Universitatea de Arte „George Enescu”, Iași

Facultatea de Arte Vizuale și Design

Specializarea „Conservarea și Restaurarea Operei de artă”
Direcția de studiu: „Restaurare pictură murală”
Disciplina de studiu: Biodegradarea operei de artă

TRATAMENTE DE STOPARE A ACȚIUNII FACTORULUI

BIOTIC PENTRU PICTURILE MURALE

Student: Coman Cosmin-Iulian

Îndrumător: lector univ. dr. Ungurean Bogdan
An de studii: 2 ; Semestrul: II
An Universitar: 2019-2020
Cuprins
Biodegradarea – definiție și aspecte generale............................................................................3
Biodegradarea picturilor murale................................................................................................4
Exemple de tratamente...............................................................................................................5
Cripta Păcatului Original, Matera, Italia................................................................................5
Casas Pintadas, grădina Palatului Ichiziției, Évora, Portugalia............................................7
Bibliografie................................................................................................................................8

2
Biodegradarea – definiție și aspecte generale

În restaurarea și conservarea operelor de artă domeniul biodeteriorării jongleză cu

două concepte: biodegradare și biodeteriorare.

Biodeterioararea reprezintă alterarea distructivă cu efecte parțiale a obiectelor.

Obiectele biodeteriorate își păstrează compoziția chimică, pierderile fiind din materialul
acestuia. Aceste pierderi sunt localizate fie la suprafață fie în profunzime, adesea fiind
vizibile dar există și excepții.
Biodegradarea resprezită alterarea distructivă manifestată prin alterarea compoziției
chimie a materiei obiectului. Acestă degradare este mult mai gravă decât cea menționată
anterior datorită posibilității materiei de a-și păstra forma chair și după ce alterarea a avut loc.

Aceste procese se întrepătrund, apar și acționeză simultan, motiv pentru care în

terminologia descripitivă este utilizată adesea sintagma de „biodeteriorare și biodegradare”.

F 1Biocrustă pe suport de tuf vulcanic

Prezența microorganismelor pe obiectele de patrimoniu cultural se poate observa prin

apariția diverselor forme și mecanisme de creștere și dezvoltare: apariția coloniilor
microbiene și a miceliilor, dezvoltarea unor structuri macroscopice (carpofori, rizomofre,
pulberi sporale, pete diferite, cojiri, disclocăr și desprinderi, etc.)
Pe lângă prezența fizică, microorganismele produc la locul de creștere și dezvoltare
numeroase substanțe chimice dăunătoare. Acestea produc aciz (acizi minerali, carbonic,
azotic, sulfuric; acizi organici, formic, acetic, oxalic, butiric, lactic, succinic, gluconic),
substanțe bazice (carbonat de amoniu, carbonat de sodiu, etc.), schimburi de ioni, degradare
enzematică, dar și pigmenți de natură organică (produși în timpul dezvoltării lor).1

1
Florea Oprea, Etiopatogenia operei de artă și a materialelor structurale, Editura OSIM București, 2010, pag.
72-77

3
Biodegradarea picturilor murale

Pentru a putea considera diversele moduri de degradare a unei picturi murale este
necesar să se țină cont straturile din care această structură este formată. Aceasta este compusă
din (i) suport (care poate fi din piatră sau cărămidă), (ii) un strat pregătitor (asemenea arriccio
pentru frescă), (iii) strat pictural. Fiecare dintre aceste straturi poate fi subiectul alterării sau
degradărilor.
Aceste degrăradări pot fi categorizate în ansamblu în fizice, chimice sau biologice. De
ținut minte este faptul ca mai mult de un singur fel de degradare poate să fie prezentă pentru o
pictură.
Printre factorii care determină degradarea, cel mai important este umiditatea. Prezența
umidității antreneză eroziuni și transport de săruri. Reacțiile chimice nu pot lua loc decât în
prezența unei anumite cantități de umiditate. Dezvoltarea microorganismelor precum fungi și
mucegaiuri este încurajată doar în prezența unei umidități relative mai ridicată de 65%.
În cazul biodeteriorării, microorganisme precum fungii se dezvoltă rapid în zone cu
UR peste 65%. Muschi, licheni, și alge se pot dezvolta pe suprafețe constant umede. Pe lângă
degradările fizice pe care aceste formațiuni le cauzează stratului pictural, secrețiile acide pe
care unele microorganisme le produc au consecințe la nivelul structurii chimice. Când stratul
de preparație conține materie organică precum fibre vegetale, atacul anumitor specii de
insecte devine inevitabil. Păsările și liliecii devin probleme comune în monumnete, datorită
naturii naturii saline a excrementolor care formează încrustații la nivelul stratului pictural.2

F 2 Biofilm verde pe suprafața frescei dintr-o Catacombă Paleo-creștină, Rabat, Malta 3

2
Subbaraman, S. “Conservation of Mural Paintings.” Current Science, vol. 64, no. 10, 1993, pp. 736–753.
JSTOR, www.jstor.org/stable/24122234 , pag. 741, 743
3
https://www.semanticscholar.org/paper/AN-INVESTIGATION-INTO-BIODETERIORATION-CAUSED-BY-
IN-Zammit-Psaila/6ea3e74f328eec85c772d5e2bac8336878bfdbea

4
Exemple de tratamente

Cripta Păcatului Original, Matera, Italia4

Cripta este o peșteră de 9m lățime și 12m lungime, orizontală la nivelul pământului.

Datorită întrării mari (aproximativ 8m), condițiile de microclimat interior se corelează bine
cu cele ale climatului exterior.
În urma cercetărilor au fost identificate 9 zone cu patine diferite cărora le-au fost
atribuite coloniile microbateriene. Picturile murale prezentau o multitudine de alternări care
variau de la patine verzi deschis (Chlorophyceae, Chlorococcum, Muriella terrestris,
Apatococcus lobatus și Chlorella vulgaris) și închis (Cyanobacteria din regnul Chlorogloea
și Gloeocapsa), brun (Cyanobacteria, aparținând regnului Gloeocapsa, Myxosarcina și
Gloeothece, și alge verzi aparținând regunurilor Apatococcus și Muriella) și negru
pulverulent (Cyanobacteria al regnului Gloeocapsa (G. biformis, G. kuetzingiana și G.
rupestris), împreună cu Chlorogloea microcyistoides)

F 3 Cyanobacteria izolate din patinele negre: a) Chlorogloea și b) Gloeocapsa; Chlorophyceae din

patinele verzi: c) Chlorella și d) Chlorococcum

Pentru a identifica tratamentul cel mai adecvat pentru situația de față, au fost alese
diverse produse pe baza spectrului de eficență și informațiilor anterioarea cu privire asupra
efectelor asupra materialului litic (Koestler, R.J., Salvadori, O., 1996. Methods of evaluating

4
M.P. Nugari, A.M. Pietrini, G. Caneva, F. Imperi, P. Visca Biodeterioration of mural paintings in a rocky
habitat: The Crypt of the Original Sin (Matera, Italy)

5
biocides for the conservation of porous building materials. Science and Technology for
Cultural Heritage 5 (1), 63–68 Ascaso, C., Wierzchos, J., Souza-Egipsy, V., De los Rios, A.,
Delgado Rodrigues, J., 2002. In situ evaluation of the biodeteriorating action of
microorganisms and the effects of biocides on carbonate rock of the Jeronimos Monastery
(Lisbon). International Biodeterioration and Biodegradation 49, 1–12.; Nugari, M.P.,
Salvadori, O., 2002. Biocides and treatment of stone: limitations and future prospects. In:
Koestler, R.J., Koestler, V.H., Charola, A.E., Nietto-Fernandez, F.E. (Eds.), Art, Biology and
Conservation 2002. Biodeterioration of Works of Art. The Metropolitan Museum of Art, New
York, pp. 89–93.; Bartolini, M., Pietrini, A.M., Ricci, S., 2007. Valutazione dell’efficacia di
alcuni nuovi biocidi per il trattamento di microflora foto sintetica e di briofite su materiali
lapidei. Bollettino ICR. Nuova Serie 14, 101–111.; Caneva, G., Nugari, M.P., Salvadori, O.,
2008. Chemical methods. In: Caneva, G., Nugari, M.P., Salvadori, O. (Eds.), Plant Biology
for Cultural Heritage. Biodeterioration and Conservation. Getty Conservation Institute, New
York, pp. 318–322.). În baza acestor înformații Rocima 110®5 și Preventol R80®6 au fost
testate la concetrațiile eficiente utilizate într-o intervenție anterioară (2% în apă distilată)
(Bartolini et al., 2007); și Umonium 38® 7 testat în două concentrații diferite (1% și 2% în apă
distilată).
În situ au fost alese zone pătrate de 10x10cm 2 pentru teste din diferite porțiuni de
piatră și pictură în funcție de omogenitatea substanței și cresterea microbială. Diferitele
substanțe biocide au fost aplicate prin pensulare.
În urma acestor teste echipa a constat că eficența diferiților biocizi a variat în funcție
de tipul de alterare. Patinele verzi deschis au fost reduse la un nivel mic de microfloră fiabilă
de către fiecare biocid. În cazul patinelor brune, Rocima 110 și Preventol R80 au fost cele
mai eficiente, chiar dacă anumite Cyanobacterii ( Gloeocapsa și Myxosarcina) au fost
rezistente. Pentru patinele negre, multe celule de Cyanobacterii erau în continuare fiabile
după tratamente; în acest caz Rocima 110 și Preventol R80 au fost mai eficiente decât
Umonium 38. Rezistența speciilor de cyanobacteriale, în mod particular celor aparținând
regnului Gloeocapsa, față de tratament a fost spectulată ca fiind datorată stratului gelatinos
care actioneză ca o barieră de protecție.

F 4 Zone de prelevare a probelor

5
Rocima 110® - Elemente active: Clorură de didecildimetilamoniu + tributyl-tin-naphthanate + alcool
izopropilic
6
Preventol R80® - Elemente active: Clorură de benzalconiu + alcool izopropilic
7
Umonium 38® - Elemente active: Clorură de Tridecildimetilamoniu+ alcool izopropilic

6
Casas Pintadas, grădina Palatului Ichiziției, Évora, Portugalia8

Invetigațiile picturilor murale (datate secolului 16) din Casas Pintadas, care face parte
din colecția momunetelor protejate UNESCO, au avut drept scop: „caracterizarea
materialelor utilizate, evaluarea coloniilor microbiale prezente, dezvoltarea stradegiilor de
mitigare și investigarea unor noi biocizi ecologici pentru a promova siguranța ansamblului
cultural” (Rosado T., et al, p.2).
În urma investigațiilor care au avut loc atât în situ cât și în laboratoare utilizând
tehnici de invetestigație precum microscopia electronică și cultivarea coloniilor
microbacteriene extrase din fragmente ale stratului pictural, s-au putut distinge un număr de
agenți biologici prezenți în biofilm. Microorganismele identificate erau bacterii grampozitive
(cocci și bacilli) și Actinomycetes, urme de drojdie și fungi filamentoși aparținând regnurilor
Aspergillus, Cladosporium și Penicillium.
Echipa a utilizat următorii biocizi : Preventol PN®, Panacide® și Linquad®, de notat
fiind faptul că înainte de aplicare fiecare biocid a fost testat pentru a preveni riscul apariției
alternărilor cromatice.
În urma testelor a fost conclusă eficiența biocizilor. Preventol PN (1%) a fost cel mai
eficient pentru inhibitarea dezvoltării tuturor fungilor, promovând inhibitarea aproape totală a
majorității microorganismelor. Panacide® a avut rezultate staficătătoare pentru
microorganismele testate, fiind mai putin eficient pentru fungii din regnul Cladosporium, dar
având în continurare efect inhibitor. Linquad® a avut efecte decente, dar a avut capacitatea
de inhibitare mai mică decât celelalte substanțe utilizate.
Datorită toxicității s-au utilizat soluții de Preventol PN mai puțin concentrate (0.1%)
împreună cu Panacide. (Rosado T, et al, pp. 3-5)

F 5 SEM micrograph of mortar microfragments, evidencing biofilms formation (A-D),

Actinomycete filaments (A), filamentous fungi and hyphae proliferation (B-D) in the surface of
the mortar and the penetration of these microorganisms in depth
8
Rosado, T.,et al..Journal of King Saud University–Science (2017),
http://dx.doi.org/10.1016/j.jksus.2017.09.001

7
Bibliografie
Florea Oprea, Etiopatogenia operei de artă și a materialelor structurale, Editura OSIM
București, 2010

M.P. Nugari, A.M. Pietrini, G. Caneva, F. Imperi, P. Visca Biodeterioration of mural

paintings in a rocky habitat: The Crypt of the Original Sin (Matera, Italy)

Subbaraman, S. “Conservation of Mural Paintings.” Current Science, vol. 64, no. 10, 1993,
pp. 736–753. JSTOR, www.jstor.org/stable/24122234

Tânia Rosado, Mara Silva, Luís Dias, António Candeias, Milene Gil, José Mirão , José
Pestana, A.Teresa Caldeira, Microorganisms and the integrated conservation-intervention
process of the renaissance mural paintings from Casas Pintadas in Évora – Know to act, act to
preserve Journal of King Saud University-Science(2017),
http://dx.doi.org/10.1016/j.jksus.2017.09.001

Ilustrații utilizate
F1. Iulian Olteanu, Piatra în patrinoniul românesc: degradări specifice și tratamente adecvate,
Editura ACS, București, 2015

F2.https://www.semanticscholar.org/paper/AN-INVESTIGATION-INTO-
BIODETERIORATION-CAUSED-BY-IN-Zammit-Psaila/
6ea3e74f328eec85c772d5e2bac8336878bfdbea

F3., F4. M.P. Nugari, A.M. Pietrini, G. Caneva, F. Imperi, P. Visca Biodeterioration of mural
paintings in a rocky habitat: The Crypt of the Original Sin (Matera, Italy)

F5. Rosado, T.,et al..Journal of King Saud University–Science (2017),

http://dx.doi.org/10.1016/j.jksus.2017.09.001