Academia de Studii Economice a Moldovei

Cursul universitar
Managementul Corporativ

Conf. univ., dr.:

Gheorghe Țurcanu, A. Rău
Diana Vornovitchi

Chişinău, 2020
 Tema 4. Uniunile corporative în economia contemporană
2

 Stadiile de dezvoltare a corporaţiilor

 Tipurile de uniuni corporative
 Corporaţiile din punct de vedere al competitivităţii:
3

 Companiile de nivelul I se mulţumesc să producă lucruri, să fabrice

producţie fără a pregăti surprize pentru concurenţi şi consumatori.

 Companiile de nivelul II tind ca sistemele lor de producţie să corespundă

pe deplin nivelurilor (standardelor) respective, stabilite de principalii lor
concurenţi.

 Companiile de nivelul III de competitivitate creează asemenea sisteme de

dirijare, ce influenţează activ asupra procesului de producţie, contribuind
la dezvoltarea şi perfecţionarea lui.

 Companiile care au atins cel de al IV nivel de competitivitate se

caracterizează prin faptul că reuşita lor în lupta concurenţială devine tot
mai mult nu atât funcţie de producere, cât funcţie de dirijare a producţiei.
Ele depăşesc concurenţii cu mulţi ani, ceea ce la asigură succesul pe o
perioadă îndelungată.
 Corporaţiile din punct de vedere a atitudinii faţă de angajaţi:
4

Ansoff, clasifică corporaţiile din punct de vedere a atitudinii faţă de

angajaţi:
 I. Conceptul de „corporaţie în calitate de maşină” - unica funcţie a acestor
organizaţii era de a produce profit și deservirea fondatorilor.

 II. Conceptul de „corporaţie în calitate de organism” - in corespundere cu

acest concept corporaţiei i se atribuia propria viaţă şi propriile scopuri. Începe să se
considere că principalele scopuri, ca şi la orişicare organism este creşterea şi
supravieţuirea. Profitul corporaţiei este privit ca şi oxigenul pentru organism: necesitate
dar nu sensul vieţii.

 III. Conceptul de „corporaţie în calitate de organizaţie” - organizaţia este (1.)

o sistemă ce urmăreşte un scop, care (2.) este parte componentă a unei sau mai multor
sisteme şi (3.) părţile componente ale cărei – oameni – au scopuri personale.
 Corporaţia din punct de vedere a acţionarilor
5

Debitori
Lucrătorii
angajaţi Bani Bani
Consumatori
Bani
Bani

Munca
Mărfuri şi

servicii
Corporaţia
Bani Mărfuri, servicii,
Mărfuri şi Bani Bani
Bani control
servicii
Furnizori Guvernul
Investitori şi

arendatori
A. Berle a evidenţiază corporaţiile contemporane din punct de
vedere a deţinerii proprietăţii:
6

 La prima stadie se atribuie corporaţiile, în cadrul cărora deţinătorii capitalurilor

au o putere reală şi totală şi pot controla acţiunile administraţiei corporaţiei.
numărul de acţionari-proprietari este mic, o parte din acţionari activează în cadrul
corporaţiei.

 Către stadia a doua se referă corporaţiile cu aşa numitul pachet de control, adică
un anumit număr de proprietari-acţionari, cu ajutorul unui anumit număr de
acţiuni realizează controlul corporaţiei. Doar această „echipă” de acţionari este în
stare să implementeze deciziile şi strategiile în cadrul corporaţiei.

 Către a treia stadie se referă corporaţiile mari în care, datorită dispersiei mari a
acţiunilor în mâinile unui număr mari de acţionari (zeci, sute de mii, chiar
milioane), controlul activităţii companiei este preluat de administraţia corporaţiei.

 La a patra stadie de dezvoltare se conturează procesul de reuniune a micilor

acţionari de către companiile de asigurări, fondurile de pensii, fondurile de
investiţii.
Robert Albanese divizează companiile în următoarele stadii de
dezvoltare, din punct de vedere al aprecierii mediului extern:
7
 Primitivă - companiile văd mediul extern ca ceva inevitabil. Companiile nu efectuează o analiză
activă şi sistematică a factorilor mediului extern şi-i primesc aşa cum sunt. Corporaţia priveşte
mediul său extern ca ceva inevitabil şi întâmplător. Conducerea presupune că nu se poate nimic
de făcut pentru modificarea mediului extern şi îl acceptă aşa cum este. Informaţiile ce vin din
mediul extern nu sunt utilizate ca instrument strategic pentru dezvoltarea corporaţiei.

 Ad-hoc - La această stadie (Ad-hoc) managementul dezvoltă o activitate pentru identificarea

unor număr mic de factori, forţe pentru analiza mediului extern, fiind mai sensibil faţă de
informaţiile ce vin din afară, dar totuşi fiind încă relativ inert. Dar la această stadie administraţia
corporaţiei încearcă să facă o legătură între modificările structurale ale mediului şi planurile
strategice ale firmei

 Reactivă - corporaţiile monopolizează şi controlează un număr mare a factorilor mediului extern.

Se acordă atenţie planurile şi modificărilor strategice de pe piaţă. Se dezvoltă iniţiativa
companiilor în relaţiile cu mediul extern. Corporaţiile acordă o atenţie deosebită modificărilor ce
au loc în cadrul corporaţiilor – concurenţii principali din ramura respectivă – pentru stabilirea ţi
aprobarea planurilor strategice corporative.

 Proactivă - Corporaţiile ce se află la această fază de dezvoltare utilizează diferite metode şi

tehnici complexe de cercetare şi analiză a mediului extern. La faza (stadia) proactivă se află un
număr foarte mic de corporaţii – cele mai mari puternice, care încearcă să modeleze mediul
extern conform scopurilor şi misiunii corporaţiei.
 Tipurile de uniuni corporative
8

 Uniuni de întreprinderi
 Cooperativa
 Asociaţie de producere
 Concern
 Consorţiu
 Grupă financiar-industrială (GFI)
 Holding
 Trust
 Conglomerat
 Sindicat
 Franchising
 Cartel
 Pul (Pool)
 Alianţa strategică
 Tipurile de uniuni corporative
9

 Uniuni de întreprinderi
 Cooperativa
 Asociaţie de producere
 Concern
 Consorţiu
 Grupă financiar-industrială (GFI)
 Holding
 Trust
 Conglomerat
 Sindicat
 Franchising
 Cartel
 Pul (Pool)
 Alianţa strategică
 Uniunile de întreprinderi
10

Uniunile de întreprinderi reprezintă un grup de întreprinderi din

aceeaşi ramură sau care se află în acelaşi spaţiu economic, pentru
aşi apăra interesele atât la nivel de stat cât şi la nivel de organizaţii
internaţionale.

În Republica Moldova crearea şi activitatea uniunilor se admite în

cazul:
 intrării benevole a întreprinderilor în uniune şi ieşirii din uniune în
condiţiile prevăzute de contractul sau statutul uniunii;
 respectării legislaţiei antimonopol şi a altor acte normative;
 organizării pe bază de contract a raporturilor dintre întreprinderi ce
fac parte din uniune.
 De asemenea societatea-uniune este persoană juridica şi acţionează
în baza contractului şi statutului.
 www.acvila.md
11

 Acvila Grup este una din cele mai mari asociaţii de întreprinderi din Moldova care
activează pe piaţă de la începutul anilor 90. Întreprinderile care intră în componenţa
asociaţiei activează în diferite ramuri de producere şi sfere de servicii:
 fabricarea articolelor de covoare (ÎM «Moldabela» SRL — Republica Moldova;
SA «INCOV» — România);
 fabricarea materiei prime (firelor) pentru articolele de covoare (SA «Filatura-
Ungheni» — Republica Moldova);
 distribuirea articolelor de covoare (SRL «Carpeta-MD» — Republica Moldova;
SRL «Carpeta-RO Grup» — România; SRL «Carpeta-Kiev», SRL «Carpeta-
Melitopoli» — Ukraina);
 fabricarea tâmplăriilor (geamurilor, uşilor) şi faţadelor din aluminiu (SRL
«Etalon-Prim» — Republica Moldova);
 fabricarea şi comercializarea geamurilor termopan, sticlei şi blocurilor de sticlă
(SRL «Steclar» — Republica Moldova); fabricarea şi comercializarea mobilei
(SRL «Scopos» — Republica Moldova).

Andrei RĂU
 Tipurile de uniuni corporative
12

 Uniuni de întreprinderi
 Cooperativa
 Asociaţie de producere
 Concern
 Consorţiu
 Grupă financiar-industrială (GFI)
 Holding
 Trust
 Conglomerat
 Sindicat
 Franchising
 Cartel
 Pul (Pool)
 Alianţa strategică
 Cooperativele
13

Cooperativele - întreprinderea (organizaţia) cooperatista, sau cooperativa, este o

organizaţie a cetăţenilor asociaţi benevol în calitate de membri pentru a desfăşura în
comun o activitate de antreprenor sau de altă natură pe baza bunurilor ce-i aparţin cu
drept de proprietate, a bunurilor arendate sau primite în folosinţă şi este recunoscută
ca persoană juridică.
Tipuri de cooperative:
 cooperative de producţie,
 cooperative de consum,
 cooperative mixte.

Cooperativa se organizează în bază următoarelor principii:

 a) asocierea benevolă în cooperativa şi retragerea liberă din ea;
 b) administrarea pe principii democratice a activităţii cooperativei;
 c) unitatea intereselor de muncă, contribuţia economică şi ajutorul reciproc al
membrilor cooperativei;
 d) accesul liber la informata privind activitatea cooperativei.
 14

Patrimoniul cooperaţiei după destrămarea URSS era de peste 1,5

miliarde de lei.
Ponderea cooperaţiei de consum în volumul total al comerţului
republican era de peste 45% (în prezent mai puţin de 5%.)

În prezent se dezvoltă conceptul de magazine „Coop-prim” şi un

concept de magazine „Coop-plus”.
Din total 1500 magazine, 750 de magazine sunt deja
modernizate.

În comerţul cu amănuntul şi în servicii Moldcoop are un volum de

afaceri anual în jurul unui miliard de lei. O sută de milioane anual
le transferăm în bugetul consolidat al statului.
Vasile Carauş, preşedinte al Biroului Executiv „Moldcoop”.

http://www.europalibera.org/content/article/25072486.html

Andrei RĂU
 Tipurile de uniuni corporative
15

 Uniuni de întreprinderi
 Cooperativa
 Asociaţie de producere
 Concern
 Consorţiu
 Grupă financiar-industrială (GFI)
 Holding
 Trust
 Conglomerat
 Sindicat
 Franchising
 Cartel
 Pul (Pool)
 Alianţa strategică
 Asociaţiile de producere
16

Asociaţiile de producere. (lat. associatio – asociere, eng. - economic

union) - Asociaţiile gospodăreşti sunt foarte apropiate după
organizarea sa de uniuni, deoarece are foarte multe puncte
tangente. Acestea la rândul său se formează tot după apartenenţă
la ramură a participanţilor şi, la rândul său, participanţii pot să fie
membri şi a altor asociaţii.
Asociaţiile pot fi :
 de producţie, se creează pentru fabricarea producţiei şi constau din
câteva verigi conducătoare;
 de producţie ştiinţifică, pentru elaborarea şi fabricarea în perioadă
scurtă de timp a complexurilor de utilaje;
 tehnice şi de producţie, în frunte se află o organizaţie de
producere.
 17

 Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct” a fost fondată în

anul 2006 la iniţiativa unui grup de producători de fructe din Republica Moldova.

 Numărul membrilor asociaților, ajungând la circa 45 la finele anului 2011.

 La momentul actual membrii asociaţiei deţin peste 10000 ha de suprafeţe pomi-

legumicole dispunând de infrastructură modernă de producere, procesare, păstrare şi
ambalare a producţiei agricole.

 Scopul de bază al APEF „Moldova Fruct” este de a fortifica industria de producere a

fructelor, astfel activând într-un ciclu închis ce cuprinde următoarele componente:
fondarea livezilor noi cu material biologic de standarde internaţionale, producerea,
recoltarea, păstrarea, sortarea, ambalarea, prelucrarea şi desfacerea producţiei.

http://www.moldovafruct.md/

Andrei RĂU
 18

Scopurile Asociaţiei constau în contribuirea la:

Promovarea intereselor micilor producători de vinuri din Moldova;
Educarea consumatorului de vin
Atragerea investițiilor în sectorul viti-vinicol
Dezvoltarea bunelor practici viti-vinicole

Membrii asociației:
Equinox
Et Cetera
Mezalimpe
Pelican Negru
Vinăria Nobilă

http://www.winemoldova.com/pages/association

Andrei RĂU
 Tipurile de uniuni corporative
19

 Uniuni de întreprinderi
 Cooperativa
 Asociaţie de producere
 Concern
 Consorţiu
 Grupă financiar-industrială (GFI)
 Holding
 Trust
 Conglomerat
 Sindicat
 Franchising
 Cartel
 Pul (Pool)
 Alianţa strategică
 Concernul
20

Concernul - este o uniune corporativă mai centralizată şi mai dură. Este o formă
de asociere ce se caracterizează prin unitatea proprietăţii şi a controlului.
Ele reprezintă o fuziune centralizată a tuturor funcţiilor întreprinderilor: de
producere, de investiţii, financiare, tehnice, politicii economice externe care
îşi are scopurile sale.
Concernele se împart în două categorii principale:
 Concerne verticale;
 Concerne orizontale.
Concernele verticale au o structură foarte complicată şi reuneşte organizaţii din
diferite domenii industriale, ce activează în procese tehnologice
asemănătoare.
Concernele orizontale după structura sa organizatorică sunt mai simple,
deoarece acestea reunesc companii ce se referă la aceeaşi ramură.
 www.moldovagaz.md
21

Societăţi
subordonate

Andrei RĂU
 Tipurile de uniuni corporative
22

 Uniuni de întreprinderi
 Cooperativa
 Asociaţie de producere
 Concern
 Consorţiu
 Grupă financiar-industrială (GFI)
 Holding
 Trust
 Conglomerat
 Sindicat
 Franchising
 Cartel
 Pul (Pool)
 Alianţa strategică
 Consorţiu
23

Consorţiu - Este una din formele de asociere juridic-organizatorico a partenerilor,

create, de regulă, pentru realizarea unor proiecte de mari proporţii.
Sunt formate pe perioade limitate de timp. Participanţi la consorţiu pot fi atât
organizaţiile particulare, băncile, statul cât şi state întregi. Participanţii la
consorţiu îşi păstrează independenţa deplină.
Banca coordonatoare exercita funcţii de legătura între debitor şi restul băncilor
participante, ce constau în următoarele:
 organizarea tratativelor referitor la condiţiile afacerii de credit;
 elaborarea, acordarea si perfectarea contractului de credit;
 efectuarea controlului referitor la starea financiara a debitorului si gestionarea
activităţii creditare comune;
 asigurarea prezentării lunare si trimestriale băncilor comerciale - participante
la creditul de consorţiu a informaţiei referitoare la starea financiara a
agentului economic şi a dărilor de seama.
 Tipurile de uniuni corporative
24

 Uniuni de întreprinderi
 Cooperativa
 Asociaţie de producere
 Concern
 Consorţiu
 Grupă financiar-industrială (GFI)
 Holding
 Trust
 Conglomerat
 Sindicat
 Franchising
 Cartel
 Pul (Pool)
 Alianţa strategică
 Grupa financiar-industrială (GFI)
25

Grupa financiar-industrială (GFI) - este o reuniune de persoane, ce activează ca

întreprindere de bază şi întreprinderi-fiice, care parţial sau total au unit
activele materiale şi nemateriale în baza contractelor de formare a acestei
GFI în scopul integrării economice şi tehnologice necesare pentru realizarea
proiectelor şi programelor, orientate spre ridicarea competitivităţii şi
dezvoltării pieţelor de desfacere a produselor şi serviciilor, ridicarea capacităţii
şi eficienţei producerii, formarea noilor locuri de muncă.
În Republica Moldova compania centrală a grupei financiar-industriale –
persoană juridică, instituită de către toţi participanţii la contractul de
constituire a grupei financiar-industriale sub forma juridica de organizare
"societate pe acţiuni.
Compania centrală a grupei financiar-industriale răspunde pentru obligaţiile sale
cu întreg patrimoniul ce îi aparţine cu drept de proprietate şi nu răspunde
pentru obligaţiile membrilor grupei financiar-industriale.
 http://www.daac.md/
26

Productie Servicii Comerţ Automobile Activitatea Tehnologii

investiţională informationale

 Construcţie de  Experimente,  Vanzarea tehnicii  Comercializarea  Operaţii cu  DAAC

maşini cercetări, agricole, a automobilelor hârtii de System
 Fabricarea  Închirieri, utilajului si a  Centre de valoare Integrator
produselor administrarea pieselor de schimb întreţinere a ("DAAC-Invest  MMPS COM
cosmetice şi bunurilor  Vânzarea autoturismelor în S.A.")
de parfumerie expertize bicicletelor Chişinău
 Colectarea,  Deservirea tehnică  Vânzarea pieselor  Centre de
păstrarea şi şi reparaţia pentru întreţinere a
prelucrarea tehnicii agricole autoturisme autoturismelor în
produselor  Automatizarea  Vânzarea utilajului Regiuni
agricole întreprinderilor, şi a tehnologiilor
 Piscicultură business bancare
consulting  Vânzarea tehnicii
 Divertisment de calcul,
 Activitatea de tehnologiilor
leasing informaţionale,
asigurare cu
programe

Andrei RĂU
 Tipurile de uniuni corporative
27

 Uniuni de întreprinderi
 Cooperativa
 Asociaţie de producere
 Concern
 Consorţiu
 Grupă financiar-industrială (GFI)
 Holding
 Trust
 Conglomerat
 Sindicat
 Franchising
 Cartel
 Pul (Pool)
 Alianţa strategică
 Holdingul
28

Holdinguri (eng. holding) - funcţia principală costă în deţinerea participaţiilor

financiare în alte întreprinderi cu scopul de a controla activitatea acestora,
fără să-şi asume ea însăşi exploataţia. Deci, holdingul are o vocaţie pur
financiară, urmărind valorificarea capitalului investit.
Holding este compus din o societate mamă, una sau mai multe societăţi filiale,
una sau mai multe societăţi subfiliale, una sau mai multe participaţii, una sau
mai multe societăţi „aliate”.
Societatea-mamă are următoarele caracteristici:
 capitalul său nu este deţinut în proporţie mai mare de 50% de o altă societate,
 posedă participaţii de peste 50% în una sau mai multe societăţi.
Societăţi filiale - au capitalul deţinut în proporţie de peste 50% de către
societatea-mamă.
Societăţi subfiliale - sunt controlate în proporţie de peste 50% de către filiale.
Participaţiile - sunt inferioare proporţiei de 50% şi ele pot oferi holdingului
posibilitatea de a controla societăţile cu capital dispersat.
 Întreprinderile incluse în componenţa Holdingului de stat S.A. "Avicola"
29

1 Firma agricolă "Anina", raionul Anenii Noi

2 Societatea pe Acţiuni "Avicola-Abaclia", raionul Basarabeasca
3 Societatea pe Acţiuni "Cereale", oraşul Ungheni
4 Societatea pe Acţiuni "Brânzenii Noi", raionul Teleneşti
5 Societatea pe Acţiuni "Avicola-Floreni", raionul Anenii Noi
6 Societatea pe Acţiuni "Avicola-Orhei", raionul Orhei
7 Societatea pe Acţiuni "Avicultorul", raionul Briceni
8 Societatea pe Acţiuni "Avicola-Vulcăneşti", raionul Vulcăneşti
9 Societatea pe Acţiuni de selecţie şi hibridizare a păsărilor "Floreni", raionul Anenii Noi
10 Societatea pe Acţiuni "Avicola-Vadul lui Voda", raionul Criuleni
11 Societatea pe Acţiuni "Baza specializata auto de transport", comuna Ciorescu,
municipiul Chişinău
12 Întreprinderea pentru producerea cărnii de pasare din satul Hârbovaţ, raionul Anenii Noi
13 Societatea pe Acţiuni fabrica de reproducere "Chetroasa", raionul Criuleni
14 Societatea pe Acţiuni "Avicola-Nisporeni", raionul Nisporeni
Amplasarea filialelor holdingului ADCO International (Germania)
30
 Tipurile de uniuni corporative
31

 Uniuni de întreprinderi
 Cooperativa
 Asociaţie de producere
 Concern
 Consorţiu
 Grupă financiar-industrială (GFI)
 Holding
 Trust
 Conglomerat
 Sindicat
 Franchising
 Cartel
 Pul (Pool)
 Alianţa strategică
 Trust
32

Trusturile (din engl. trust – încredere, răspundere, tutelă) reprezintă o uniune de

corporaţii, care se deosebeşte prin trăinicia relaţiilor economice şi organizaţionale.
Corporaţiile care participă în trusturi îşi pierd individualitatea juridică, deoarece în
trusturi unirea are loc după toţi parametrii de activitate.

Trăsăturile caracteristice a trusturilor sunt:

 una din cele mai dure forme de uniune a companiilor;
 sunt unite toate funcţiile activităţii companiilor, nu doar una sau o parte din
acestea;
 trusturile se deosebesc prin omogenitatea activităţii, ce este un rezultat al
specializării;
 în cadrul trustului companiile pierd independenţa juridică, de producere,
comercială;
 toate companiile, unite în trust sunt subordonate unei Companii-conducătoare,
care îndeplineşte toate funcţiile – planificarea unică, planurile de aprovizionare şi
desfacere unice; organizarea, controlul, motivarea – unice pentru toată compania.
 Tipurile de uniuni corporative
33

 Uniuni de întreprinderi
 Cooperativa
 Asociaţie de producere
 Concern
 Consorţiu
 Grupă financiar-industrială (GFI)
 Holding
 Trust
 Conglomerat
 Sindicat
 Franchising
 Cartel
 Pul (Pool)
 Alianţa strategică
 Conglomerat
34

Conglomerate (engl. conglomarate) - reprezintă uniuni corporative formate din corporaţii

care sunt unite reciproc în procesul de producţie. Dar se întâlnesc şi uniuni care nu
sunt bazate pe capacităţi de producţie. Deosebirea conglomeratului de concern este
faptul că participanţii la conglomerat sunt mai autonomi. Această autonomie se
datorează faptului că participanţii pot investi mai efectiv capitalul, fără a avea
permisiunea celorlalţi parteneri de la conglomerat.

Conglomeratele sunt uniuni diversificate, care funcţionează mai mult decât într-o ramură
a economiei. Decentralizarea este una din caracteristicile de bază ce caracterizează
aceste uniuni corporative.

Din punct de vedere economic conglomeratele se caracterizează prin:

 amploarea activităţii;
 independenţa reală;
 stabilitatea instituţională şi economică;
 perspective reale de dezvoltare;
 interdependenţa cu relaţiile de piaţă
 activitatea pe pieţele interne şi externe.
 Tipurile de uniuni corporative
35

 Uniuni de întreprinderi
 Cooperativa
 Asociaţie de producere
 Concern
 Consorţiu
 Grupă financiar-industrială (GFI)
 Holding
 Trust
 Conglomerat
 Sindicat
 Franchising
 Cartel
 Pul (Pool)
 Alianţa strategică
 Sindicat
36

 Sindicate (engl. syndicate, germ. syndikat, din greacă

syndikos – în vigoare) – uniuni de antreprenori,
producători cu scopul de realizarea a produselor, pentru
asigurarea unei politici de preţ unice şi a altor activităţi
comerciale, păstrând totodată independenţa juridică şi de
producere.
 Tipurile de uniuni corporative
37

 Uniuni de întreprinderi
 Cooperativa
 Asociaţie de producere
 Concern
 Consorţiu
 Grupă financiar-industrială (GFI)
 Holding
 Trust
 Conglomerat
 Sindicat
 Franchising
 Cartel
 Pul (Pool)
 Alianţa strategică
 Franchising
38

Franchisingul - reprezintă un sistem de raporturi

contractuale între întreprinderi în care partea denumită
franchiser acordă parţii denumite franchisee dreptul de a
produce şi/sau a comercializa anumite produse (mărfuri),
de a presta anumite servicii în numele şi cu marca
franchiserului, precum şi dreptul de a beneficia de
asistenţa tehnica şi organizatorică a acestuia.
Franchiser este întreprinderea producătoare, reputată pe o
anumita piaţă, care dispune de marcă proprie şi care a
încheiat contract de franchising cu o altă întreprindere.
 Tipurile de uniuni corporative
39

 Uniuni de întreprinderi
 Cooperativa
 Asociaţie de producere
 Concern
 Consorţiu
 Grupă financiar-industrială (GFI)
 Holding
 Trust
 Conglomerat
 Sindicat
 Franchising
 Cartel
 Pul (Pool)
 Alianţa strategică
 Cartel
40

 Cartel - (Cartel, ital. Carta – document) Reprezintă uniuni de corporaţii care

sau unit pentru rezolvarea problemelor de realizare a producţiei. Infiinţarea
cartelului se formează pe baze contractuale şi de bună-voinţă. De asemenea
ele sunt formate pentru rezolvarea problemelor cum ar fi: găsirea pieţelor de
desfacere, regularea preţului pe pieţe, determinarea sferelor de influenţă.
 OPEC - http://www.opec.org/home/
41

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC)

este o organizație internațională alcătuită din 12 state
membre: Algeria, Angola, Indonezia, Iran, Irak, Kuwait,
Libia, Nigeria, Qatar, Arabia Saudită, Emiratele Arabe
Unite și Venezuela.
Sediul central al OPEC (din 1965) este situat în
Viena, Austria.

Andrei RĂU
 Tipurile de uniuni corporative
42

 Uniuni de întreprinderi
 Cooperativa
 Asociaţie de producere
 Concern
 Consorţiu
 Grupă financiar-industrială (GFI)
 Holding
 Trust
 Conglomerat
 Sindicat
 Franchising
 Cartel
 Pul (Pool)
 Alianţa strategică
 Pul (Pool)
43

Conform DEX-ului:
POOL PUL/ s. n. 1. uniune monopolistă (Înțelegere temporară între întreprinderi)
pentru fixarea prețurilor, folosirea în comun a unor patente sau influențarea
cursului hârtiilor de valoare.

 Există mai multe tipuri de pool-uri în dependenţă de domeniul de

activitatea, specificul activităţi etc.
 Pool bursier – poolul format pentru coordonarea afacerilor speculative cu
hârtiile de valoare.
 Pool de patent – înţelegerea mai multor companii întru utilizarea comună
a patentelor sau a unui grup de patente. Membrii poolului de patent
primesc profitul de la utilizarea, în corespundere cu cota de participare
stabilită la intrarea în pool, a patentelor.
 Pool nevăzător (Blind pool) – parteneriat limitat, ce nu anunţă din timp
care va fi obiectul investiţiei.
 Tipurile de uniuni corporative
44

 Uniuni de întreprinderi
 Cooperativa
 Asociaţie de producere
 Concern
 Consorţiu
 Grupă financiar-industrială (GFI)
 Holding
 Trust
 Conglomerat
 Sindicat
 Franchising
 Cartel
 Pul (Pool)
 Alianţa strategică
 Alianţa strategică
45

Alianţele strategice (Stategic Alliance) – sunt înţelegerile de cooperare între

două sau mai multe companii independente pentru atingerea anumitor
scopuri comerciale, pentru obţinerea unei sinergii în utilizarea resurselor
strategice a companiilor.

În calitate de trăsături caracteristice ala alianţelor strategice putem menţiona:

 aceste cooperări au loc între firmele care formează legături foarte puternice
dar nu merg spre fuziune;
 aceste alianţe sunt bazate pe încheierea contractelor pe perioade medii şi
lungi de activitatea (3-5-10 ani);
 în alianţa strategică pot intra nu numai partenerii ci şi concurenţii.
 Analiza comparativă a formelor principale de uniuni corporative
46
Concern Conglome Consorţiu Cartel Sindicat Pool Trust Alianţa Asociaţia
rat strategică

Trăsăturile caracteristice

1. Nivelul independenţei juridice a 2 2 1 1 1 1 0 1 1

companiilor afiliate:
0 — pierderea independenţei juridice;
1 — păstrarea independenţei juridice;
2 — posibilitatea pierderii şi păstrării
independenţei juridice.

2. Existenţa unicităţii de producere a 1 0 2 1 1 2 1 2 2

companiilor parteneri:
0 — lipsa unicităţii de producere;
1 — existenţa unicităţii de producere;
2 — unicitatea de producere nu este
obligatorie

3. Nivelul de unire (fuziune) a activităţii: 1 0 0 0 0 0 1 0 0

0 — reuniunea unor părţi a activităţii
companiilor;
1 — reuniunea majorităţii părţilor
activităţii companiilor;
 47

Va multumesc pentru atentia Dumneavoastra!

Întrebări şi discuţii la Tema 4