MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLŢI
FACULTATEA DE ŞTIINŢE REALE, ECONOMICE ŞI ALE MEDIULUI
CATEDRA DE ŞTIINŢE FIZICE ŞI INGINEREȘTI

REFERAT

FENOMENE FIZICE. CHIMICE, BIOLOGICE ȘI

SOCIALE.
SPECIALITATEA TEHNOLOGIA PRODUSELOR ALIMENTARE

Autor:
Student(a) grupei TP11Z
Sadovei Cristina
Controlat:
Dr. hab., conf. univ. Vasilii ȘARAGOV
______________

BĂLŢI, 2020

1
 CUPRINS
INTRIDUCERE………………………………………………………………3
1. FENOMENELE FIZICE………………………………………………….4
1.1 Exemple de fenomene fizice……………………………………..…….....5
1.2 Exemple de modificări fizice……………………………………………...8
1.3 Starea fizică a materiei……….…………………………………………..9
2. FENOMENE CHIMICE…………………………………………………..10
2.1 Tipuri de reacții……...……………………………………………………11
2.2 Condiții de reacții chimice…………..…………………………………..13
3. FENOMENE BIOLOGICE………………………………………………15
4. FENOMENE SOCIALE………………………………………………….17
CONCLUZII………………………………………………………………….22
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………...23

2
 INTRODUCERE

Un fenomen (din limba greacă: phainómenon = ceea ce apare, ce se poate observa) este
ceea ce este perceput de un subiect conștient, în natură. Fenomenul este un aspect al naturii în
mișcare; formă exterioară a lucrurilor prin care se manifestă esența lor și care poate fi percepută
direct prin organele senzoriale. De asemenea fenomenul este un proces, o transformare, o
evoluție din natură și din societate.

Scopul consta in caracterizarea cu fenomenele fizice, chimice, biologice și sociale .

Obiecte de cercetare: fenomene fizice, chimice, biologice și sociale.

Metode de cercetare. La elaborarea lucrării date s-au folosit metode de cercetare precum:
metoda studiului bibliografic.

Importanța și actualitatea temei. Studiul dat reprezintă o analiză generală a fenomenelor

fizice, chimice, biologice și sociale și de asemenea purtătorul elementar al acestora. Aceasta
poate servi ca material suport pentru profesorii și studenții la orele ciclului real de învățămînt.

Structura și volumul. Lucrarea data are 23 pagini, conține introducerea, 4 capitole, concluziile
și bibliografia.

3
 1.FENOMENELE FIZICE

Fenomenul fizic este transformarea de stare și formă a corpurilor, fără schimbarea compoziției
substanțelor din care provin. Substanțele se află în diferite stări fizice (solidă, lichidă, gazoasă),
numite stări de agregare.

 Fenomenele fizice pot fi:

 fenomene mecanice,
 fenomenele legate de mișcarea corpurilor sau a sistemelor fizice,fenomene legate
de interacțiunea dintre corpuri.

Fenomene termice- fenomene ce caracterizează starea de încălzire, starea de agregare a unui

sistem fizic și procesele care duc la modificarea acestor stări.

Fenomene magnetice- fenomene produse de magneți, electromagneți și anumite corpuri cerești,

cum este Pământul.

Fenome optice- fenomene specifice luminii.

Fenomene electrice- fenomene referitoare la proprietatea de electrizare a corpurilor și fenomene

specifice curentului electric ce parcurge circuitele electrice.

Trecerea unei substanțe din stare solidă în stare lichidă se numește topire. Fenomenul invers se
numește solidificare.

Substanțele solide sunt alcătuite din particule strâns unite între ele. Unele corpuri solide se topesc
prin încălzire, trecând în stare lichidă; spațiile dintre particulele componente se măresc, iar
forțele de atracție dintre particule devin mai mici.

Un corp în stare lichidă se vaporizează prin încălzire, trecând în stare gazoasă. Între particule
acționează forțe de atracție foarte mici.

Cuvântul fizică provine din grecescul ,,pyhis" care înseamna natură. Fizica= știința fundamentală
a naturii care studiază formele de existență ale materiei și mișcările ei . Prin materie se înțelege
realitatea obiectiva care există în mod independent de conștiința umană și este reflectată adecvat
de aceasta . Atributul fundamental al materiei, modul său de existență, este mișcarea. Prin
mișcare se înțelege orice schimbare sau proces: deplasare mecanică în spațiu, reacție chimică,
radiație electromagnetică, proces biologic, gândire.

4
 1.1 Exemple de fenomene fizice

1. Ruperea hârtiei

2. Spargerea sticlei

3. Dizolvarea zahărului în
ceai

Fig. 1 Fenomene fizice mecanica

Fig. 2 Ruperea hârtiei Fig. 3 Spargerea sticlei

Fig. 4 Dizolvarea zahărului în ceai

5
 Fenomene fizice optice

TRASNETUL - este o descărcare electrică disruptivă, care se produce în atmosferă, de obicei,

dar nu totdeauna, în timpul furtunilor. Majoritatea
trăsnetelor au loc la altitudine (în interiorul aceluiași
nor sau între diferiți nori) și, de obicei, nu sunt
observate. Trăsnetele care se produc între nor și
pământ sunt numite negative sau positive. Descărcari
electrice de mare amploare au loc de asemenea în
straturile înalte ale atmosferei.

Fig. 5 Trasnetul

FULGERUL - este un arc luminos rezultat în urma unui

proces de descărcare electrică (trăsnet) cauzat de o diferență
de potențial electrostatic. Acestfenomen meteorologic are
loc în natură între nori încărcați cu sarcini electrice diferite
sau între nor și pământ.

Fig. 6 Fulgerul

PLOAIA - este o parte importantă a circuitului

apei în natură și are loc după ce apa care s-a
evaporat din râuri, lacuri, oceane, ș.a.m.d. se
condensează ajungând picături de apă și cade pe
pământ, întorcându-se înapoi în pârâuri, râuri,
lacuri. Procesul formării ploii este numit și efectul Bergenon.

Fig. 7 Ploaia
ZAPADA - numită și omăt sau nea este o formă solidă de precipitație, care este nimic altceva
decât apă înghețată, aflată în starecristalină constând
dintr-o multitudine de fulgi de zăpadă. Căderea
precipitațiilor sub formă de zăpadă se numește
"ninsoare". Deoarece este compusă din particule mici,
zăpada este un material granular. Are o structură
deschisă și moale, cu o densitate scăzută. Supusă unei
presiuni densitatea zăpezii poate crește, așa cum se întâmplă de exemplu în straturile inferioare
6
ale unei cantități mari de zăpadă. Zăpada se formează de obicei când vaporii de apă trec prin
procesul de depoziție înaltă în atmosferă la temperaturi mai scăzute de 0 °C (sau 32 °F).

Fig. 8 Zăpada
ROUA - este un fenomen metereologic care face parte din categoria precipitațiilor. Ea se
formează de obicei seara sau în cursul dimineții, prin răcirea aerului vaporii de apă existenți la
suprafața solului se condensează formându-se pe diferite obiecte de pe sol picături de apă. Acest
fenomen este influențat de gradul de saturare al
aerului cu vapori de apă și de temperatura
aerului, care trebuie să asigure anumite valori
pentru a atinge punctul de condensare. Acest
proces este asemănător cu alte fenomene
metereologice care au loc în aer, ca ceața sau
norii.

Fig. 9 Roua
CURCUBEUL este un fenomen optic și meteorologic atmosferic care se manifestă prin apariția
pe cer a unui spectru de forma unui arc colorat atunci când lumina soarelui se refractă în
picăturile de apă din atmosferă. De cele mai multe ori curcubeul [1] se observă după ploaie, când
soarele este apropiat de orizont. Centrul curcubeului este în partea opusă soarelui față de
observator. Trecerea de la o culoare la alta se face continuu, dar în mod tradițional curcubeul este
descris ca având un anumit număr de culori; acest
număr diferă de la o cultură la alta, de exemplu în
tradiția românească secvența culorilor este adesea
prezentată astfel: roșu, portocaliu (oranj), galben,
verde, albastru, indigo și violet, și memorată sub
forma acronimului ROGVAIV. Ordinea culorilor
este de la roșu în exteriorul arcului la violet în
interior.

Fig. 10 Curcubeul

7
 1.2 Exemple de modificări fizice

Ce este un fenomen fizic? Orice modificări care apar într-o substanță fără a-i schimba
compoziția chimică sunt fizice. Se caracterizează prin modificări ale atributelor fizice și ale stării
materiale (solid, lichid sau gazos), densitate, temperatură, volum, care apar fără a-și modifica
structura chimică fundamentală. Crearea de noi produse chimice sau modificări ale masei totale
nu are loc. În plus, acest tip de schimbare este de obicei temporar și, în unele cazuri, complet
reversibil.

Totul este format din atomi. Când se combină atomii, se formează diferite molecule. Diversele
proprietăți pe care obiectele le moștenesc sunt rezultatul diverselor structuri moleculare sau
atomice. Principalele proprietăți ale unui obiect depind de aranjamentul lor molecular.
Modificările fizice apar fără a schimba structura moleculară sau atomică a obiectelor. Pur și
simplu transformă starea obiectului fără a-i schimba natura. Topirea, condensul, schimbarea
volumului și evaporarea sunt exemple de fenomene fizice.

Exemple suplimentare de schimbări fizice: un metal care se extinde atunci când este încălzit,
transmite sunetul prin aer, înghețând apa în gheață în timpul iernii, cuprul este atras în fire, argilă
se formează pe diverse obiecte, înghețata se topește în lichid, încălzirea metalului și
transformarea lui într-o altă formă, sublimarea iodului când încălzirea, căderea oricărui obiect
sub acțiunea gravitației, cerneala este absorbită de cretă, magnetizarea unghiilor de fier, un om
de zăpadă topit la soare, lămpi incandescente strălucitoare, levitație magnetică a obiectului.

Proprietățile fizice descriu caracteristici care nu modifică o substanță. De exemplu, puteți

schimba culoarea hârtiei, dar este totuși hârtie. Puteți fierbe apa, dar când colectați și condensați
aburul, acesta este încă apă. Puteți determina masa unei foi de hârtie și este încă hârtie.

8
Fig.11 Fierberea apei Fig.12 Topirea zăpezii la soare

1.3 Starea fizică a materiei

Substanțele pot exista în mai multe stări de agregare, dintre care trei vă sunt cunoscute: solid,
lichid, gazos. De exemplu, apa în natură există în toate cele trei stări de agregare: solide (sub
formă de gheață și zăpadă), lichide (apă lichidă) și gazoase (vapori de apă). Se cunosc substanțe
care nu pot exista în condiții obișnuite în toate cele trei stări de agregare. De exemplu, o astfel de
substanță este dioxidul de carbon. La temperatura camerei este gaz inodor și incolor. La o
temperatură de -79 ° C această substanță „îngheață” și trece într-o stare solidă de agregare.
Denumirea casnică (banală) a unei astfel de substanțe este „gheață uscată”. Acest nume este dat
acestei substanțe datorită faptului că „gheața uscată” se transformă în dioxid de carbon fără
topire, adică fără o tranziție la starea lichidă de agregare, care este prezentă, de exemplu, în apă.
Astfel, se poate ajunge la o concluzie importantă. În timpul trecerii de la o stare de agregare la
alta, o substanță nu se transformă în alte substanțe.
Schimbarea stării de agregare:
 Topire
 Evaporare
 Sublimare
 Desublimare
 Condensare
 Solidificare

9
 2. FENOMENELE CHIMICE

Fenomenele chimice - acestea sunt fenomene, în urma cărora se formează alte substanțe din
aceste substanțe. În fenomenele chimice, materiile prime se transformă în alte substanțe cu
proprietăți diferite.

Exemple de fenomene chimice:

arderea piliturii de aluminiu;

încălzirea oxidului de mercur;
arderea lemnului;
râncezirea grăsimilor;
ruginirea fierului;
coclirea aramei;
obţinerea oţetului din vin;
fotosinteza.
2.1 Tipuri de reacții

10
 Fig.13 Tipuri de reacții

Semnele reacției chimice:

1. Schimbarea culorii;

2. Apariția sau dispariția mirosului;

3. Eliminarea unui gaz;

4. Degajarea sau absorbția căldurii;

5. Formarea sau dizolvarea precipitatului;

11
6. Schimbarea gustului.

Fig.14 Eliminarea unui gaz Fig.15 Apariția sau dispariția misosului

Reacții de combinare:
3Fe + 2O2 → Fe3O4
C + O2 → CO2
4Al + 3O2 → 2Al2O3
CaO + CO2 → CaCO3

NH3 + H2O → NH4OH

S + O2 → SO2

Fig.16 Ruginirea fierului Fig.17 Arderea lemnului

Reacții de

descompunere:
electroliză

12
2H2O → 2H2 + O2
Ca(HCO3 )2 → CaCO3 + CO2 + H2O
CaCO3 → CaO + CO2

Fig.18

electroliza apei
Reacții de schimb:
Ca(OH)2 + CO2 → CaCO3 + H2O

Remedii care „sting” arsurile la stomac:

Al(OH)3 + 3 HCl → AlCl3 + 3H2O

Mg(OH)2 + 2 HCl → MgCl2 + 2H2O

Fig.19 Văruirea copacilor

Reacții de substituție

Regenerare industrială

Fe2O3 + 3H2 → 2Fe + 3H2O

2Fe2O3 + 3C → 4Fe + 3CO2

CuSO4 + Fe → FeSO4 + Cu

2HCl + Fe → FeCl2 + H2

13
Fotosinteza
lumină/ căldură
6CO2 + 6H2O → C6H12O6 + 6O2

Fig.20 Fotosinteza
2.2 Condiții de reacții chimice

Faptul că în timpul reacțiilor chimice unele substanțe se transformă în altele poate fi apreciat de
semne exterioare: evoluția căldurii (uneori ușoare), decolorarea, mirosul, precipitatul, evoluția
gazelor.

Pentru a începe multe reacții chimice este necesar să se introducă reactanți de contact apropiați .
Pentru a face acest lucru, sunt zdrobite și amestecate; zona de contact a substanțelor care
reacționează crește. Cea mai fină zdrobire a substanțelor apare atunci când acestea sunt
dizolvate, astfel că multe soluții sunt efectuate în soluții.

Măcinarea și amestecarea substanțelor este doar una dintre condițiile pentru apariția unei reacții
chimice. De exemplu. Când rumegușul de lemn vine în contact cu aerul la temperatura normală,
rumegușul nu se aprinde. Pentru a începe o reacție chimică, în multe cazuri este necesar să se
încălzească substanțele la o anumită temperatură.

Este necesar să distingem între concepte "Condiții de apariție" și "Condiții pentru curgerea
reacțiilor chimice" . Deci, de exemplu, pentru a începe arderea, încălzirea este necesară doar la
început, iar apoi reacția continuă cu eliberarea de căldură și lumină, iar încălzirea suplimentară
nu este necesară. Și în cazul descompunerii apei, fluxul de energie electrică este necesar nu
numai pentru a începe reacția, ci și pentru continuarea acesteia.

14
 Cele mai importante condiții pentru apariția reacțiilor chimice sunt:
 măcinarea și amestecarea minuțioasă a substanțelor;
 preîncălzirea substanțelor la o anumită temperatură.

2.3. Valoarea fenomenelor chimice

De mare importanță sunt reacțiile chimice. Acestea sunt utilizate pentru a produce metale,
materiale plastice, îngrășăminte minerale, medicamente, etc., de asemenea, servesc ca sursă de
diferite tipuri de energie. Deci, la arderea combustibilului, se degajă căldură, care este folosită în
viața de zi cu zi și în industrie.

Toate procesele vitale (respirație, digestie, fotosinteză etc.) care apar în organismele vii sunt, de
asemenea, asociate cu diverse transformări chimice. De exemplu, transformările chimice ale
substanțelor conținute în alimente (proteine, grăsimi, carbohidrați) continuă cu eliberarea de
energie, care este utilizată de organism pentru a asigura procesele vitale.

Pentru ultima 200 de ani de umanitate a studiat proprietățile substanțelor mai bine decât în
întreaga istorie a dezvoltării chimiei. În mod natural, cantitatea de substanțe crește rapid, acest
lucru se datorează în primul rând dezvoltării diverselor metode de obținere a substanțelor. În
viața de zi cu zi, ne confruntăm cu multe substanțe. Printre ele se numără apa, fierul, aluminiul,
plasticul, soda, sarea și multe altele. Substanțele existente în natură, de exemplu, oxigenul și
azotul, conținute în aer, substanțe dizolvate în apă și având o origine naturală, se numesc
substanțe naturale. Nu există în natură aluminiu, zinc, acetonă, var, săpun, aspirină, polietilenă și
multe alte substanțe. Acestea sunt primite în laborator, iar industria produce. Substanțele
artificiale nu se găsesc în natură, ci sunt create din substanțe naturale. Unele substanțe care există
în natură pot fi obținute și într-un laborator chimic. Deci, la încălzirea permanganatului de
potasiu, se eliberează oxigen, iar la încălzirea cretei dioxid de carbon. Oamenii de știință au
învățat să transforme grafitul în diamant, să crească cristale de rubin, safir și malachit. Deci,
alături de substanțe de origine naturală, există un număr mare de substanțe create artificial care
nu se găsesc în natură. Substanțele care nu se găsesc în natură sunt produse la diverse
întreprinderi: fabrici, plante, combine, etc. În condițiile epuizării resurselor naturale ale planetei
noastre, chimiștii au acum o sarcină importantă: să dezvolte și să punem în aplicare metode prin
care să putem obține artificial, într-un laborator sau în producție industrială, substanțe care sunt
analoge ale substanțelor naturale. De exemplu, rezervele de combustibil din natură se termină.
Poate veni momentul în care epuizăm petrolul și gazele naturale. Deja, se dezvoltă noi tipuri de
combustibili care sunt la fel de eficiente, dar nu poluează mediul înconjurător.

15
3. FENOMENE BIOLOGICE

Forma biologică de mişcare a materiei caracterizează existența organizmelor vii, iar purtătorul
său elementar este celula.

Fenomenele biologice sunt fenomene obișnuite și, uneori, supranaturale, meteorologice și

climatice care apar în mod natural în toate părțile lumii. Ele pot fi cele mai simple pentru mulți,
cum ar fi ploaia sau zăpada și pot fi distructive și incredibile, precum un cutremur sau o erupție
vulcanică. Cu toate acestea, chiar s-ar putea să nu fie foarte importante pentru oameni dacă au
trecut și nu au făcut aproape niciun rău. În caz contrar, „titlul” dezastrului natural este acordat
unui fenomen natural. Fenomenele biologice au început să fie explorate în urmă cu multe secole.
Deși, poate, studiul lor a început în cele mai vechi timpuri. Așadar, de exemplu, în secolul al
XVII-lea, savantul natural Hilbert a reușit să demonstreze că Pământul este un magnet mare cu
poli, iar în secolul 18 B. Franklin a descoperit electricitate atmosferică.

Exemple de fenomene biologice

 Înflorirea copacilor
 Creșterea plantelor
 Fermentația mustului
 Acrirea laptelui

Înflorirea copacilor- Liliacul trebuie udat regulat, mai ales dacă este foarte cald. Îngrijirea
presupune tăierea liliacului după înflorire, reducând la jumătate tijele cu inflorescenţe trecute.
Iarna sau primăvara devreme, liliacul se curăţă bine
de frunzele şi florile uscate. Liliacul din grădină are
tulpină subțire, deseori multiplă, coroană bogată și
înaltă, iar florile, în ciorchine, sunt foarte parfumate
și pot fi de la albe la violet închis. Există și liliac cu
flori roz, dar este mai rar și depinde în bună măsură
de aciditatea solului.

Acrirea laptelui- Laptele poate prezenta uneori modificări ale

proprietăților sale organoleptice și fizico-chimice numite defecte,
care afectează în primul rînd culoarea, mirosul, gustul sau
consistența sa. Gust acru, amar, Nu se observă în laptele proaspăt,
dar se accentuează în timpul păstrării Descompunerea
componentelor laptelui:lactozei: acru;proteinele:amar,rău

16
mirositor.grăsimea: rînced, săpunos. Spălarea și dezinfectarea utilajelor; răcirea și păstrarea la
rece a laptelui.

Fermentația vinului
Procesul de fermentație a vinului este cel în cadrul căruia drojdiile consumă zahărul și îl
transformă în alcool etilic și dioxid de carbon. Drojdiile fermentează D-glucoza, D-fructoza,
maltoza, zaharoza, galactoza și o treime din rafinoză, iar drojdiile responsabile de transformarea
mustului în vin sunt: Saccharomyces cerevisiae varietatea ellipsoideus, Saccharomyces
oviformis Osterwalder, Saccharomyces bayarius Saccharodo, Saccharomyces chevalieri
Guillermoud, Saccharomyces bailii Linder, Kloeckera apiculata, Kloeckera africana, Kloeckera
jeusenii și Kloeckera magna, Saccharomyces ludwigii, Candida vini (Mycoderma vini), Candida
mycoderma (Ress), Loddler și van Rij, Pichia vini, Pichia membranaefaciens, Pichia fermentans,
Bretanomyces intermedius (Bretanomyces vini, Bretanomyces schanderli).

Fermentația vinului se desfășoară în trei etape:

 fermentația inițială - 2-3 zile de la introducerea mustului în vasele de fermentare și până

la degajarea evidentă a dioxidului de carbon
 fermentația tumultuoasă - 5-14 zile, drojdiile transformă 85% din cantitatea de zaharuri
în alcool și dioxid de carbon
 fermentația finală - puterea de fermentare a drojdiilor scade treptat, se produce
limpezirea vinului, drojdiile și uneori tartrații se depun, iar vinul capătă însușiri specifice.

17
4. FENOMENE SOCIALE

Se poate spune ca, la o prima examinare, viata sociala apare ca un ansamblu de fapte si
fenomene sociale, rezultate ale activitatii colective a oamenilor, in aparitia si derularea carora
sunt implicati indivizi sau grupuri de indivizi, colectivitati umane mai mici sau mai mari.

Faptele sociale sunt momente ale desfasurarii vietii sociale, ale dinamicii existentei sociale. Ele
apartin, prin urmare, existentei sociale si, implicit, avand in vedere raportul existenta-esenta, sunt
forme de manifestare a esentei sociale.

Privite in plan istoric, faptele sociale se exprima ca evenimente.

Analizand locul si rolul faptelor sociale in dezvoltarea societatii, ponderea lor in

devenirea istorica a acesteia, constatam existenta unei diferentieri obiective intre faptele sociale,
diferentiere independenta de constientizarea ei de catre cei ce participa la producerea si derularea
lor sau de cei ce le analizeaza.

Fara a intra in amanunte, vom face cateva observatii;

a) este necesar sa se faca distinctia, in analiza faptelor sociale, intre realitate si aparenta;

b) trebuie facuta distinctia intre faptele sociale ca atare si locul lor in devenirea istorica a
societatii, pe de o parte, si reflectarea subiectiva, constientizarea existentei acestor fapte sociale
si valorizarea lor, pe de alta parte;

c) este posibila si necesara reevaluarea semnificatiei faptelor sociale bazata pe:

- un spor de cunoastere referitoare la respectivele faptele sociale;

- scoaterea in evidenta, de catre dezvoltarea sociala insasi, a unor aspecte noi, relevante, ale
locului si rolului unor fapte sociale in determinarea cursului dezvoltarii societatii.

Fenomenele sociale sunt ansambluri dinamice de fapte sociale. Se poate spune ca

realitatea sociala consta dintr-o impletire si succesiune de fenomene sociale in timp si in spatiu.
Fenomenele sociale exprima realitatea sociala in devenirea ei, iar cercetarea lor trebuie facuta din
perspectiva unitatii sociale in care ele se produc, se manifesta. Prin urmare, pentru a fi relevanta
sociologic, este necesara o analiza a fenomenelor sociale nu izolat, nu rupt de totalitate, de
ansamblu, ci in cadrul acestei totalitati, al ansamblului social si al structurii specifice acestuia.

Desfasurandu-se in cadrul unor interdependente complexe, fenomenele sociale au

amploare diferita, in functie de masa oamenilor ce participa la ele, au durate si ritmuri de
derulare diferite si, in consecinta, roluri diferite in dezvoltarea sociala.

18
"Social" este sinonim cu cuvântul "public". În consecință, orice definiție care include cel puțin
unul dintre acești doi termeni presupune existența unui set conex de oameni, adică a societății. Se
presupune că toate fenomenele sociale sunt
rezultatul muncii comune. Interesant, acest lucru
nu necesită participarea la reproducerea a mai
multor persoane. Adică, "comun" nu înseamnă o
relație directă cu rezultatul muncii. Mai mult
decât atât, în sociologie este evident că orice
lucrare este socială într-un fel sau altul.

Fig.21 Fenomen social

Fenomenele sociale sunt un produs al activității umane. Toate fenomenele, în principiu, pot fi
împărțite în oameni creați de oameni (naturali) și naturali. Primele sunt considerate sociale
(publice). Ce este inclus în conceptul de public? Acesta este un cuvânt cu o singură rădăcină cu
"comun". Există întotdeauna ceva între oamenii care le unește: sexul, vârsta, locul de reședință,
interesele sau obiectivele. Dacă există mai mulți oameni decât doi, se spune că formează o
societate.
4.1 Exemple de fenomene sociale.
Exemple de fenomene sociale - orice rezultat al dezvoltării și al muncii societății.
Acesta poate fi:
 Internetul,
 Cunoștințele,
 Educația,
 Moda,
 Cultura.

Fig.22 Internet Fig.23 Cunoștințe

19
 Fig.24 Moda Fig.25 Cultura

Cel mai simplu exemplu care rezultă din dezvoltarea sistemului economic al relațiilor de piață de
mărfuri este banii. De aceea, aproape totul poate fi reprezentat ca un fenomen social. Tot ceea ce
se referă într-un fel la societate. De exemplu, cultura este considerată ca un fenomen social sau
chiar societatea. Aceste două aspecte vor fi descrise mai detaliat mai jos.

De ce chiar și munca unei persoane este un fenomen social?

Chiar deasupra sa indicat că munca unei persoane poate fi definită ca fiind termenul în cauză. De
ce se întâmplă acest lucru? Conceptul de "fenomen social" nu include o societate care ar trebui să
cuprindă mai mult de două persoane?

Ideea este aici. Orice activitate umană este influențată de mediul său: direct sau indirect. Forma
apropiată, familiară sau chiar nefamilară a activității sale sau, mai bine, corectarea acesteia.
Relațiile cu oamenii din jurul vostru și acțiunile umane se corelează între ele printr-un sistem
complex de interconexiuni: cauze și efecte.
Chiar dacă creează ceva în singurătate, o
persoană nu poate spune fără echivoc că
acesta este doar meritul său. Imediat îmi
amintesc acordarea de către mass-media a
unor oameni care spun mulțumiri prietenilor
și rudelor: acest fenomen are un background
sociologic.

Fig.26 Fapte sociale

Ce anume este irelevant pentru termenul în cauză? De exemplu, puteți lua caracteristicile unei
persoane cum ar fi înălțimea și greutatea, sexul și vârsta, care îi sunt date prin natura sa, relațiile

20
sale cu oamenii nu au niciun efect asupra lor și, prin urmare, ele nu se încadrează în definiția
"fenomenelor sociale".

Datorită diversității fenomenelor sociale, este obișnuit să le distingem pe activități. O clasificare

completă este problematică de a cita: există atâtea categorii ca și sferele aplicării lor. Este
suficient să spunem că există fenomene sociale socio-culturale, precum și sociopolitice, socio-
religioase, socio-economice și alte. Exemple de fiecare dintre ele inconjoara in mod constant o
persoana indiferent de activitatea sa. Acest lucru se întâmplă deoarece o persoană socializată face
parte din societate, deși relația fiecărei persoane individuale cu societatea poate fi diferită. Chiar
și personalitățile antisocială interacționează cu el -
într-un mod negativ. Și comportamentul antisocial
se poate manifesta ca rezultat al unei coliziuni
nereușite a societății. O persoană nu se creează
niciodată pe sine, totul este rezultatul unei cooperări
pe termen lung și fructuoasă cu societatea.

Fig.27 Socializare
Societatea este un fenomen social unic.
Societatea ca fenomen social are o serie de trăsături care nu sunt caracterizate de alte exemple ale
acestui termen. Astfel, definiția unui fenomen social în sine include acest concept. Se spune, așa
cum sa arătat mai devreme, că unul este produsul altui, rezultatul muncii comune.

Prin urmare, societatea este remarcabilă prin faptul că se reproduce singură. Creează fenomene
sociale, fiind, de fapt, prin ele. Cultura, de exemplu, care este foarte important să vă amintiți, nu
este capabilă de ea.

De asemenea, este important (este o concluzie logică din definiția dată în acest articol de mai
multe ori) că societatea este cheia oricărui fenomen social. Fără ea, nici cultura, nici politica, nici
puterea, nici religia nu sunt posibile, ceea ce o face o bază. Din acest punct de vedere, se poate
observa că reproducerea lui însuși este un exemplu al funcției de auto-conservare.

21
 Fig.28 Societatea
Importanța societății și a fenomenelor sociale

Apariția societății a devenit o etapă importantă pentru progresul în dezvoltarea omenirii. De fapt,
el este cel care este responsabil pentru faptul că indivizii individuali sunt percepuți ca un întreg,
interconectați. Apariția diferitelor fenomene sociale de diferite nivele la momente diferite a
mărturisit și continuă să depună mărturie în fața mișcării omenirii. Ele ajută la controlul și
prezicerea dezvoltării, fac obiectul studiului multor științe sociale, începând cu sociologia și
terminând cu istoria.

22
 CONCLUZII
1. Fenomenele sociale, fizice, biologice și chimice sunt strâns legate între ele, practic una
fără alta nu poate să existe.
2. Fenomenele fizice sunt fenomenele în care nu se modifică compoziția substanțelor, ci
numai proprietățile, cum ar fi dizolvarea zahărului în ceai, ruperea hârtiei.
3. Fenomenele chimice sunt fenomenele în care se modifică compoziția substanțelor,
rezultând substanțele cu proprietăți noi, fotosinteza. Ruginirea fierului, arderea lemnului.
4. Fenomenele biologie ca exemplu putem menționa fermentația vinului, acrirea laptelui,
creșterea plantelor, înflorirea copacilor.
5. Fenomenele sociale suntem noi oamenii, societatea, faptele și acțiunile acestora.
Un lucru foarte important de menționat este că purtătorul elementar al acestor fenomene
este OMUL.

23
 BIBLIOGRAFIE
1. https://edu.glogster.com/glog/fenomene-fizice-ale-naturii/2jdi1et1c4j
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Fenomen_fizic
3. https://mywordworld.ru/ro/detyam/fizicheskie-yavleniya-v-himii-primery-i-znachenie-
himicheskie-yavleniya/
4. https://prezi.com/yykjyypco3bs/fenomene-fizice-fenomene chimice/?
frame=a9db20472e1fc5a5d04cb62b7fed2a3ab163fcbc
5. https://srcaltufevo.ru/ro/samye-neobychnye-biologicheskie-prirodnye-yavleniya-samye-
krasivye-prirodnye.html
6. https://ro.sodiummedia.com/4052350-social-phenomena-the-concept-of-quotsocial-
phenomenonquot-social-phenomena-examples
7. https://ru.scribd.com/doc/269700022/Fapte-Si-Fenomene-Sociale

24