului
- Fluctuatia redusa a personalului
- Personal calificat si competent
- Locatie cocheta, intima
- Acces facil catre toate punctele de interes din zona
- Experienta in gazduirea de evenimente corporate
- Infrastructura pentru conferinte, teambuildinguri, work-shops etc.

Master 2010 Universitatea Hyperion 26


- Feedback pozitiv
- Flexibilitate si disponibilitate in negocierea ofertelor
- Cota de piata ridicata
- Baza de date clienti voluminoasa

b. Puncte slabe (W) :


- Lipsa centru SPA
- O paleta destul de redusa de servicii de agrement
- Spatii de conferinta insuficiente
- Parteneriate externe reduse

c. Oportunitati (O) :
- Parteneriate noi
- Participare la programe guvernamentale - Tichete de vacanta
- Diversificarea serviciilor prin achizitionare de noi locatii sau prin
dezvoltarea celor existente in cadrul companiei
- Incheierea de acorduri cu firmele care acceseaza fonduri europene pentru
proiecte de resurse umane
- Posibilitatea incheierii parteneriatelor de exclusivitate
- Afiliere lant international

d. Amenintari (T) :
- Efectele crizei economice
- Concurenta neloiala
- Dezvoltarea fara precedent a infrastructurii hoteliere in zona
- Pauperizarea populatiei
- Ofertele externe mult mai accesibile ca pret

Master 2010 Universitatea Hyperion 27


- Scaderea interesului pe zona
- Dezvoltarea turismul rural, ecologic

CAPITOLUL 4
TURISMUL SI CRIZA FINANCIARA

4.1 EFECTELE CRIZEI FINANCIARE ASUPRA TURISMULUI

Afacerile firmelor din sectorul turistic vor scădea în 2009, în medie, cu


30-35%, pe fondul crizei, în timp ce pentru hotelierii de pe Litoral va fi un
an critic, un scenariu fericit fiind cel în care 25% din unităţi vor avea profit..
Ianuarie a fost o lună care a trezit multă lume. Gradul de ocupare al
hotelurilor din Bucureşti şi provincie s-a diminuat semnificativ, per total
fiind înregistrată o scădere de 35%, comparativ cu aceeaşi lună din 2008.
Situaţia a devenit destul de dramatică, având în vedere că multe
proprietăţi nu şi-au putut acoperi cheltuielile, cu toate măsurile pe care le-au
luat. Iar februarie nu arată nici el mai bine la jumătate. Declinul ar putea
continua în următoarele şase luni, iar la nivelul întregului an veniturile
companiilor ar putea scădea cu 30-35%. Nu se evalueaza o revenire a pieţei
în acest an.
Per ansamblu, ne putem aştepta la o scădere medie de 30-35% a
afacerilor, în contextul crizei. Pentru litoralul românesc, se estimeaza ca
anul 2009 va fi un an critic, cu pierderi masive. Probabil vor face profit 25%
dintre unităţi. Muntele a mers şi va merge bine, deşi poate fi inclus şi el în
scăderile de 30-35%".

Master 2010 Universitatea Hyperion 28


Segmentul de conferinţe se va confrunta de asemenea cu reduceri, în timp
ce piaţa evenimentelor speciale va fi stabilă, având în vedere că în anii
trecuţi cererea depăşea cu mult oferta. Majoritatea evenimentelor mari -
congrese internaţionale sau conferinţe - care au fost programate din timp
pentru septembrie-octombrie au fost anulate. Prezenţa la târguri va fi şi ea
foarte diminuată, situaţie care va afecta gradul de ocupare al hotelurilor.
Totodată, criza va duce la schimbarea comportamentului consumatorilor,
având în vedere, printre altele, disponibilizările de personal şi reducerea
bugetelor de călătorie.
Pe anumite nişe, această criză poate aduce avantaje, dar in indiustria
turismului, din păcate, nu prea sunt. Suntem afectaţi pe orizontală pe toate
segmentele, iar efectele vor exista pe termen mediu pentru că vorbim de o
industrie cu o inerţie mare. În ceea ce priveşte tarifele, specialistii sunt de
părere că acestea vor scădea în acest an, fapt care ar putea avea un efect
negativ asupra calităţii serviciilor.
"Efectele măsurilor anti-criză se vor evidenţia prin scăderea calităţii
serviciilor pe termen mediu. Deşi clientul va câştiga dintr-un «război al
preţurilor» pe termen scurt, vom pierde cu toţii pe termen mediu la calitatea
serviciilor.
Efectele pot fi dezastruoase, pentru că proprietăţile nu mai pot genera o
marjă de profit suficient de mare pentru a asigura bugete pentru training-uri
pentru personal, de exemplu, sau lucrări de renovare şi dotare", dupa cum
spunea domnul Tinu Sebeşanu, partenerul strategic în România al lanţului
hotelier american Wyndham.
Conform opiniei specialistilor din bransa, pentru anul 2009 vor fi
înregistrate următoarele tendinţe în rândul consumatorilor:
Cererea turistică

Master 2010 Universitatea Hyperion 29


- Cererea pentru pachetele de servicii turistice va rămâne constantă dar va
suferi unele mutaţii în privinţa duratei medii de şedere şi a costului final al
pachetului turistic;
- Clienţii se aşteaptă să plătească mai puţin pe mâncare, băuturi şi
entertainment şi să-şi scurteze durata sejurului. Vacanţele scurte vor fi la
modă;
- Clienţii vor fi reticenţi să-şi cheltuiască banii pe orice. De aceea agenţiile
trebuie să le ofere suficiente motive pentru a cumpăra un pachet turistic.
Pachetele turistice scumpe vor fi mai greu de vândut;
- În cazul deplasărilor de 2 - 4 persoane, companiile vor solicita camere
duble pentru economii la bugetele de deplasări;
- Clienţii vor alege pachetele turistice care au mai multe servicii incluse şi
implicit valoare adăugată;
Oferta turistică
- Complexele rezidenţiale din zonele turistice nevândute din cauza scumpirii
creditelor vor fi oferite în regim de închiriere şi vor concura oferta hotelieră;
- Este de aşteptat ca hotelierii să vină cu oferte tot mai tentante în dorinţa de
a atrage noi clienţi. Ponderea rezervărilor prin intermediul agenţiilor de
turism şi alte sisteme de rezervare va creşte;
- În această perioadă probabil ca vor predomina investiţiile în proiecte de
dezvoltare hotelieră de 2* şi 3* din cauza scumpirii creditului pentru
investiţii şi a tendinţei spre economisire a clienţilor. Investiţiile de tipul
“Hello Hotels” (hoteluri de clasa economica) vor induce cererea prin
calitatea şi unicitatea produsului oferit spre vânzare.
Rezervările

Master 2010 Universitatea Hyperion 30


- Va creşte numărul rezervărilor de pachete turistice prin intermediul
agenţiilor de turism, pentru a economisi bani. Rolul de consultant al
agenţilor de turism va fi hotărâtor în impulsionarea vânzărilor;
- Agenţiile de turism trebuie să-şi diversifice vânzările online pentru a
reduce la maxim costurile de personal;
- Contracţia cererii va determina apariţia multor clienţi oportunişti care vor
căuta în permanenţă oferta cea mai bună din piaţă şi vor dubla o rezervare
pentru un anumit pachet turistic la mai multe agenţii.
- Rolul internetului va creşte simţitor: clienţii vor compara preţul ofertelor
turistice pentru a alege opţiunea cu cel mai mic preţ şi cele mai multe
servicii incluse. Clienţii vor dori să cunoască în amănunt costurile care nu
sunt incluse în pachete şi mărimea acestora.
Destinaţiile de vacanţă
- Câştigătorul crizei va fi turismul intern şi destinaţiile comparabile ca preţ şi
calitate cu oferta internă.
- Ofertele tip “city break” vor fi tot mai accesibile datorită scăderii tarifelor
de cazare pe durata weekendului în principalele capitale europene;
- Forţa de negociere a agenţilor de turism cu deţinătorii bazei materiale va
creşte pe fondul diminuării cererii de business. România este o destinaţie de
business iar în perioadele de criză acest segment este cel mai afectat.
Masurile guvernamentale anticriza din domeniul turismului
Desi anul in curs este clar unul de criza pentru turismul romanesc,
Guvernul a aprobat, recent, „Programul anual de dezvoltare a produselor
turistice” şi „Programul anual de marketing şi promovare a turismului
românesc”, programe finanţate din bugetul Ministerului Turismului, în
limita fondurilor aprobate cu această destinaţie, pentru anul 2009, prin Legea
Bugetului de stat.

Master 2010 Universitatea Hyperion 31


Acest program urmăreşte susţinerea turismului intern, în vederea
îmbunătăţirii circulaţiei turistice, în paralel cu conservarea patrimoniului
natural şi cultural. Obiectivele urmărite se referă la:
- constituirea de parteneriate, pentru elaborarea cadrului strategic de
urbanism la nivel naţional, pentru dezvoltarea turismului, care include:
crearea unui sistem instituţionalizat de colaborare între specialiştii din turism
şi urbanism, participarea la aprobarea şi promovarea Planului de Amenajare
a Teritoriului Naţional – Secţiunea a VIII-a, zone cu resurse turistice, în
rândul specialiştilor şi al autorităţilor publice locale şi a metodologiei pentru
analiza potenţialului turistic al teritoriului;
- îmbunătăţirea calităţii programelor de formare profesională a
personalului pentru sectorul turism, hoteluri şi restaurante;
- îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice din România;
- dezvoltarea unor forme, produse şi destinaţii turistice importante pentru
România, prin vizite de scurtă durată în Bucureşti, croaziere pe Dunăre şi în
Delta Dunării, turism montan, turism balnear, turism de litoral şi turism
cultural;
- organizarea de parteneriate internaţionale, cu rol în creşterea vizibilităţii
destinaţiilor turistice din România;
- restructurarea sistemului informaţional în domeniul turismului;
- acţiuni de dezvoltare durabilă a turismului;
- servicii de consultanţă, pentru perfecţionarea cadrului legal şi
instituţional, în conformitate cu bunele practici la nivelul Uniunii Europene;
- realizarea de achiziţii de materiale documentare;
- derularea de programe de investiţii în parteneriat public-privat, între
Ministerul Turismului şi autorităţile publice locale la nivel de judeţ sau
unitate administrativ teritorială;

Master 2010 Universitatea Hyperion 32


- realizarea de studii de specialitate (de prefezabilitate şi fezabilitate, proiecte
tehnice de execuţie etc.) şi alocarea de fonduri pentru investiţii în infrastructura
turismului, în parteneriat cu autorităţile publice locale;
- elaborarea legislaţiei în domeniu (ordin comun al Ministerului
Turismului şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţelor, pentru
aprobarea metodologiei privind analiza potenţialului turistic al teritoriului;
actualizarea şi finalizarea legislaţiei privind domeniul schiabil).

4.2. Impactul crizei economice la Hotel Anda Sinaia


a. Situatia economica
Inceputul anului a fost incert si instabil pentru toti operatorii economici, s-a
stat in expectativa, s-au construit bugete de cheltuilei austere, fapt care a dus la
anularea sau reducerea multor comenzi de rezervari importante pe segmentul
turismului de afaceri.
Hotelul ANDA si-a bugetat pentru acest an o scadere a vanzarilor de peste
10% fata de anul 2008 sau, in cele mai bune cazuri, afaceri in stagnare fata de
anul trecut.
Se estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de 0,9 mil. euro, ceea ce
reprezinta o scadere a indicatorilor financiari cu 10% fata de anul 2008. In
2008, afacerile hotelului au ajuns la valoarea de 1 mil. euro. In primul
trimestru din 2009, cifra de afaceri a fost in scadere cu 12% fata de perioada
similara din anul trecut.
Piata hoteliera locala a inregistrat o scadere inca de la finele anului trecut,
continuadu-si evolutia pe acelasi trend descendent si in primul trimestru al
anului in curs. In aceasta perioada de criza cred ca fiecare hotel va incerca
sa-si consolideze pozitia actuala, axandu-se in principal pe retentia si
fidelizarea clientilor’’.

Master 2010 Universitatea Hyperion 33


Se estima la inceputul anului in curs un grad mediu de ocupare a hotelului
pentru 2009 de aproximativ 51%, in scadere cu 8 procente fata de anul 2008.
Anul trecut, gradul mediu de ocupare a hotelului Anda a fost de 58%,
reprezentand o scadere de 1% fata de anul 2007. Trendul descendent a
continuat si in luna ianuarie a acestui an, gradul de ocupare fiind de
aproximativ 41%, ceea ce reprezinta o scadere de 10 procente fata de luna
ianuarie a anului 2007.
b. Planul de masuri anticriza la Hotel Anda
Aflandu-ne intr-o perioada dificila din punct de vedere economic, am
cautat sa identificam masuri de mentinere, oportunitati de crestere a
business-ului si de dezvoltare a pachetelor de servicii, cautand o strategie
potrivita de marketing si comunicare.
c. Politica de marketing.
In primul rand ne-am propus sa reducem din cheltuieli si sa imbunatatim
calitatea serviciilor. Daca reduci tarifele intr-un mediu competitiv este o
batalie castigata. Hotelurile sunt ca oricare alta afacere, trebuie sa reduca
costurile, dar sa incerce sa nu compromita calitatea serviciilor. Pentru
industria hoteliera exista trei principii dupa care ar trebui sa se ghideze
hotelierii: servicii, servicii, servicii. Acum, piata este a cumparatorilor. Au
de unde sa aleaga si sa compare. Trebuie sa fim cat mai aproape de clienti.
In perioada de criza, trebuie sa acordam clientilor chiar mai multa atentie
decat inainte. Un alt factor care conteaza in atragerea clientilor este
marketingul. Este important sa ne mentinem bugetul alocat marketingului
chiar daca, fiind un hotel destul de bine-situat pe piata, putem reduce usor
cheltuielile alocate publicitatii , axandu-ne in special pe publicitatea on-line
(pe site-ul propriu, pe inscrierea in directoare specializate gratuite sau prin
newslettere adresate direct potantialilor si existentilor clienti). In ceea ce

Master 2010 Universitatea Hyperion 34


priveste publicitatea pe materiale tiparite pentru 2009, ne-am redus optiunile
la : flyere, pliante , carti de vizita, pixuri personalizate.
d. Cheltuielile cu personalul
Un prim pas in reducerea cheltuielilor cu personalul a fost inghetarea
salariilor si a primelor, renuntarea la atribuirea tichetelor de masa pe o
perioada nedeterminata, precum si la noi angajari. In cazul in care exista
situatii in care un angajat paraseste compania, sarcinile acestuia vor fi
redistribuite si vom apela la soluţia promovării din interior, mai profitabilă,
pentru că nu necesită costuri la fel de mari ca o recrutare externă, persoana
care va ocupa postul cunoaşte bine compania şi perioada de adaptare este
mult mai scurtă. La fel de important este şi amănuntul că un angajat
promovat nu va avea pretenţii la un salariu similar cu al unei persoane cu
experienţă în aceeaşi funcţie. O alta solutie la care vom apela va fi aceea a
delegarii autoritatii, conferind angajatilor autoritatea de a lua decizii
referitoare la munca lor, in ideea ca, daca li se da un anume grad de
proprietate asupra muncii lor, sunt mai multe sanse sa-si indeplineasca
atributiile bine. Ei isi multumesc clientii si participa din plin la viata
organizatiei, pot lua orice decizie considera ca este oportuna la momentul
respectiv. In limite mai largi, salariatul trebuie sa fie cel care decide ce poate
hotari de unul singur si cand trebuie sa apeleze la nivelurile ierarhice
superioare.
e. Furnizorii
Societatea noastra avea la sfarsitul anului 2008 peste 150 de furnizori de
marfuri si servicii, dar avand in vedere decizia de reducere a cheltuielilor cu
furnizorii, s-a recurs la o selectie atenta a tuturor partenerilor, alegand in
final variantele cele mai economice, dar cu un raport bun calitate-pret , pe

Master 2010 Universitatea Hyperion 35


cei care pot asigura o paleta mai larga de bunuri sau servicii si care ofera
cele mai bune conditii de livrare si plata.
f. Politica de pret a serviciilor turistice
In luna octombrie a anului trecut am fixat tarifele aferente anului 2009
pentru serviciile de cazare, inchiriere sali de conferinta si aparatura
specifica, servicii de masa si servicii de catering conferinta.
Analizand circulatia si piata turisitca a hotelului pana la acel moment al
anului 2008, am decis ca pentru turismul individual, un segment care ne
asigura in jur de 20% din gradul de ocupare al hotelului, sa mentinem
aceleasi tarife si pentru 2009, in timp ce pentru turismul de afaceri, am optat
pentru o crestere de 10% a tarifului practicat .
Din pacate, inca de la inceputul anului 2009 am constatat ca politica de
tarif pe care ne propusesem sa o practicam nu isi are plicatie deoarece in
timp cererea pe segmentul business s-a diminuat consistent si a trebuit sa
adoptam alte masuri care sa ne permita supravietuirea pe o piata in care
oferta este foarte mare si cererea din ce in ce mai mica.
Incepand din luna februarie am lansat pe piata o serie de pachete de servicii
“Business” la preturi mult mai accesibile si cu o gama mai mare de servicii
si facilitati incluse. Pot mentiona aici “Pachetul Busines 1” care include
cazare, demipensiune, inchiriere sala de conferinte cu dotarile aferente,
pauze de cafea sau “Pachetul Business All” care include pensiune completa,
facilitati conferinta si o activitate outdoor (paintball, plimbare cu ATV,
drumetii).
O alta abordare in politica de pret a fost abordarea flexibila, manifestandu-ne
disponibilitatea de a lucra pe bugetul clientului pe un anumit tip de
eveniment. Am reusit astfel sa dezvoltam baza de date a clientilor corporate

Master 2010 Universitatea Hyperion 36


care acum ne solicita oferta pentru gazduirea de evenimente fara a mai apela
la agentiile de turism .
Pentru turismul intern de leisure am lansat o serie de pachete de servici in
functie de sezonalitate (pachete de iarna, pachete de vara), de evenimente
(Valentin’s Day, Mother’s Day, Paste sau 1 mai), iar , in functie de gradul de
ocupare al hotelului , aplicam reduceri de pana la 30% fata de tariful afisat la
receptie, tariful unei camere duble cu mic dejun inclus ajunganmd la 250
lei/camera/noapte, un pret decent, dupa parerea noastra, pentru serviciile
unui hotel de patru stele.
Tarifele practicate pentru atragerea turistilor straini au fost de asemenea
reduse cu 20 de procente, incluzand si o mai mar Putem afirma ca, per
ansamblu, tarifele practicate acum sunt cu 15-20% mai mici decat cele
practicate in anul 2008, dar incercam sa recuperam diferenta de tarif printr-o
circulatie turistica mai ridicata e diversitate a servicilor oferite.
g. Politica de distributie a produselor turistice
În turism, distribuţia constituie o pârghie importantă a actului de vânzare a
produsului turistic, de stimulare şi atragere a consumatorilor potenţiali
Constatand ca piata turismului de afaceri cunoaste o scadere semnificatia,
am decis sa incercam sa dezvoltam turismul de incoming, dezvoltand
parteneriate cu firme de turism romanesti sau externe, atat agentii cat si
companii care distribuie produsele turistice prin sisteme de rezervari sau
publicatii proprii, reusind astfel sa reducem semnificativ. costurile de
promovare si distributie.
Nu am renuntat insa la distributia prin canale directe , mediatizarea ofertei
prin sistem “walk-in “ pentru turistii care ne-au trecut pragul , prin pagina web
proprie sau newslettere periodice, prin participare la targuri si evenimente de
profil.

Master 2010 Universitatea Hyperion 37


In afara efectelor negative ale crizei economice mondiale care a afectat
implicit si turismul romanesc si in special turismul de afaceri, trebuie mentionat
si faptul ca aceasta are o influenta pozitiva in activitatea noastra, prin cresterea
eficientei si a performantei profesionale a salariatilor. De asemenea, ii va
elimina pe cei care nu vor sa se incadreze intr-un mod de lucru mai rapid, cu
asimilarea rapida de cunostinte. Nu in ultimul rand, vom acorda o mai mare
atentie pregatirii profesionale a salariatilor si vom face recrutari cu mai multa
exigenta.

Master 2010 Universitatea Hyperion 38


CONCLUZII

Eu consider aceasta criza ca o noua provocare. Sunt elemente noi cu care nu


ne-am mai confruntat pana acum, deci va trebui sa gasim solutii si sa actionam
rapid. Va trebui sa ne orientam produsele la noile cerinte ale pietei, respectiv
negocierea asidua si scaderea tarifelor. Astfel va trebui sa vindem mai mult,
vom munci mult mai mult pentru aceleasi rezultate financiare. Din punctul
nostru de vedere, calitatea serviciilor noastre nu depinde de suma platita de
client.
Clientul/consumatorul de servicii va fi si el in castig , calitatea serviciilor si
satisfacerea cerintelor sale fiind principala preocupare a prestatorilor si
distribuitorilor de produse turistice . Cu cat oaspetii se simt mai apreciati, mai
importanti si mai respectati, cu atat creste loialitatea lor fata de hotel sau agentie
si increderea in serviciile noastre.
In ceea pe priveste Hotelul Anda, calitatea serviciilor si profesionalismul
echipei vor sta intotdeauna la dispozitia clientilor, indiferente de perioadele
economice sau politice pe care le traverseaza societatea roamaneasca.
Ne bucuram sa constatam din statisticile noastre ca 80% dintre clientii
individuali revin in locatia noastra ori de cate ori ajung in zona, iar in privinta

Master 2010 Universitatea Hyperion 39


companiilor, pot afirma ca feedbackul a fost intodeauna pozitiv, clientii
apreciind mai ales constanta in calitatea serviciilor.

Master 2010 Universitatea Hyperion 40


Anexa 1
Gradul de ocupare si numarul de turisti in anii 2007 si 2008

ANUL 2007

Total Ian Feb Marti Aprilie Mai Iunie Iulie Aug. Sept Oct Nov Dec.
2007 200 2007 e 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2008
7 2007
Gradul
de 60.78 66 74 66 56.89 64.41 60.67 51.94 66.45 63.44 52.15 54.44 53
ocupare
%

ANUL 2008

Total Ian Feb Marti Aprilie Mai Iunie Iulie Aug. Sept Oct Nov Dec.
2008 200 2008 e 2008 2008 2008 2008 2008 2008 2008 2008 2008
8 2008
Gradul de
ocupare 61 51.1 65.75 53.01 52.11 66 61 60 68 65 60 60 59
%

Master 2010 Universitatea Hyperion 41


Total Ian Feb Martie Aprilie Mai Iunie Iulie Aug. Sept Oct Nov Dec.
2007 200 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2007
7
Nr. de
sosiri 5747 381 456 395 446 520 512 580 615 492 472 428 450
Nr. de
innoptari 10788 724 864 733 784 995 994 1028 1080 944 894 798 950
3. Numarul de turisti in anul 2007:

4. Numarul de turisti in anul 2008 :

Total Ian Feb Marti Aprilie Mai Iunie Iulie Aug. Sept Oct Nov Dec.
2008 200 2008 e 2008 2008 2008 2008 2008 2008 2008 2008 2008
8 2008
Nr. de
sosiri 5500 350 435 381 424 500 480 550 600 480 450 400 495
Nr. de
innoptari 10500 704 852 703 771 980 940 1000 1050 900 870 780 972

Master 2010 Universitatea Hyperion 42


Master 2010 Universitatea Hyperion 43
Anexa 2
Pliant de prezentare

Master 2010 Universitatea Hyperion 44


Anexa 3
Site-ul www.hotelanda.ro

Master 2010 Universitatea Hyperion 45


Anexa 4

Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2007

ciare depuse
BILANT SCURT CONFORM ORDINULUI 1752/2005
I Indicatori din bilant lei
Active imobilizate TOTAL 6375698
Active circulante TOTAL, din care 842580
Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.) 167869
Casa si conturi la banci 526950
Creante 147761
Capitaluri - Total, din care 4968578
Capital social subscris si varsat 375000
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Datorii Total 2229088
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
Cifra de afaceri 4749065
Venituri totale 4842370
Cheltuieli totale 3488031
Profitul brut al exercitiului 1354339
Pierderea bruta a exercitiului
Profitul net al exercitiului 1136820
Pierderea neta a exercitiului
Indicatori din DATE INFORMATIVE
Numar mediu de salariati 71
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN Hoteluri

Master 2010 Universitatea Hyperion 46


Anexa 5

Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2006

BILANT SCURT CONFORM


ciare depuse
ORDINULUI 1752/2005
n BILANT lei
te TOTAL 6375698
TOTAL, din care 842580
e, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.) 167869
a banci 526950
147761
l, din care 4968578
bscris si varsat 375000
ei
ic
ru riscuri si cheltuieli
2229088
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
4749065
4842370
3488031
xercitiului 1354339
exercitiului
ercitiului 1136820
exercitiului
Indicatori din DATE INFORMATIVE
salariati 71
e, conform clasificarii CAEN Hoteluri

Master 2010 Universitatea Hyperion 47


Anexa 6

Master 2010 Universitatea Hyperion 48


Anexa 7

HOTEL Address: Bd. CAROL I nr.30 - SINAIA, jud.Prahova


Tel: (40-244)-306020
Fax: (40-244)-306025
Anda Mobile: (40)-745306020, (40)-723306020
 Reservation: (40-244)-306023
E-mail: office@hotelanda.ro
Web address: www.hotelanda.ro

Stimati parteneri,

Hotelul****Anda din Sinaia, ofera clientilor dvs. urmatoarele pachete business pentru

perioada 15.05 – 31.08.2009 :

Pachet Business ALL

295.5 LEI/PAX/ZI/CAMERA SINGLE


245.5 LEI/PAX/ZI/CAMERA DUBLA

Pachetul include :

- cazare in tipul de camera specificat


- pensiune completa (mic dejun bufet suedez, dejun si cina set menu)
- sala de conferinte
- 2 coffee breaks/pax/zi (cafea/ceai, apa minerala/plata, Granini/Santal, patiserie)
- taxe locale
- la alegere o activitate outdoor : ATV, paintball, drumetii, vizita muzee

Tarifele includ TVA-ul.

Prezenta oferta este valabila pentru toate actiunile care vor fi contractate in
perioada 15.05 -31.08.2009 si se adreseaza grupurilor cu allotment de minim 10
camere.

Pentru rezervari si alte detalii, nu ezitati sa ne contactati la :

Master 2010 Universitatea Hyperion 49


Tel.0244306020
Fax 0244306025
Email la : office@hotelanda.ro.

BIBLIOGRAFIE

Anul
Nr. Autor(i) Titlul lucrării Editura apariţiei
crt.

1 Puiu Nistoreanu MANAGEMENT IN ASE 2002


TURISM

2 Rodica Minciu ECONOMIA URANUS 2000


TURISMULUI

3 Nicoleta Petcu STATISTICA IN ALBASTRA 2005


TURISM

4 Alexandu Nedelea PIATA TURISTICA DIDACTICA SI 2003


PEDAGOGICA

5 Toader Gherasim, MARKETING ECONOMICA 1999


Daniel Gherasim TURISTIC

6 Olteanu V.,Cetina MARKETINGUL EXPERT 1994


Iuliana SERVICIILOR

7 Gabriela Stanciulescu MANAGEMENTUL ALL BECK 2002


OPERATIUNILOR
DE TURISM

8 Nicolae Lupu TURISMUL ALL BECK 2002


-ECONOMIE SI
MANAGEMENT

Master 2010 Universitatea Hyperion 50


9 COLECTIA ZIARUL 2009
FINACIAR

Master 2010 Universitatea Hyperion 51