Sunteți pe pagina 1din 71

PROIECT DE

SPECIALITATE

PROFESOR COORDONATOR: ABSOLVENT:

2011

1
TEMA PROIECTULUI:

ACTIVITATEA COMERCIALA LA S.C.


GLOBALNET. S.R.L

2011

2
CUPRINS

1.Argument………………………..........................................
2. Capitolul I - Prezentarea societatii……………………….
1.1.Descrierea firmei…………………………………………………………
1.2.Scurt istoric……………………………………………………...............
1.4.Structura organizatorica – organigrama pe compartimente…………….
1.5. Analiza mediului intreprinderii…………………………………………
1.6. Oferta de produse……………………………………………………….
1.7. Politici de promovare...............................................................................
3.Capitolul II –Activele circulante ................................................
2.1. Contabilitatea stocurilor……………………………………….............
I. Definitie.Clasificare………………………………………………..
II. Evaluarea stocurilor………………………………………………..
III.Recunoasterea stocurilor drept cheltuiala (venituri)……………….
IV. Evaluarea stocurilor(Contabilitatea stocurilor)…………………..
1. Evaluarea stocurilor………………………………………….
2. Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii………………….
3. Metode utilizate în contabilitatea stocurilo….................
a) Metoda inventarului permanent………………………
b) Metoda inventarului intermittent…………………….
V. Organizarea sistemului informational contabil al stocurilor….…
2.2. Preţurile de înregistrare folosite la evaluarea activelor circulante..........

2.3. Contabilitatea decontării cu terţi..............................................................

2.4. Contabilizarea decontării cu furnizorii şi clienţii în condiţiile utilizării de


efecte de comerţ......................................................................................................

2.5. Contabilitatea ajustarilor privind deprecierea creante.lor


comerciale…………………………………………………………………………..
4. Anexe…………………………………………………………….....

3
ARGUMENT

Am ales aceasta tema deoarece consider ca,GlobalNET este o firma tanara


care in scurt timp a reusit sa se impuna pe piata datorita profesionalismului cu
care trateaza clientii si a calitatii produselor oferite.
Ceea ce isi propune firma Globalnet  S.R.L este sa efectueaze servicii
profesioniste de telefonie mobila.
Este singurul dealer Vodafone care ofera 2 ani garantie pentru toata gama
de telefoane ( exceptie fac telefoanele in promotie cu operatorul).
In prezent compania are peste 35 de puncte de vanzare si este intr-o continua
dezvoltare, propunandu-si ca pâna la sfarsitul anului 2007 sa ajunga la un numar
de 60 de magazine.
Globalnet este in prezent, fara indoiala, un jucator major pe piata
europeana a distributiei serviciilor si produselor telefoniei mobile, avand peste
400 de magazine pe teritoriul a 8 tari.
Reteaua magazinelor din Romania s-a evidentiat ca exemplu pozitiv prin
performantele obtinute si a inregistrat un nivel de crestere exceptional in ultimii
doi ani.
In principal Globalnet se axeaza pe promovarea serviciilor oferite de
Vodafone Romania, adica:reincarcari electronice, promovarea diferitelor oferte la
abonamente si cartele facute de Vodafone, informarea clientilor despre noile
abonamente de date oferite de Vodafone.

4
CAPITOLUL I

1.1. Descrierea firmei

GLOBALNET SRL
Nr de ordine in Registrul Comertului: J40/17562/19.10.2005
Cod unic de inregistrare: RO14048955
Atribut fiscal:RO
Sediul:Bucuresti, sectorul1
Soseaua bucuresti-Ploiesti, Nr.67, CladireaII, Camera I
Banca:raiffeisen Bank Baneasa
Cont IBAN: RO34RZBR0000060002963616
Banca: BRD SMCC
RO54BRDDE450SV06527084500
Capital social:10,200RON

5
6
1.2. Scurt istoric

Avenir Telecom Romania, infiintata in 1997, este o filiala detinuta


integral de Grupul Avenir Telecom. Pe langa distributia indirecta, Avenir
Telecom Romania si-a dezvoltat propria retea de magazine, sub doua branduri
diferite: Internity si Globalnet.
Avenir Telecom este parte integranta a grupului multinational de
telecomunicatii - AVENIR TELECOM International - leader pe piata franceza de
comunicatii mobile/IT, in prezent cu o extindere rapida in zonele de crestere
economica din Asia si Europa de Est.Globalnet este reteaua de magazine a
grupului Avenir Telecom, unul din cei mai importanti distribuitori de echipamente
si servicii de telecomunicatii din Romania.
In Romania magazinele Globalnet sunt localizate in cele mai importante
zone ale tarii, furnizand o gama extinsa de telefoane mobile, telefoane fixe,
accesorii si produse multimedia si fiind unul dintre cei mai importanti parteneri
Vodafone.
Avenir Telecom are in momentul de fata peste 250 de angajati in
vanzari, marketing, business development si servicii post-vanzare, o echipa in
continua ascensiune, ambitioasa, cu o medie de varsta de 29 ani, condusa de o
echipa de profesionisti motivati, cu o experienta de cel putin 5 ani in domeniul
comunicatiilor.
Principiile noastre operationale reprezinta puterea afacerii noastre: satisfactia
clientilor este scopul principal al activitatii noastre.
Suntem intotdeauna disponibili pentru clientii nostri si incercam sa facem tot ce
ne sta in puteri pentru a ii multumi.
GlobalNET face parte integranta din grupul multinational de
telecomunicatii - AVENIR TELECOM International. Firma noastra este
specializata în vânzarea si distributia telefoanelor mobile si a serviciilor de
telefonie mobila, reprezentand operatorul Vodafone si promoveaza solutii de
comunicatie mobila si fixa pe piata româneasca.
GlobalNET promoveaza si distribuie peste 100 de tipuri de terminale de
telefonie mobila, incluzând ultimele modele ale celor mai renumiti producatori
din domeniu : Nokia, Samsung, Sony-Ericsson, Motorola, Alcatel, Panasonic,
Philips, Siemens, LG, VK Mobile. Acestora se adauga o gama foarte larga de
accesorii pentru telefoanele mobile,
7
începând cu încarcatoare auto, încarcatoare de birou, car-kit-uri profesionale,
head-set-uri, produse ce sunt adresate tuturor utilizatorilor de pe piata, de la
enduseri la clienti din segmentul business.
In prezent compania noastra are peste 35 de puncte de vanzare si este
intr-o continua dezvoltare, propunandu-si ca pâna la sfarsitul anului 2006 sa
ajunga la un numar de 60 de magazine.
Credem ca dezvoltarea companiei noastre trebuie sã se realizeze într-o
manierã responsabilã, sã respecte comunitatea în care ne desfãsurãm activitatea,
angajatii, partenerii si clientii nostri, sã fie bazatã pe o strategie pentru o
dezvoltare durabilã.
Suntem singurul dealer Vodafone care ofera 2 ani garantie pentru toata
gama de telefoane ( exceptie fac telefoanele in promotie cu operatorul).
Ceea ce isi propune firma Globalnet  S.R.L este sa efectueaze servicii
profesioniste de telefonie mobila. Compania noastra are un personal de 8 angajati.
In principal, produsele si serviciile noastre se adreseaza pietei din Romania.
Incercam in permanenta sa aducem noutate serviciilor oferite iar
eforturile noastre sunt reflectate in succesul clientilor nostri. In cadrul companiei
Globalnet  S.R.L desfasuram activitati specifice de instruire si formare
profesionala.
Desi suntem o firma tanara, in scurt timp am reusit sa ne impunem pe
piata datorita profesionalismului cu care tratam clientii si a calitatii produselor
noastre.
Globalnet  S.R.L si-a propus ca, intr-un timp relativ scurt, sa devina cel
mai serios partener de afaceri pentru compania dumneavoastra .

1.3. Prezentarea domeniului de activitate

GLOBALNET,este unul dintre principalii dealeri de telefonie


mobile,partener Vodafone, are ca domeniu principal de activitate comercializarea
produselor de telefonie mobile, mai exact: telefoane mobile, accesorii originale si
neoriginale, cartele reincarcabile, prepaid-uri, vouchere.
In principal Globalnet se axeaza pe promovarea serviciilor oferite de
Vodafone Romania, adica:reincarcari electronice, promovarea diferitelor

8
oferte la abonamente si cartele facute de Vodafone, informarea clientilor despre
noile abonamente de date oferite de Vodafone.
Globalnet este in prezent, fara indoiala, un jucator major pe piata
europeana a distributiei serviciilor si produselor telefoniei mobile, avand peste
400 de magazine pe teritoriul a 8 tari,” a declarat William Quillet, International
Director, Avenir Telecom. „Magazinele noastre au avut succes din mai multe
motive: alegem cu grija locatiile viitoarelor magazine si instruim personalul de
vanzare la cele mai inalte standarde profesionale. De asemenea, ne asiguram ca
procesul si metodele de vanzare respecta standardele de calitate in domeniu, toate
aceste elemente asigurand succesul comercial al Globalnet in Europa.
Reteaua noastra din Romania s-a evidentiat ca exemplu pozitiv prin
performantele obtinute si a inregistrat un nivel de crestere exceptional in ultimii
doi ani.”
„Prezenta puternica la nivel national, locatia strategica a magazinelor si
experienta ca distribuitor specializat de produse si servicii de telefonie mobila fac
din Globalnet un partener ideal pentru VODAFONE ROMANIA. Consumatorii
vor beneficia astfel de oferte cu cel mai bun raport calitate-pret, elaborate pe baza
expertizei VODAFONE in domeniul telecomunicatiilor mobile si experientei
Globalnet ca distribuitor specializat de succes,” declarat Vassilios Trochalidis,
Sales & Customer Care Director, VODAFONE Romania.
Vom pune alaturi de VODAFONE intreaga forta a retelei Globalnet,
know-how-ul si experienta noastra in acest business, si suntem de parere ca acest
lucru va avea un impact extrem de pozitiv pe piata din Romania,” a adaugat Petrut
Stoica, Managing Director, Avenir Telecom Romania.
Conceptele de branding si de comunicare in magazinele Internity vor fi
ajustate pentru a evidentia beneficiile oferite consumatorului de parteneriatul
dintre cele doua companii prin simplitate si accesibilitate.
Pentru a inaugura parteneriatul, VODAFONE si Globalnet vor lansa
pachete “BEST DEAL” („OFERTA IMBATABILA”) pentru segmentele de
prepaid si postpaid:
 Pachet postpaid: Aboneaza-te la VODAFONE pentru numai 7 dolari si
primesti 60 minute pe luna catre orice numar din retea si romtelecom si
primesti un telefon la prêt special

 Pachet prepaid: Cumpara pachetul cu telefon Motorola V360LPostPc si


primesti telefonul MotoralaV360L care are in pachet card de memorie de
64mb, casti si o borseta cu sigla VODAFONE cadou
9
 Un alt pachet oferit de Globalnet, dealer principal Vodafone este Pachet
SonyEricssonK310iPostPc la care primesti cadou o borseta cu sigla
Vodafone

1.4. Structura organizatorica – organigrama pe compartimente

Reprezentare schematica, redare grafica a structurii organizatorice a unei


intreprinderi, a unei institutii, a subordonarii compartimentelor acestora, a
tipurilor de legaturi intre aceste compartimente.In mod obisnuit organigrama este
alcatuita din dreptunghiuri ce reprezinta posturi de conducere sau compartimente
si din linii care reflecta legaturile organizatorice.
Organigramele se clasifica in functie de mai multe criterii:
a) dupa sfera de cuprindere, in:
- organigrame generale sau de ansamblu (in care se reprezinta grafic structura
organizatorica a intregii unitati economico-sociale);
- organigrame partiale (care reflecta detaliat un compartiment sau o grupa de
compartimente ale structurii organizatorice respective);
b) dupa modul de ordonare a componentelor structurii organizatorice, in:
- organigrame piramidale (ordonate de sus in jos);
- organigrame ordonate de la stanga la dreapta;
- organigrame circulare;- organigrame in "lambda";
- organigrame in "steag", etc.
Organigramele se elaboreaza dupa urmatoarele reguli:
a) marimile dreptunghiurilor si grosimile contururilor acestora se coreleaza cu
obiectul, sarcinile, autoritatea si responsabilitatea implicate, cu alte cuvinte
patrulaterele pentru servicii trebuie sa fie mai mari si cu contururile mai groasee
decat cele pentru birouri etc.;
b) situarea in organigrama a dreptunghiurilor si liniilor trebuie sa reflecte
raportul de subordonare ierarhica, toate posturile si compartimentele care
alcatuiesc un nivel ierarhic inscriindu-se pe aceeasi orizontala;

c) in deptunghiul corespunzator fiecarui compartiment este necesar sa se indice


numarul total al componentilor, din care: persoane de conducere si personal de
executie;

10
d) organigramele complexe, indeosebi cele care exprima mai multe tipuri de
relatii organizatorice, trebuie sa cuprinda legende cu semnificatia simbolurilor
utilizate;
e) intr-unul din colturile din dreapta ale organigramei, intr-o caseta, se inscriu
principalele informatii de ansamblu asupra structurii organizatorice.

ORGANIGRAMA
S.C. “GLOBALNET” S.R.L

MANAGER

DIRECTOR
GENERAL

DIRECTOR COMERCIAL MARKETING


DE ZONA
DIRECTOR

DIRECTOR
MAGAZIN

REPREZENTANT
VANZARI

1.5. Analiza mediului intreprinderii


11
Micromediul firmei (figura 2.1) cuprinde un ansamblu de factori externi care
afecteaza in mod direct intreprinderea si asupra carora se poate exercita un anume
control. Influentand deciziile, strategiile, si tacticile de marketig, schimbarile din
acest mediu au o deosebita semnificatie pentru marketeri. Componentii principali
ai micromediului sunt: furnizorii, clientii, intermediarii, concurentii si alti
detinatori de interese (indivizi sau grupuri ce au anumite interese intr-o
intreprindere).

a) Furnizorii sunt organizatiile si indivizii care ofera firmei inputurile


(materii si materiale, utilaje, echipament tehnologic, energie, ambalaje, etichete,
servicii, forta de munca, resurse financiare, informatii etc) necesare fabricarii
produselor proprii. In relatiile cu furnizorii, firma trebuie sa aiba in vedere si un
anumit risc cu fiecare in parte, care poate sa apara daca: furnizorul detine patentul
asupra produsului care constituie inputul esential pentru firma; produsul ce
constituie inputul esential nu este substituibil;
in cazul firmelor de comercializare (magazin, supermarket etc) clientii solicita in
mod expres produse realizate numai de o anumita firma; schimbarea furnizorului
este prea costisitoare; furnizorul este mai puternic decat cumparatorul; o firma
mica, care se aprovizioneaza de la un mare furnizor este in dezavantaj (firmele
mari ofera, de regula produse de mai slaba calitate la preturi dezavantajoase
firmelor care au comenzi mici) etc.
Specialistii in marketing ai firmei trebuie sa monitorizeze activitatea
furnizorilor, deoarece problemele acestora, nerezolvate la timp, pot produce grave
perturbari in productia proprie si implicit la cresterea costurilor produselor sale cu
consecinte dramatice in planul profitabilitatii. In aceste conditii, proprii clienti pot
trece la firmele concurente.

b) Clientii :
 ce alcatuiesc cercul agentilor economici (firme si institutii) si al persoanelor
individuale carora le sunt adresate produsele (serviciile) intreprinderii ;
 constituie cea mai importanta componenta a micromediului.
Componentii clientelei unei firme, grupati dupa natura lor in grupuri

 omogene pot forma: pietele de consum (formate din consumatorii privati),


pietele industriale (formate din utilizatori), pietele de distributie (formate
din intermediarii care cumpara pentru a revinde), pietele guvernamentale
(formate din cumparatori

12
 organisme publice) si pietele internationale (formate din cumparatori
externi).
Sarcina compartimentului de marketing dintr-o firma este de a maximiza
cererea pentru produsele (serviciile) pe care le ofera clientilor, sa stie sa mentina
clientii existenti si sa atraga noi clienti din randul non-consumatorilor relativi si al
concurentei. Pentru a realiza aceste obiective, specialistii in marketing trebuie sa
cunoasca:
 Caracteristicile clientilor: unde traiesc, stilul de viata, varsta, nivelul
educatiei, ocupatia, veniturile etc. Toate aceste caracteristici formeaza
profilul clientului, care trebuie comparat cu profilul pietei pentru a
identifica produsele firmei care plac mai mult anumitor tipuri de clienti. Pe
aceasta baza se decid caracteristicile noilor produse, preturile si mesajele
promotionale cele mai potrivite pentru piata tinta.
 Ce nevoi isi satisfac clientii cu produsul respectiv si care sunt avantajele
obtinute de pe urma lui, comparativ cu alte produse care satisfac aceleasi
necesitati. Aceasta deoarece, de exemplu, lumea nu cumpara bilete la un
spectacol, ci o seara distractiva sau gospodinele nu cumpara detergenti, ci
speranta unor haine mai curate si mai putin uzate prin spalare. Daca apare
insa un mijloc mai bun pentru satisfacerea uneia din nevoile lor,
consumatorii il vor adopta imediat.
 Ce criterii folosesc cumparatorii pentru a alege intre diferite produse
(calitate, pret, amplasarea magazinului etc.).
 Importanta produsului pentru anumite categorii de utilizatori sau
consumatori (daca produsul este indispensabil pentru o firma, acel client
este gata sa plateasca preturi mai mari, existand oportunitatea unei afaceri
avantajoase).
 De unde provin informatiile care influenteaza deciziile de cumparare ale
clientilor etc.

c) Intermediarii. Acestia sunt agenti economici implicati in


promovarea, distribuirea si vanzarea produselor unei firme catre consumatorii
finali, respectiv comerciantii de gros si detail, dar si alte categorii, mai putin
importante, ca: brokeri, jobberi, curieri, comisionari etc,

societati de transport, de asigurari sau agentii de publicitate, de sondare sau de


consultanta de marketing.

13
Sunt trei tipuri de intermediari care se pot implica in eforturile de
marketing ale unei companii:
 Resellerii (revanzatorii), in care intra angrosistii, detailistii, micii comercianti,
agentii de vanzari. Trebuie sa se colaboreze numai cu acei reselleri care ajuta
firma sa-si maximizeze gradul in care produsele sale satisfac consumatorul
final. Exista, insa, pericolul ca - datorita relatiei directe pe care o are cu
consumatorul final - resellerul care-i comercializeaza produsele sa devina mai
puternic decat firma producatoare si astfel sa-i dicteze termenii schimbului,
care-i devin nefavorabili.
 Distribuitorii fizici, care sunt de regula operatorii depozitelor de marfuri si
firmele de transport implicate in transportarea marfurilor de la producatori la
consumatori. Daca produsele nu se mai gasesc din cauza ca cei de la depozite
nu au urmarit cu atentie nivelul stocurilor, firma poate pierde clientii. De
asemenea, daca produsele sunt livrate cu intarziere sau deteriorate, este prea
putin probabil ca firma sa-si mai pastreze consumatorii pe care-i are.
 Agentiile prestatoare de servicii de marketing (sondare,
consultanta,publicitate). Ele ajuta firmele sa-si identifice consumatorii si sa
comunice cu ei, sa cunoasca pietele si mediul concurential.

d) Concurentii. Acestia sunt firme similare care urmaresc sa satisfaca


aceleasi nevoi ale clientilor, fiind percepute de consumatori ca alternative pentru
satisfacerea nevoilor lor. Concurentii unei firme pot apartine, fiecare, uneia din
cele patru categorii evidentiateastfel:
• Concurentii directi cuprind firmele care ofera acelasi tip de produse sau
servicii pentru a satisface aceleasi nevoi. Ca exemplu pot fi luate cunoscutele
firme de bauturi racoritoare: Coca-Cola si Pepsi sau popularele firme de
detergenti: Ariel si Persil. Concurentii directi fac eforturi financiare deosebite cu
reclama, in incercarea de a arata superioritatea produsului lor in raport cu al
rivalilor. Foarte des, in aceasta lupta se utilizeaza si pretul in incercarea de a
atrage o parte din cumparatorii rivalilor. Fiind foarte costisitoare, concurenta
directa nu ajuta la supravietuire decat firmele foarte puternice, cu suficiente
mijloace financiare.

• Concurentii indirecti sunt firmele care ofera consumatorilor un produs


similar dar cu caracteristici diferite, satisfacand alte nevoi sau
preferinte. De exemplu, doua firme produc hartie igienica, dar una se adreseaza
institutiilor iar cealalta menajelor.

14
• Inlocuitorii sunt concurentii care vin cu produse foarte diferite ca forma si
continut, dar care satisfac aceeasi nevoie a consumatorilor. Zaharul si zaharina, de
exemplu, produse de firme diferite, satisfac nevoia de dulce a consumatorilor.
• Nou venitii sunt firmele care deja vand unui anumit grup de consumatori
si se decid sa-si extinda gama de produse pe care le ofera sau firmele producatoare
care achizitioneaza si o retea de distributie. Fabricantul de hartie, de exemplu,
achizitioneaza o companie de distributie pentru a fi cat mai aproape de
consumatorul final si a-l influenta.

1.6. Oferta de produse

Globalnet, dealer principal Vodafone are o gama variata de servicii si


produse de oferit, cum ar fi:

NOKIA

Fondatorul firmei a fost Frederik Idescton in s-v Finlandei.In 1898 s-a


infiintat Finnish Works LTD si in 1912 Finnish Cable Works LTD.Cu timpul
proprietatile acestor firme au fost preluate de doar citiva proprietari.In momentul
de fata Nokia este compusa din 3 grupuri:Nokia Networks,Nokia Mobile Phone si
Nokia Communication Products;Nokia mai include Nokia Ventures Organization
si o unitate de cercetare :Nokia Resarch Center.Este liderul mondial in productia
de telefoane mobile si un lider in furnizarea de servicii de retea mobile si fixe.
Nokia este compania care “paveaza drumul catre societatea informatiei mobile”cu
produsele si solutiile sale inovatoare.In 1999,Nokia a avut 27 de facilitati de
productie intre care si asocieri in 10 tari.Nokia are centre de dezvoltare si
cercetare in 12 tari si o retea globala de distributie,vinzari,servicii cu clientii si
alte unitati operationale.Numarul angajatilor depaseste 54000 in intreaga lume.
Eticheta Nokia din zilele noastre este un simbol de simplitate si stil.

Din anul 1992,Nokia se axeaza numai pe telecomunicatii.In anii 1995 si


1996 vinde industria sa de operatori de cablu si afacerile din televiziune.

Daca oferta Nokia pentru modelul 8800 Sirocco nu-i multumea pana
acum pe utilzatorii "trendy" si cu dare de mana, in ceea ce priveste paleta de
culori limitata la negru si argintiu, situatia s-a chiimbat. Nokia s-a gandit ca pentru
15
1000 de euro trebuie sa ofere ceva deosebit asa ca s-a gandit, iar apoi chiar a
placat cu aur de 18 K modelul obisnuit transformandu-l in Nokia 8800 Sirocco
Gold, lansat chiar zilele trecute.
Din punct de vedere tehnic acest mobil nu difera cu nimic fata de fratele
mai sarac, asa ca nu avem ce detalii tehnice noi sa va prezentam si o sa va lasam
doar sa admirati pozele pe care am reusit sa punem mana.

Pret: 104,72 RON - 906,90 RON

(24 oferte de pret pentru Nokia 7373)

General Retea (MHz): 900 / 1800 / 1900 SAR (W/kg): 0.66 Handsfree incorporat:
Da Memorie interna (Mb): 8 Slot memorie (tip): MicroSD

Dimensiuni (W x D x H mm): 88 x 43 x 23 Greutate (g): 104 Foto Video Camera


foto: Da Rezolutie senzor (Mp): 2 Rezolutii foto: 1600x1200 Functie video: Da
Zoom digital: 4x Transmisie Date Conectare dispozitive:
USB, Bluetooth Tehnologie Bluetooth: Da GPRS: Da E-mail: Da Infrarosu
(IrDA): Nu Acces internet: WAP 2.0 USB: Da Fax modem incorporat: 32 - 48
kbps Agenda Apeluri primite: 20 Apeluri ratate: 20 Apeluri formate: 20 Memorie
16
agenda: 1000 Software Java: MIDP 2.0 Baterie Durata in regim de asteptare (ore):
Pana la 250 Durata convorbire (ore): 2h 30 min Capacitate
(mAh): 840 Tip baterie: Li-Ion Afisaj Rezolutie (pixeli): 240 x 320 Ecran: TFT
Culori: 256 K Tonuri Tonuri polifonice: Da Tonuri MP3: Da Tonuri in telefon: 64
Editare tonuri: Da Divertisment MP3 Player: Da Jocuri incluse: Da Screensaver:
Da FM radio: Da Mesagerie: SMS, MMS, Email MPEG4 Player: Da Functie
reportofon: Da Altele Vibratii: Da

SAMSUNG

Infiintata la 1 martie 1918,compania coreana Samsung are in prezent peste


50000 de angajati,afirmindu-se ca unul din liderii tehnologiei electrocasnice si nu
numai.Samsung cunoaste faptul ca viitorul companiei depinde de clientii sai si se
straduieste sa indeplineasca dorintele consumatorilor cu ajutorul tehnologiilor
avansate si al serviciilor.
Firma Samsung are 285 operatiuni internationale in 67 de tari.
Domeniile de activitate sunt:
-industria de electronice
-masinarii si industria grea
-industria chimica
-servicii financiare
-alte companii afiliate
Firma Samsung ofera pe piata urmatoarele produse:
-telefoane mobile
-televizoare
-computere si produse accesorii
-sisteme de telecomunicatie
-fibra optica
-compresoare

In aria de service,Samsung utilizeaza sistemul “linie stop”:cind un produs


inferior este detectat,linia de productie se opreste complet pina cind problema este
rezolvata.Din 1990 Samsung a marit activ implicarea sa in problematica sociala,a
conservarii mediului inconjurator,participarea la
evenimentele culturale pentru a deveni o corporatie agreata de cetateni.Samsung
participa activ si pe piata sportiva;ca urmare a eforturilor intense Kuu-Hee Lee a
17
fost selectat ca membru al comitetului olimpic international in iulie 1996.
Telefonul va folosi sistemul de operare Symbian impreuna cu interfata S60 de la
Nokia.Acest model continua conceptul lansat de SGH-i520, care s-a dovedit un
mare succes daca ne gandim ca in intreaga lume s-au vandut pana acum peste 80
de milioane de mobile cu sistemul de operare Symbian. Chiar daca caracteristicile
tehnice nu au fost inca prezentate in detaliu, aproape ca nici nu te mai intereseaza
prea mult atunci cand privesti liniile suple si reflexele argintii.

Este un telefon tri-band GSM/GPRS/EDGE cu un ecran impresionant de 2,3 inch


la o rezolutie de 240x320 pixeli. Camera cu care este echipat nu rupe gura targului
insa cei 2 megapixeli sunt suficienti pentru orice utilizator. Mai stim ca ofera
suport Bluetoth 2.0, doua boxe si un slot MicroSD. Dimensiunile sale sunt de
10x5x1.6 cm si cantareste 92 de grame. Compania a decis sa lanseze acest model
prima data la vecinii nostri din Rusia, urmand ca in cel mai scurt timp sa ajunga si
pe pietele europene.

18
Pret: 120,19 RON - 416.500 RON

(6 oferte de pret pentru Samsung SGH-D520)


Retea: GSM 900 / GSM 1800 / GSM 1900; Dimensiuni: 101 x 46 x 15.9 mm;
Greutate: 99 g; Tip ecran: TFT; Culori: 256 K; Camera: 1.3 MP, 1280x1024
pixeli, video, blit

ERICSSON

Compania a fost infiintata in 1876 de Larus Magnus Ericsson in Suedia


prin deschiderea unui atelier de reparatie a echipamentului telegrafic.
Prima mare inventie a fost in 1892-primul telefon.De atunci a fost una din liderele
pietei de fabricare a ehipamentului telefonic.In zilele noastre se afla pe locul al
treilea in lume la productia de telefoane mobile si retele.
In 1890 firma avea activitate in China,Rusia si Mexic.
In 2001 s-a unit cu Sony Corporation formind Sony Ericsson Mobile
Communications si impreuna vor lansa pe piata tehnologii din ce in ce mai
sofisticate si servicii din ce in ce mai cuprinzatoare,menite sa satisfaca cerintele si
asteptarile noilor generatii.Ericsson si Sony sunt egali prin numarul actiunilor
detinute si combina afacerile cu telefonie mobila cu o formula dupa care
companiile au avut o vinzare de 50 milioane de unitati si venituri de aproximativ
7,2 miliarde de dolari in 2000.
Managementul global al companiei isi are baza la Londra si are
aproximativ 3500 de angajati in Germania,Japonia,Suedia si SUA.

19
Experienta celor doua companii si studiile de piata vor face ca noua
companie sa devina “jucatorul nr.unu”in productia de produse multimedia mobile.

Pret: 1.025,17 RON - 1.499 RON

(21 oferte de pret pentru Sony Ericsson K800i)

Retea: UMTS / GSM 900 / GSM 1800 / GSM 1900;


Dimensiuni: 105 x 47 x 22 mm; Greutate: 115 g; Tip ecran:
TFT; Culori: 256 K; Camera: 3.2 MP, 2048x1536 pixeli,
autofocus, video(QCIF), blit cu xenon, camera VGA
secundara pentru apelurile video

Pret: 501,99 RON

(1 oferte de pret pentru Sony Ericsson W200)

Retea: GSM 900 / GSM 1800 / GSM 1900; Anuntat: 2007, Ianuarie; Display: 128
x 160 pixeli, 1.8 inches; Marime: 128 x 160 pixeli, 1.8 inches; Altele (display):
Imagini de fundal, screensavers; Tonuri: Polifonic (40 canale), MP3, AAC;
Personalizare: Composer, download; Vibratii: da; Agenda: Da, Imagine apelant;
Apeluri: 30 apeluri primite, numere apelate&apeluri ratate; Card slot: da; Altele:
27 MB memorie interna; GPRS: Class 10 (4+1/3+2 slots) 32 - 48 kbps; HSCSD:
da; EDGE: nu; 3G: nu; Wireless: nu; Bluetooth: nu; Infrarosu: da; usb: da;
Messaging: SMS,

20
MMS, Email, Mesagerie Instant; Browser: WAP 2.0/xHTML, HTML(NetFront),
RSS feeds; Jocuri: Da + descarcabile; Culori: Rythm Negru, Pulse White; Camera
foto: VGA, 640x480 pixels, video; Altele: T9 Java MIDP 2.0 FM radio with RDS
Walkman Media Player 1.0 Image viewer Editor imagini Organiser Inregistrare
voce Include handsfree; Tip acumulator: Standard battery, Li-Ion; Stand-by: Pana
la 360 h; Talk time: Pana la 7 h; Dimensiuni: 101 x 44 x 18 mm; Greutate: 85 g;

SIEMENS

Este un concern cu sediul in Wihelsbacherplats 2,D-


80333,Munchen,Germania,cu un nr de salariati de 450000 si cu o cifra de afaceri
de aproximativ 78,4miliarde de euro.
Ca obiect de activitate, Siemens este una din cele mai importante concerne din
Germania si Europa,activind in domenii ca informatii si comunicatii pentru retele
si telefonie mobila,industrie,energie,medicina,iluminat,electrocasnice,servicii
financiare.Activitatea productiva si de export a concernului se dezvolta in peste
190 de tari ale lumii.
Grupului Siemens ii apartin in Romania si urmatoarele societati:
-EMCOM SRL-produce centrale telefonice EWSD si instalatii de transmisie
-Siemens Tehnica Feroviara Srl-activitatea principala este automatizarile si
semnalizarile feroviare
-Siemens Automotive srl-pentru dezvoltarea de soft
-PSE Romania srl-dezvoltarea de aplicatii soft in diverse domenii economice si
comerciale destinate unor proiecte pentru piata internationala
-Siemens Business Services srl

21
Siemens SL55

Pret: 642,30 RON

(1 oferte de pret pentru Siemens SL55)

Retea: GSM 900 / GSM 1800 / GSM 1900; Dimensiuni: 82 x 45 x 22 mm;


Greutate: 79 g; Tip ecran: CSTN; Culori: 4096; Camera: Nu

PANASONIC

Panasonic este o fundatie a celebrei MATSUSHITA CO. Produsele


Matsushita sunt cunoscute in Romania sub marcile Panasonic si Technics. Pe plan
mondial sunt cunoscute sub marci ca National, Ramsa, Quasar si MAS
(Matsushita Avionics).
Matsushita Electric a inceput la Osaka, in 1918, cand, Konosuke Matsushita a
inventat o mufa dubla pentru lampa la care se puteau conecta atat un bec cat si un
stecher. El a fabricat in propria casa produsul inventat si l-a distribuit cu ajutorul a
doar 3 angajati.In 1923 a inventat un nou tip de lampa

22
pentru bicicleta si 8 ani mai tarziu a produs primul aparat radio.Anul 1935 a
insemnat lansarea primului televizor, sfera in care produsele fabricate de
compania Matsushita au avut un imens succes.Acelasi an, 1935 a marcat un punct
de cotitura pentru cresterea afacerii si a productiei companiei Matsushita Electric
care fabrica 600 de produse diferite si care incepuse distribuirea acestora, pentru
prima oara, in afara Japoniei. Numarul anajatilor crescuse la 3500.In 1942,
Matsushita a devenit cel mai important fabricant de aparate radio din Japonia.In
anii '60 numarul angajatilor era 28.000 si compania a raportat un profit de 1,5
miliarde yeni.

Aducand in tara una dintre cele mai puternice marci din lume si
"raspandind sunetul peste tot" (in traducere - Panasonic = peste tot sunet)
reprezentantul Matsushita in Romania, este din 1996, PANASONIC ROMANIA,
succedandu-i societatii ex-distribuitoare Electronica International, care si-a
inceput activitatea in anul 1991.
Numele Panasonic, sinonim cu inovatia, calitatea, performanta si
fiabilitatea, contine produse audio-video, produse electrocasnice, produse de
telecomunicatii.
Gama de produse ce se fabrica sub marcile Panasonic, National sau
Technics numara peste 15000 de tipuri de produse, destinate satisfacerii nevoilor
de consum, afaceri si industrie: electronice si electrocasnice, echipamente
electronice pentru dotarea avioanelor, echipamente medicale, componente,
biciclete,echipamente,electronice,industriale.
Produsele distribuite sub populara marca Technics acopera toata gama de
produse Hi-Fi cum sunt amplificatoarele, receiverele, DVD playerele, CD
Playerele si mini & micro sistemele Hi-Fi.
Compania a evoluat de la 3 la 290.000 de angajati si are o cifra de afaceri
de 61,68 miliarde dolari SUA ( anul financiar 1 aprilie 2002 - 31 martie 2003).
Este nu numai o companie care doboara rand pe rand toate barierele
tehnologiei, dar este o companie care pune pe primul loc nevoile clientilor si ale
angajatilor sai.

23
Pret: 392 RON

(1 oferte de pret pentru Panasonic VS3)

Retea: GSM 900 / GSM 1800 / GSM 1900; Dimensiuni: 96 x 46 x 17.6


mm; Greutate: 102 g; Tip ecran: TFT; Culori: 16 M; Camera: 1.3 MP, 1280 x
1024 pixeli, video(QCIF)

Pret: 266,78 RON

(1 oferte de pret pentru Panasonic A100)

Retea: GSM 900 / GSM 1800 / GSM 1900; Dimensiuni: 77 x 44 x 17.8 mm;
Greutate: 66 g; Tip ecran: Grafica alb-negru; Culori: Alb-negru; Camera: Nu

Servicii oferite de GLOBALNET – abonamente vodafone


24
 Abonamente Gold
Abonamentele Gold iţi oferă flexibilitate maximă, predictibilitate, fără taxe lunare
adiţionale.
 Abonamente One4All
Alege unul dintre pachetele One4All prevăzute pentru un nivel de trafic constant
şi primeşti ca bonus minute suplimentare.
 SMS
Când nu poţi vorbi, scrie. Orice ai de spus, esenţialul încape în maximum 160 de
caractere. Aşa cum a încăput şi textul ăsta, care are fix 159 de caractere.
 MMS
În loc să spui "betooon", "suuuper", "uaaau", trimite o imagine sau un
 Vodafone Business Group
Când ai mai mult de 5 SIM-uri în firmă, îţi poţi crea o reţea virtuală de telefoane
mobile şi fixe în interiorul căreia tarifele sunt reduse.
 Abonamente cu minute incluse
Abonament cu minute naţionale gratuite şi cu un pachet special suplimentar de
minute gratuite pentru convorbiri cu echipa ta
 Vodafone Mobile Connect!
Acum ai transfer de date la o viteză de la 1,4 MB/sec şi Internet oriunde te afli, cu
Vodafone SmartModem.
 Pachete de date 3G
Dacă vrei să profiţi de avantajele tehnologiei 3G, poţi folosi pachetele de date 3G
atât independent, cât şi complementar abonamentelor de voce.
 BlackBerry
Ai acces la funcţiile unui telefon mobil, ale unui laptop şi ale unui PDA. Totul în
acelaşi timp!
 Mobile Internet
Îţi permite conectarea permanentă la Internet, la reţeaua internă a companiei tale
şi la WAP.
 Mobile Office
Iţi doreşti să ai acces la toate aplicaţiile companiei fără să fii nevoit să petreci mult
timp la birou?
 Mobile e-mail

Serviciile Vodafone îţi oferă acum oportunitatea de a accesa în orice moment


căsuţa ta de e-mail.
 Vodafone M2M

25
Creşterea eficienţei, reducere a costurilor şi îmbunătăţire a serviciilor de relaţii cu
clienţii.
 Vodafone NetZone
Ai viteză broadband prin intermediul tehnologiei Wi-Fi chiar şi când nu eşti la
birou.
 Acces dedicat
Serviciul Vodafone Acces Dedicat permite accesul la Internet printr-o legătură
dedicată Fixed Wireless între reţeaua companiei tale şi Internet.
 VPN dedicat
Soluţiile de Internet pe care le găseşti aici îţi oferă posibilitatea de a transfera date
între filialele companiei tale într-o reţea privată şi prin legături radio.
 Servicii web
Dacă ai nevoie de soluţii de hosting sau servere dedicate reţelei tale locale, acesta
este locul de unde să începi căutarea.
 Server dedicat
Vodafone îţi oferă posibilitatea găzduirii aplicaţiilor pe un server dedicat
companiei tale, în Data Room-ul său.
 Server dedicat IP intranet
Ai control deplin asupra administrării aplicaţiilor tale găzduite în Data Room-ul
Vodafone, pe un server dedicat Intranetului tău!
 Vodafone Passport
Peste tot e ca acasă. Cu opţiunea Vodafone Passport pleci în străinătate cu tarifele
de-acasă! Ia-ţi tariful de acasă, acum în toate ţările Uniunii Europene!
 Roaming de voce
Cu Vodafone World este mult mai simplu să comunici oriunde te afli în lume!
Nici nu simţi că ai plecat din ţară!
 Roaming de date
Vodafone 3G/GPRS roaming permite utilizatorilor săi accesul Internet şi
utilizarea serviciilor 3G atunci când se află în roaming.
 Apelul video
Apelul video îi aduce pe cei dragi mai aproape de tine, chiar şi atunci când nu eşti
în ţară!

 Vodafone Internaţional
Vodafone International permite accesul naţional şi internaţional de pe liniile fixe
ale companiei tale, la o calitate ridicată şi preţuri deosebite.
 Convorbiri internaţionale

26
Sună din România oriunde în lume în condiţii de maximă confidenţialitate şi
calitate a semnalului
 Apelul video internaţional
Vodafone îţi garantează efectuarea apelurilor video la o calitate deosebită către o
serie de destinaţii europene.
 mail2sms
Trimite mesaje text de pe computer către mobil şi sincronizează aplicaţia
Microsoft® Outlook cu telefonul.
 Alerte SMS
Dacă vrei să fii informat pentru afacerea ta, poţi să primeşti notificări prin SMS pe
telefonul mobil.
 Căsuţa vocală
Lasă casuţa vocală să preia mesajele atunci cand nu poţi răspunde. Foloseşte
gratuit serviciul Vodafone Vox.
 Vodafone Cost Control
Tu decizi cât de mare va fi următoarea factură. Cu Vodafone Cost Control poţi sa
ţii evidenţa apelurilor efectuate şi nefacturate încă.
Noua oferta promotionala a firmei Vodafone consta in diferite pachete
oferite la abonamentele de date si o noua oferta pentru persoanele fizice care
include un numar destul de mare de minute in retea si romtelecom, sms-uri si
mms-uri.
Oferta consta in pachete de date pentru utilizarea internetrului prin intermediul
telefonului mobil:
 Vodafone Mobile Connect 3G Broadband
Vodafone Mobile Connect 3G Broadband este primul card de date 3G Broadband
din România care iţi oferă acces rapid şi facil la aplicaţiile de business atunci când
nu eşti la birou.
 Vodafone SmartModem
În premieră pe piaţa românească, Vodafone Smart Modem oferă conexiune 3G
Broadband, disponibilă atât pe laptop, cât şi pe desktop. Rapid, Inteligent,
Elegant.
Una din cele mai atractive oferte de la globalnet, partener Vodafone consta in:
„Abonează-te pe 2 ani, până la 20 mai 2007, la unul dintre abonamentele cu
minute incluse şi primeşti”:

 50% reducere pentru 24 de luni


 de la 50 la 400 minute incluse în abonament, în funcţie de nevoile tale
 În plus ai două telefoane Nokia, la alegere:
27
Nokia 2610 - de la 0 USD, simplu, uşor de utilizat şi eficient
Nokia 6070 - de la 29USD, design atrăgator, cu funcţii noi şi multiple.

        Nokia 2610

nokia 6070

1.7. Politici de promovare

Schimbarile mediului de marketing al unei firme pot fi favorabile sau


nefavorabile activitatii sale pe piata, pot crea oportunitati de a face noi afaceri cu
28
clientii existenti si de a atrage altii sau, dimpotriva, pot diminua capacitatea firmei
de a-si satisface clientii.
Specialistii in marketing trebuie sa adopte un proces sistematic de urmarire
a schimbarilor de mediu prin:observarea continua a starii mediului, astfel incat
schimbarile sa fie depistate in stare incipienta, pentru a lua masuri inainte ca
schimbarile sa afecteze activitatea firmei, luand-o inaintea concurentilor.
Monitorizarea informatiilor despre natura, formele, tendintele si durata
schimbarilor pentru a se realiza o imagine cat mai clara si reala asupra lor. In
unele cazuri, schimbarile pot fi de scurta durata si nesemnificative, iar in altele,
insa, se pot dezvolta pana la stadii care afecteaza activitatea firmei, determinand
fie o oportunitate, fie o amenintare.
Prognozarea delimitarii ariei, vitezei si intensitatii schimbarilor relevante.
Se face in scopul elaborarii unor strategii posibile de adaptare a firmei la
respectivele schimbari.
Analiza potentialelor influente, a impactului schimbarilor de mediu asupra
capacitatii firmei de a-si satisface clientii. In functie de probabilitatea ca
schimbarea de mediu sa aiba loc si de efectul probabil al acesteia asupra firmei, se
pot intalni patru categorii de impact .
Numai printr-un marketing activ se pot anticipa si uneori, chiar influenta
schimbarile mediului, precum si efectele acestora asupra activitatii de piata a
firmei, a profitabilitatii ei. De asemenea, marketingul activ permite adoptarea de
strategii si programe de adaptare a firmei atunci cand schimbarile au impact
semnificativ menite sa valorifice oportunitatile si sa evite, pe cat posibil,
primejdiile, efectele negative ale acestora

CAPITOLUL II

29
ACTIVITATEA COMERCIALA LA S.C.”GlobalNET” S.R.L.

Activele circulante

Activele circulante sunt bunuri consumabile într-o perioadă mai scurtă de


un an , fără a depăşi intervalul de timp al unui ciclu de exploatare . Pentru un
agent comercial , ciclul de exploatare începe din momentul cumpărării mărfurilor
şi se încheie în momentul vânzării acestora . Pentru activitatea productivă ciclul
de exploatare începe din momentul achiziţionării materiilor prime şi a materialelor
auxiliare , continuă cu transformarea acestora în produse finite şi se încheie , din
punct de vedere contabil cu înregistrarea acestor produse în documentele de
stadiul în care se găsesc , activele circulante sunt de trei de evidenţă contabilă şi
depozitarea lor .

Activele circulante se caracterizează prin :


a) au un caracter patrimonial ( reprezintă drepturile şi obligaţiile agentului
economic care le deţine , asupra lor ) ;
b) au o durată scurtă de viaţă ( timp ) , deoarece pe măsura exploatării sunt
încorporate în alte elemente patrimoniale destinate întrebuinţării sau
valorificării ;

În funcţie forme :
A) valori din exploatare ;
B) valori realizabile pe termen scurt ;
C) disponibilităţi băneşti

A) Valorile din exploatare

Valorile din exploatare sunt active circulante care au un conţinut material .


Din categoria valorilor din exploatare fac parte :
a) stocurile de materiale ;

30
b) obiectele de inventar ;
c) producţia în curs de execuţie ;
d) produsele finite ;
e) mărfurile ;
f) ambalajele .

B) Valorile realizabile pe termen scurt

Valorile realizabile pe termen scurt sunt drepturi de creanţă asupra


agentului economic asupra altor agenţi economici sau persoane fizice .
( Creanţa - este un drept al unei persoane fizice sau juridice pe care îl are
de primit de la o altă persoană fizică sau juridică , la un anumit termen sau
după o perioadă de timp ) .
Valorile realizabile pe termen scurt cuprind următoarele elemente:
a) clienţi ;
b) efecte comerciale de primit ;
c) valori mobiliare de plasament ;
d) decontări cu acţionarii sau asociaţii ;
e) debitori diverşi .

C)Disponibilităţile băneşti

Disponibilităţile băneşti ale agentului economic reprezintă toate


mijloacele băneşti aflate în posesia acestuia , la un moment dat .
Mijloacele băneşti ale agentului economic apar în ultima fază a
ciclului de exploatare , adică în urma încasării contravalorii produselor sau
mărfurilor vândute , a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate . Între
încasări şi plăţi trebuie să existe un echilibru permanent . partea din
mijloacele băneşti făcută disponibilă în urma încasărilor şi plăţilor
reprezintă trezoreria agentului economic .

Formele pe care le îmbracă disponibilităţile băneşti ale agentului


economic sunt :
a) disponibilităţi băneşti aflate în casierie – casa ;
b) disponibil la bancă în lei şi devize ;
c) alte disponibilităţi băneşti ( carnete CEC , chitanţe de achitat , etc.) .

31
1.2. Contabilitatea stocurilor

I. Definitie. Clasificare
Stocurile sunt definite de către standardele internaţionale ca active
deţinute pentru a fi valorificate sau aflate în curs de producţie, în vederea
vânzării sau aflate sub formă de materii prime sau materiale ce urmează a fi
folosite.
Stocurile reprezintă, materiale, lucrări şi servicii destinate să fie
consumate la prima lor utilizare, să fie vândute în situaţia când au starea de
marfă sau produse rezultate din prelucrare, precum şi producţia în curs de
execuţie.

Stocurile, sub aspectul gestionării, se pot grupa în stocuri şi producţia în


curs de execuţie, ambele fiind considerate active circulante materiale.

1. Costul stocurilor reprezintă suma tuturor cheltuielilor aferente


achiziţionării, prelucrării pentru a le aduce în forma şi locul necesar

2. întreprinderii. Este utilizat pentru evaluarea stocurilor la intrare, ieşire şi


inchiderea exerciţiului.

3. Valoarea realizabilă netă: preţul de vânzare estimat, care ar putea fi obţinut


pe parcursul desfăşurării normale a activităţii – costurile estimate pentru
finalizarea bunurilor sau pentru vânzare. Este utilizată pentru evaluarea
stocurilor la inventar şi la bilanţ.

4. Valoarea justă: suma la care stocurile pot fi tranzacţionate de bună voie


între părţi, aflate în cunoştinţă de cauză, în cazul unei tranzacţii în care

32
preţul este determinat obiectiv; pentru valorificarea bunurilor vândute care
se constituie ca venituri din exploatare.

Definiţia dată stocurilor de standatdele internaţionale pun în evidenţă 3 criterii de


clasificare şi delimitare:
 fizic: forma materială sau nematerială;
 destinaţie: întrebuinţarea stocurilor;
 faze ciclului de exploatare: aprovizionare, producţie, desfacere.
Potrivit destinaţiei stocurile sunt delimitate în structuri corespondente conturilor
sintetice din clasa a treia.

În afara acestor criterii întreprinderea adoptă şu un al patrulea criteriu: locul de


creare sau constituire a gestiunilor:
 stocuri aflate în depozitele întreprinderii;
 stocuri aflate la terţi;
 stocuri în curs de aprovizionare.

În contabilitatea financiară sunt grupate după destinaţie şi după faza ciclului


de exploatare şi sunt identificate în planul de conturi general prin conturile
sintetice din clasa 3.
În contabilitatea de gestiune stocurile sunt grupate după critriile fizic şi
locul de creare a gestiunilor şi sunt delimitate prin conturile analitice
corespondente sortimentelor şi gestiunilor.
În contabilitatea din România ambele structuri inf. (contabilitatea financiară şi cea
de gestiune a stocurilor) sunt realizate prin contabilitatea financiară din
necesitatea de a asigura, deocamdată evidenţa contractelor şi evaluarea stocurilor
printr-un sistem standardizat.

Dupa natura si modul lor de formare stocurile sunt constituite din:


 materii prime
 materiale consumabile
 materiale de natura obiectelor de inventar
 productia in curs de executie
 semifabricatele
 produsele finite
 marfurile
 ambalaje
 animale si pasari
33
A. Materiile prime

Materiile prime constituie substanta principala care compune produsul


finit (exemplu:firele pentru obtinerea tesaturilor,pielea pentru obtinerea
incaltamintei,faina pentru produsele de panificatie ,carnea pentru industria
alimentara).

B. Materiale consumabile

Materialele consumabile participa sau ajuta l aprocesul de fabricatie fara


a se regasi in aceeasi forma de produsul finit (exemple: materiale auxiliare
:drojdia in procesele da panificatie, coloranti in industriatextila, ata pentru
obyinerea confectiilor, combustibili, piese de schimb.etc.)
Materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare,
combustibili, piesele de schimb, seminţele şi materialul de plantat, furajele şi alte
materiale consumabile care participă indirect sau ajută activitatea de exploatare
fără a se regăsi, de regulă, în produsul rezultat;

Contabilitatea materiilor prime şi


a materialelor consumabile

Materiile prime şi materialele consumabile au o însemnată pondere în


totalul mijloacelor materiale circulante, îndeosebi în unităţile patrimoniale cu
activitate de producţie de bunuri.
34
Contabilitatea materiilor prime şi materialelor se realizează cu ajutorul
conturilor:
 Contul 301 – Materii prime;
 Contul 302 – Materiale ;
 Contul 308 – Diferenţe de preţ.
Contul 301 „Materii prime” ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor
de materii prime care participă direct la fabricarea produselor şi se găsesc în
produsul finit, integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată.
Materiile prime, după conţinutul economic este un cont de active
circulante materiale, iar după funcţiunea contabilă este cont de activ.
Contul 302 „Materiale consumabile”, este un cont sintetic de gradul I, care
are ca obiect de înregistrare activele circulante materiale care participă în procesul
de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi de regulă în produsul finit, precum
şi cele necesare procesului de circulaţie, aflate în patrimoniul unităţii.
În sfera acestor active circulante materiale se înscriu o gamă largă de
elemente, care se diferenţiază în anumite limite prin caracteristici

comportamentale, care impun desfăşurarea contului 301, în conturi


sintetice de gradul II, astfel:

Contul 3021 Materiale auxiliare


Contul
Contul 3022 Combustibili
301
Contul 3023 Materiale pentru ambalat
Materiale
consumabil Contul 3024 Piese de schimb
e 35
Contul 3025 Seminţe şi materiale de plantat

Contul 3026 Furaje

Contul 3028 Alte materiale consumabile

Materialele consumabile şi conturile sale sintetice de gradul II, după


conţinutul economic sunt conturi de active circulante materiale, iar după
funcţiunea contabilă sunt conturi de activ.
Contul 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”, ţine evidenţa
diferenţelor dintre preţul standard şi preţul efectiv de cumpărare sau pentru
evidenţierea celorlalte componente ale costului de achiziţie(taxe vamale, transport,
manipulare, comisioane şi alte taxe nedeductibile).
După conţinutul economic este un cont rectificativ de active circulante, iar
după funcţiunea contabilă este cont de activ. Soldul debitor al

Contului 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”, evidenţiază


diferenţele de preţ aferente materialelor existente in stoc.

Diferenţele de preţ se repartizează asupra valorii materialelor ieşite şi


asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient de repartizare K, care se calculează
astfel:
K = Soldul initial al dif de pret + dif. de pret aferente intrarilor
Soldul initial al sticurilor + valoarea intrarilor la pret de inreg

36
Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea materialelor ieşite din gestiune
la preţ de înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile
corespunzătoare în care au fost înregistrate materialele ieşite, prin creditul contului
308.
Rc cont 308 = Rc cont 301(302) x K
La finele perioadei, soldurile conturilor de diferenţe de preţ se cumulează
cu soldurile conturilor de materiale şi se formează valoarea stocurilor la costul de
achiziţie.

C. Materiale de natura obiectelor de inventar

Materialele de natura obiectelor de inventar sunt mijloace de munca,


folosite la mai multe cicluri de productie, dar nu indeplinesc conditiile de la
mijloacele fixe.Materialele de natura obiectlor de inventar au o valoare mai

mica decat cea prevazuta de lege la mijloacele fize indiferent de durata de


folosinta sau cu o durata de folosinta mai mica de un an indiferent de valoarea
lor(exemple: unelte ,scule ,echipamente de protectie etc.)

D. Productia in curs de executie

Productia in curs de executie se mai numeste productia neterminata.Ea


este reprezentata de mijloacele economice in curs de transformare
Ea se gaseste in faza intermediara intre materie prime si semifabricat sau
intre semifabricat si produsul finit (exemple: crema pt torturi)

E. Semifabricatele

Semifabricatele reprezinta acele bunuri care au fost terminate intr-o


sectie si urmeaza sa fie prelucrate in continuare in alte sectii ale aceleiasi

37
intreprinderi sau pot fii destinate vanzarii. (exemplu: pielea tabacita care urmeaza
sa fie transformata in incaltaminte)

F. Produsele finite

Produsele finite sunt acele bunuri materiale care au parcurs în întregime


fazele procesului de fabricaţie şi nu mai necesită prelucrări ulterioare , în cadrul
unităţii patrimoniale , fiind considerate corespunzătoare din punct de vedere
calitativ. Ele pot fi depozitate în vederea livrării ulterioare sau pot fi expediate
direct clienţilor.
Reflectarea în contabilitate a mişcării produselor finite se ţine cu ajutorul
conturilor din grupa 34 “ Produse “. Deoarece procesul de producţie determină
la un moment dat şi apariţia de semifabricate şi produse reziduale, grupa 34 “
Produse “ se desfăşoară pe mai multe conturi sintetice de gradul I şi anume :
 341 “ Semifabricate “

 345 “ Produse finite “


 346 “ Produse reziduale “
 348 “ Diferenţe de preţ la produse “ .
Produsele se obţin şi se predau la magazia de produse finite , în cursul
lunii . Pentru luarea lor în evidenţă se folosesc costurile planificate sau
antecalculate . La sfârşitul lunii , după determinarea costului efectiv al producţiei
realizate se face compararea acestuia cu costul planificat .
Diferenţele care apar în urma acestei comparaţii sunt diferenţe de preţ la
produse . Ele pot fi favorabile , când preţul efectiv este mai mic decât preţul
planificat , caz în care înregistrarea diferenţei se face în roşu sau pot fi
nefavorabile , când preţul efectiv este mai mare decât preţul planificat , caz în care
înregistrarea se face în negru .
Înregistrarea acestor diferenţe are drept scop aducerea costurilor planificate
( folosite în cursul lunii ) , la nivelul costurilor efective . Din acest motiv contul
348 “ Diferenţe de preţ la produse “ este un cont rectificativ al valorii de
înregistrare a produselor finite .
Conturile din grupa 34 “ Produse “ au funcţia contabilă de activ , sunt
conturi de bilanţ şi au rolul de a furniza informaţii de reflectare şi control
gestionar, privind situaţia şi mişcarea stocurilor de produse .

38
Contul 345 “ Produse finite “ se debitează cu preţul de înregistrare al
produselor finite intrate în gestiune , inclusiv plusurile constatate la inventariere .
Se creditează cu preţul de înregistrare al produselor finite ieşite din gestiune spre
vânzare sau spre altă destinaţie . Soldul debitor reprezintă preţul de înregistrare al
produselor finite existente în stoc .

Conturile 341 “ Seamifabricate “ şi 346 “ Produse reziduale “


funcţionează după acelaşi reguli ca şi contul 345 “ Produse finite “ , ţinând însă
evidenţa semifabricatelor şi respectiv a produselor reziduale .

Evaluarea şi înregistrarea în contabilitaten a stocurilor de produse se face la


costuri de producţie efective sau la preţuri prestabilite ( standard ) .
În cazul în care se utilizează preţuri prestabilite pentru înregistrarea
produselor , diferenţele dintre preţurile prestabilite ( standard ) şi costurile de
producţie fective , calculate la sfârşitul lunii , se vor înregistra distinct într-un cont
de diferenţe de preţ şi anume contul 348 “Diferenţe de preţ la

produse“ . Acesta este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a produselor .


Se debitează cu diferenţele în plus sau în minus aferente produselor ieşite din
gestiune , în roşu sau în negru , după caz . Soldul contului reprezintă diferenţele
de preţ aferente produselor existaente în stoc .

Evaluarea stocurilor de produse finite

Intrarea stocurilor de produse finite

La intrarea în patrimoniu , stocurile de produse finite se evaluează la cost


de producţie efectiv .
Costul de producţie al unui bun cuprinde : costul de achiziţie al materiilor
prime şi al materiilor consumate , celelalte cheltuieli directe de producţie , precum
şi cota cheltuielilor indirecte de producţie , determinate raţional cafiind legate de
fabricarea acestuia .

Ieşirea stocurilor de produse finite


39
Evaluarea la cost de producţie efectiv

Spre deosebire de intrările de stocuri , la evaluarea ieşirilor de stocuri


apar însă dificultăţi , deoarece aceste stocuri provin din intrări diferite , ale
căror preţuri pot varia . Metodele utilizate în acest scop sunt diferite şi
conduc, fiecare , la rezultate diferite .
Se practică mai frecvent trei metode de evaluare a ieşirilor de stocuri
şi anume :

1) Metoda FIFO (first in , first out – primul intrat , primul


ieşit

Conform acestei metode , stocurile ieşite se evaluează la costul de


achiziţie sau de producţie al primei intrări sau al primului lot . Pe măsura
epuizării lotului , bunurile ieşite din gestiune se evaluează la

costul de achiziţie sau de producţie al următorului lot , în ordine


cronologică .
Această metodă prezintă dezavantajul că , în perioada de inflaţie ,
conduce la un profit brut mai mare şi la o valoare de inventar finală mai
ridicată . De aici rezultă că înteprinderea va plăti fiscului impozite mai
ridicate.

2) Metoda LIFO ( last in , first out – ultimul intrat , primul


ieşit

Această metodă presupune evaluarea bunurilor ieşite la costul de


producţie sau de achiziţie al ultimei intrări . Stocurile ieşite se consideră ca
aparţinând ultimului lot intrat în depozit şi vor fi evaluate la costul acestuia
. În continuare ieşirile de bunuri se consideră ca aparţinând lotului
precedent .
Prin folosirea acestei metode se ajunge la o apropiere a costurilor celor mai
recente operaţii la rezultatele perioadei . Metoda LIFO pezintă dezavantajul că în
perioada de inflaţie duce la o diminuare a profitului net de exploatare .

40
3) Metoda costului mediu ponderat –CMP

Această metodă presupuneevaluarea bunurilor ieşite la un cost mediu


ponderat , stabilit astfel :

Si I
V + V
CMP = ;
C Si + C I

unde : V Si - valoarea stocului iniţial ( a ultimului stoc ) ;

V I - valoarea intrării ;

C Si - cantitatea din stocul iniţial ( ultimul stoc ) ;

C I - cantitatea intrată .

Metoda costului mediu ponderat este o metodă mai apropiată de


realitate,
dar greoaie , necesitând multe calcule .

Operatii contabile produsele finite

I. Operaţii privind intrarea şi ieşirea din gestiune a produselor a produselor


finite , în cazul utilizării inventarului permanent

În cazul utilizării inventarului permanent, toate operaţiile privind


intrarea de produse finite se înregistrează la costuri de producţie efective
sau la preţuri standard (prestabilite), în debitul contului 345 “ Produse
finite “ şi toate operaţiile de ieşire din gestine a produselor finite se vor
înregistra în creditul contului 345 “ Produse finite “ , la costuri de
producţie efective sau standard ( prestabilite ) .

A) Înregistrarea în contabilitate a produselor finite , în cazul utilizării


costurilor de producţie efective

41
Această variantă este utilizată mai rar , deoarece presupune
cunoaşterea costurilor de producţie efective a produse lor , în timpul lunii ,
în momentul obţinerii lor .

G. Marfurile

Organizarea contabilităţii mărfurilor este influenţată de mai mulţi factori.


Un prim factor îl reprezintă forma circulaţiei : cu ridicata (en gross) sau cu
amănuntul (en detail). În cazul circulaţiei mărfurilor en-gros, vânzarea se face pe
bază de documente, încasarea urmând a se realiza ulterior, prin virament, şi, de
aici, necesitatea intervenţiei unui cont anume, 411 “Clienţi”, care să evidenţieze
creanţele din momentul vânzării

mărfurilor până în momentul încasării lor, în cazul circulaţiei en detail, vânzarea


se face, de regulă, cu plata imediată, în numerar.

Metoda de contabilitate analitica a stocurilor de marfuri tine evidenta


cantitativ – valorica pe feluri de marfuri sau evidenta global valorica la nivel de
gestiune. De asemenea influenteaza organizarea contabilitatii sintetice a
marfurilor, prin preturile diferite utilizate ca preturi de înregistrare a marfurilor.
Astfel, în cazul în care evidenta analitica se tine cantitativ valoric, se poate utiliza
ca pret de înregistrare pretul de cumparare al marfurilor sau costul de achizitie, în
schimb în cazul în care evidenta analitica a marfurilor se tine global – valoric, la
nivelul gestiunii ( asa cum se procedeaza în comertul cu amanuntul ), pentru
înregistrare se urilizeaza pretul cu amanuntul, inclusiv TVA. De aici decurg
urmatoarele consecinte asupra contabilitatii:
 Când evidenta marfurilor se tine la pretul de cumparare sau la costul de
achizitie nu este necesara folosirea contului 378 ,, Diferente de pret la marfuri
“ pentru evidenta adaosului comercial.
 Daca evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul, intervantia contului
378 ,, Diferente de pret la marfuri “ este necesara pentru evidenta adaosului
comercial continut în pretul de înregistrare a marfurilor.
 În conditiile în care evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul, inclusiv
taxa pe valoare adaugata, apare necesitatea evidentierii acestei taxe pâna în
42
momentul vânzarii marfurilor, în contul 4428 ,, TVA neexigibila “. Evident, în
momentul vânzarii marfurilor, aceasta taxa va fi transferata, devine exigibila si
apare contul 4427 ,, TVA colectata ”. Pentru taxa pe valoare adaugata cuvenita
furnizorilor se va folosi în mod normal, contul 4426 ,, TVA deductibila “.
Contul 371 ,, Marfuri “, cont de activ, serveste pentru evidenta existentei si
miscarii
marfurilor aflate în depozite, în unitatile comerciale cu amanuntul sau de
alimentatie publica. În debitul sau evidentiaza valoarea la pret de înregistrare a
marfurilor intrate în gestiunea unitatii prin aprovizionare de la furnizori sau pe alte
cai. În creditul acestui cont se evidentiaza valoarea la pret de înregistrare a
marfurilor iesite din patrimoniul unitatii prin vânzarea catre clienti sau pe alte cai.
Soldul debitor al contului reprezinta valoarea marfurilor existente în stoc.

Nota: Modul de prezentare descris este valabil pentru cazul ,, inventarului


permanent “. În cazul
,, inventarului intermitent “, asa cum deja s-a aratat, contul intervine numai la
sfârsitul lunii pentru a prelua în debit valoarea marfurilor în stoc, iar la începutul
urmatoarei luni pentru a transloca soldul initial luat în exploatare la contul 607 ,,
Cheltuieli privind marfurile “.
Contul 607 ,, Cheltuieli privind marfurile “, cont de activ, evidentiaza
costul marfurilor vândute de catre unitatile patrimoniale. În cazul ,, inventarului
intermitent “ acest cont evidentiaza si marfurile aprovizionate, pornindu-se de la
premiza ca toate marfurile aprovizionate se vor vinde si nu se cumpara pentru a fi
stocate. Deci functionarea acestui cont este dependenta de metoda de contabilitate
a stocurilor practicata de unitatea patrimoniala.
 În cazul ,, inventarului permanent “ în debitul contului 607 ,, Cheltuieli privind
marfurile “ se înregistreaza costul marfurilor vândute, odata cu descarcarea
contului de marfuri si se crediteaza prin transferul acestor cheltuieli în debitul
contului de rezultate 121, dupa care se soldeaza.
 În cazul ,, inventarului intermitent “ în debitul contului 607 ,, Cheltuieli
privind marfurile “ se înregistreaza costul marfurilor aprovizionate iar în
credit, la sfârsitul lunii, costul marfurilor în stoc translocate, cu aceasta ocazie,
în debitul contului de marfuri si costul marfurilor vândute transferat în debitul
contului de rezultate.
În legatura cu vânzarea marfurilor se utilizeaza si contul de pasiv 707 ,,
Venituri din vânzari

43
de marfuri “ , în creditul caruia se înregistreaza valoarea marfurilor vândute, iar în
debit aceeasi valoare, transferata la sfârsitul lunii în creditul contului de rezultate,
dupa care se soldeaza.
Contul 378 ,, Diferente de pret la marfuri “ este folosit pentru evidenta
adaosului comercial ( marja comerciala ) aferent marfurilor existente în gestiunea
unitatii cu activitate comerciala. În creditul acestui cont se înregistreaza adaosul
comercial aferent marfurilor vândute, soldul creditor al acestui cont reprezentând
adaosul comercial aferent marfurilor existente în stoc.

CONTABILITATEA MARFURILOR LA O ÎNTREPRINDERE


COMERCIALA CU AMANUNTUL ( EN DETAIL )

În unitatile comerciale cu amanuntul, data fiind frecventa mare a actelor


de vânzare si inexistenta unei retele de calculatoare la punctele de vânzare, nu
este posibila o contabilitate analitica cantitativ – valorica, pe sortimente de
marfa. În consecinta, în marea majoritate a cazurilor, se practica contabilitatea
analitica global valorica pe gestiuni iar ca pret de înregistrare este folosit pretul
de vânzare incluzând pretul de cumparare si adaosul comercial ( marja
comerciala ), la care se mai adauga si taxa pe valoare adaugata.
În aceste conditii, contabilitatea are datoria sa calculeze si sa înregistreze
si diferenta dintre pretul de vânzare si cel de cumparare, adica adaosul
comercial ( marja comercial aferent marfurilor intrate si ramase în stoc
precum si taxa pe valoare adaugata inclusa în pretul de vânzare.
Controlul gestionar presupune inventarierea marfurilor si compararea
totalului valorii inventarului, adica soldul faptic, cu soldul scriptic al contului de
marfuri, rezultând fie minus, fie plus de inventar la pret cu amanuntul, inclusiv
TVA.
Pentru un calcul cât mai corect este indicat ca atât la numaratorul cât si la
numitorul acestui raport sa se ia în considerare soldul initial la 01.01 si rulajul
creditor/debitor pe perioada de la 01.01 pâna la sfârsitul perioadei de calcul.

44
H. Ambalajele

Ambalajele sunt destinate protejarii produselor in timpul transportului,


depozitarii , vanzarii.

I. Animale si pasari
Animale si pasari , caracteristicile agentilor economici au specific agricol.

II. Evaluarea stocurilor

Evaluarea se face potrivit reglementărilor contabile la 4 momente distincte:


intrare, ieşire, inventar şi la bilanţ.

1. Evaluarea la intrare: se face la valoarea de intrare, denumită valoare


contabilă sau cost istoric, identificat după caz cu costul de achiziţie, de
producţie, valoarea de aport sau cea de utilitate.
Costul de achiziţie = preţul de cumpărare + taxele nerecuperabile aferente
+ taxe de transport, manipulare + alte costuri directe
Costul de producţie = total cheltuieli directe (materii prime, salarii directe)
+ cheltuieli indirecte repartizate raţional (cheltuieli comune ale secţiilor,
stocurilor)
Atât în costul de achiziţie, cât şi în costul de producţie pot fi incluse şi
costurile îndatorării (dobânzile) la împrumuturile pe termen lung primite
pentru achiziţionarea de stocuri.
Valoarea de aport = este valoarea stabilită de comisii de evaluare pentru
stocurile aduse ca aport în natură la constituirea societăţii sau la majorarea
capitalului social.
Valoarea de utilitate = este valoarea atribuită stocurilor primite prin
donaţie, în mod gratuit

2. Evaluarea la ieşire : se face în funcţie de posibilitatea de identificare a


stocurilor în stocuri identificabile şi stocuri fungibile (confundabile). În
funcţie de cele două categorii de stocuri sunt delimitate următoarele două
metode:
A. Metoda identificării specifice: se aplică elementelor care fac obiectul unor
comenzi distincte. Fiecare sortiment se individualizează atât la intrare, cât
şi la ieşire după anumite criterii specifice. Metoda nu poate fi folosită atunci
45
când stocurile cuprind un număr mare de sortimente, deoarece există riscul
ca prin selectarea sortimentelor rămase în stoc să se procedeze la aranjarea
rezultatului financiar.
B. Metoda costului mediu ponderat, FIFO, LIFO şi tehnici de aproximare a
costului: preţuri standard şi preţuri cu amănuntul.
a. metoda costului mediu ponderat (CMP) – CMP se calculează ca raport între
valoarea stocului şi cantitatea existentă în stoc. Poate fi determinat în 2
variante:
 CMP după fiecare intrare: CMP calculat ca raportul între valoarea
stocului rezultat din însumarea stocului iniţial cu valoarea operaţiei
de intrare. CMP se înmulţeşte cu cantitatea

ieşită pe destinaţii până în momentul în care are loc o nouă intrare.


Atunci se calculează un nou CMP.
Avantaj: metoda conduce la o determinare a costului stocurilor mai
apropiată de realitate.
Dezavantaj: implică un volum mare de muncă.

 CMP calculat o singură dată (la finele lunii): în această metodă în


contul de stocuri în cursul lunii se contabilizează numai intrările
valoric şi cantitativ. La finele lunii se calculează CMP raportând
valoarea corespunzătoare stocului (stocul iniţial + valoare intrărilor)
şi cantitatea din stoc (cantitatea iniţială + cantităţile intrate). CMP se
inmulţeşte cu cantităţile ieşite pe destinaţii şi se află valoarea
ieşirilor.
Avantaj: este mai simplă în aplicare.
Dezavantaj: nu dă posibilitatea cunoaşterii situaţiei gestionare a
stocurilor în cursul lunii.
b. FIFO (primul lot intrat – primul lot ieşit): metoda conduce la evaluarea
ieşirilor în ordinea în care au intrat. În condiţii de inflaţie metoda conduce
la calcularea unor cheltuieli de exploatare mai mici, profit mai mare şi
impozit pe profit mai mare.
c. LIFO (ultimul lot intrat – primul lot ieşit): potrivit acestei metode evaluarea
ieşirilor se face în ordinea inversă intrării lor, cu consecinţe inverse în
condiţii de inflaţie
Notă: FIFO şi LIFO sunt metode de epuizare a stocurilot

3. Evaluarea stocurilor la inventar: se face la valoarea realizabilă netă (o


valoare estimativa).
46
4. Evaluarea la bilanţ: stocutile sunt evaluate şi înscrise la cea mai mică
valoare dintre valoarea contabilă (cost) şi valoarea de inventar (valoarea
realizabilă netă). Dacă la inventar valoarea contabilă este mai mare decât
valoarea contabilă netă minusul de valoare reprezintă depreciere şi se
contabilizează ca provizion. Plusurile nu se contabilizează. Cea mai mică
dintre cele două valori se numeşte valoarea contabilă netă.
Exemplu: în contul 301 costul materiilor prime la 31. 12 este de 100 lei, dacă
la inventar valoarea realizabilă netă este de 80 lei, adică o depreciere de 20 lei,
în bilanţ se trece cu 80 lei şi va apărea 301 – 391 (100 – 20 = 80 lei)

III.Recunoasterea stocurilor drept cheltuiala (venituri)

Recunoasterea stocurilor drept cheltuiala


Fluxul real a stocurilor conduce aparent la tratarea mai întâi a cheltuielilor şi
apoi a veniturilor. Unul dintre principiile contabilităţii general admise „Principul
conectării cheltuielilor cu veniturile” spune că, cheltuielile urmează veniturile.

Recunoaşterea stocurilor drept venituri: veniturile sunt creşteri ale


avantajelor economice, înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de
intrări sau creşteri ale activelor sau de diminuări ale datoriilor. Potrivit
standardelor veniturile sunt evaluate la valoarea justă (a mijloacelor primite sau de
primit – mai puţin reducerile comerciale). Recunoaşterea are loc atunci când se
produce o creşterea de avantaje economice viitoare şi veniturile pot fi evaluate în
mod credibil. În acest sens standardele internaţionale prevăd mai multe condiţii de
recunoaştere a veniturilor din vânzări:

1. întreprinderea a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele


semnificative ce decurg din proprietatea asupra bunurilor;
2. întreprinderea nu mai gestionează bunurile la nivelul la care ar fi
făcut-o în mod normal în cazul deţinerii lor în proprietate şi nici nu
mai deţine controlul efectiv asupra lor (bunurile vândute în leasing);
3. mărimea venitului poate fi măsurată rezonabil.
Recunoaşterea costului stocului drept cheltuială: cheltuielile sunt diminuări ale
avantajelor economice pe parcursul perioadei contabile sub forma de ieşiri sau
diminuări ale activelor sau creşteri ale datoriilor. Evaluarea cheltuielilor cu
stocurile se face la costul istoric. Potrivit definiţiei cheltuielilor, reunoaşterea
costului stocurilor ca şi cheltuială are loc atunci când se produce o diminuare a
avantajelor economice viitoare, iar reducerea poate fi evaluată credibil.
47
Fiind generată de diminuare de activ sau creştere de datorii, cheltuială
trebuie recunoscută în acelaşi moment cu modificarea respectivă, adicî la intrarea
în posesia dreptului de proprietate.

Există 4 situaţii de recunoaşter:


1. Când stocurile sunt vândute la costul lor sunt recunoscute ca cheltuieli în
perioada în care a fost recunoscut venitul corespunzător.
2. Când are loc o diminuare a valorii contabile, ca urmare a deprecierii până la
nivelul valorii realizabile nete.
3. Când are loc o pierdere de stocuri (stocuri a căror garanţie a expirat şi nu
mai sunt valorificate, stocuri deteriorate, etc.)
4. Când unele stocuri sunt alocate altor active (un sortiment de stoc folosit
drept componentă pentru o imobilizare corporală realizată în regie proprie).

IV. Evaluarea stocurilor (contabilitatea stocurilor)

Conturi utilizate: conturile din clasa 3 (care sunt conturi de bilanţ) ele
fiind informaţii de reflectare şi control gestionar privind situaţia şi mişcarea
stocurilor. Au sold debitor care este preluat în activul bilanţului. Preţ de
înregistrare în cont este valoarea contabilî de intrare, în principiu. În cazul
aplicării tehnicilor de măsurarepot fi utilizate ca preş de înregistrare preţul
standard sau preşul cu amănuntul, diferenţa urmând să fie contabilizată în conturi
distincte, iar la finele lunii diferenţele respective urmând a fi repartizate în debitul
acestor conturi, în care s-a înregistrat ieşirea stocurilor. Continuitatea economică a
funcţionării contabile a conturilor de stocuri se diferenţiază în funcţie de metoda
de evaluate a stocurilor (metoda inventarului permanent sau intermitent – MIP sau
MII) şi în funcţie de categoria de stocuri (cumpărate sau fabricate).

Evaluarea stocurilor
- în această metodă în conturile de stocuri se înregistrează fiecare intrare,
ieşire, cantitativ şi valoric, pentru fiecare sortiment;
- acest fapt dă posibilitatea cunoaşterii în orice moment a situaţiei
gestionare;
- metodologic metoda aparţine contabilităţii de gestiune, ea aplicându-se
cu precădere în întreprinderile mari;

48
- contabilizarea operaţiunilor se face diferit, în funcţie de categoria de
stocuri, cumpărate sau fabricate;
- în cazul stocurilor cumpărate metoda de principiu este:
1. stocuri = furnizori

2. la ieşire: cheltuieli = stocuri


3. la finele anului, după efectuarea inventarului, plusurile constatate
la inventar se contabilizează ca intrare de stocuri din cheltuielile
aferente: stocuri = cheltuieli; lipsurile se contabilizează
ca ieşiri de stocuri: cheltuieli = stocuri:
- în cazul stocurilor fabricate, acestea prezintă particularitatea că sunt
rezultatul procesului de producţie, proces care necesită cheltuieli de
exploatare; toate cheltuielile efectuate cu obţinerea produselor sunt
contabilizate în conturile de cheltuieli din clasa 6:Clasa 6 = %
 produsele obţinute se contabilizează la nivelul costului de producţie
în conturile de produse, în corespondenţă cu contul Variaţia
stocurilor (cont de venituri);
 produsele obţinute sunt apoi vândute clienţilor la preţul de vânzare
(costul de producţie + profit) şi se contabilizează:
clienţi = venituri din vânzarea produselor finite
 concomitent are loc scoaterea din gestiune a produselor finite
vândute printr-o formulâ inversă obţinerii:
variaţia stocurilor = produse finite
 la finele exerciţiului produsele în curs de execuţie inventariate se
contabilizează la nivelul costului de producţie ca intrare de stocuri:
producţie în curs de execuţie= variaţia stocurilor
 plusurile constatate la inventarul de produse:
produse finite = variaţia stocurilor
 lipsurile constatate:
variaţia stocurilor = produse finite

Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii

49
Regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor, la inventar, este
evaluarea la valoarea actuală sau de utilitate denumită şi valoare de inventar.
Aceste valori se stabilesc în funcţie de utilitatea bunului în

întreprindere sau preţul pieţei şi se identifică, în funcţie de destinaţia lor, astfel:


 Stocurile destinate vânzării, li se stabilesc valoarea de inventar sub
forma valorii nete de realizare, care este dată de preţul de vânzare previzionat, din
care se scad cheltuielile cu transport, comisioane etc.
 Semifabricatele şi producţia în curs de execuţie se evaluează la
valoarea componentelor materiale încorporate la care se adaugă costurile stadiilor
de prelucrare.
 Materiile prime şi materiale consumabile destinate utilizării în
exploatare se evaluează la costul lor de înlocuire.
La stabilirea valorii de inventar se va aplica principiul prudenţei, potrivit
căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor,
respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. În acest sens:
 În cazul în care se constată că valoarea de inventar, stabilită în funcţie de
utilitatea bunului pentru unitate şi preţul pieţei, este mai mare decât valoarea cu
care sunt acestea înregistrate în contabilitate, în listele de inventariere vor fi
înscrise valorile din contabilitate.
 În cazul în care valoarea de inventar este mai mică decât valoarea din
contabilitate, în listele de inventariere se vor scrie valorile de inventar.
 Pentru asigurarea imaginii fidele a patrimoniului, în cazul constatării unor
deprecieri relative(nedefinitive) trebuie constituit provizion pentru deprecieri, care
să reflecte situaţia reală existentă, chiar şi în cazul în care aceste cheltuieli nu sunt
recunoscute din punct de vedere fiscal.
50
Provizioanele constituite cu ocazia inventarierii, pentru deprecierile constatate, nu
sunt deductibile fiscal.
 În cazul constatării unor lipsuri în gestiune, imputabile, administratorii
vor lua măsura imputării acestora la valoarea lor de înlocuire. Prin valoarea de
înlocuire se înţelege costul de achiziţie, în care sunt incluse costul de cumpărare
practicat pe piaţă, taxele nedeductibile, inclusiv TVA, cheltuieli de transport
aprovizionare.

Metode utilizate în contabilitatea stocurilor

Unităţile patrimoniale pot să-şi organizeze contabilitatea stocurilor


utilizând fie metoda inventarului permanent , fie metoda inventarului
intermitent .

I. Metoda inventarului permanent

În cazul inventarului permanent, contul de mărfuri este folosit pe măsură


ce au loc operaţiuni cu mărfuri, evidenţiind toate intrările şi toate ieşirile, astfel
încât, in orice moment, prin soldul său, acest cont indică valoarea mărfurilor în
stoc, permiţând controlul gestionar, dacă în acest scop se efectuează şi
inventarierea faptică a stocurilor.
Metoda inventarului permanent în contabilitate pesupune că în
conturile de stocuri se înregistrează toate operaţiile de intrare a stocurilor
( cantitativ şi valoric ) evaluate la preţ de achiziţie , cost de producţie , preţ
standard (prestabilit ) sau preţ de factură , după caz .
De asemenea se înregistrează în conturile de stocuri fiecare ieşire din
stoc , atât valoric cât şi cantitativ , ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea
în orice moment a stocurilor .
Conform normelor contabile din ţara noastră , în condiţiile utilizării
inventarului permanent , unităle patrimoniale îşi pot organiza
51
contabilitatea analitică a stocurilor după specificul activităţii şi necesitţile
proprii .

Se disting mai multe metode de evidenţă operativă şi anume :

1) Metoda operativ – contabilă ( pe solduri )

În acest caz , la locul de depozitare se ţine evidenţa operativă a


stocurilor de bunuri materiale , pe categorii , iar la contabilitate se ţine
evidenţa valorică pe gestiuni , iar în cadrul gestiunilor şi concordanţei
înregistrărilor din evidenţa depozitelor cu cele din contabilitate se face
lunar pri evaluarea stocurilor cantitative trasmise din fişele de magazie în
registrul stocurilor .

2) Metoda cantitativ valorică ( pe fişe de cont analitic )

În cazul utilizării acestei metode , la locul de depozitare se ţine


eviden pe categorii de bunuri ,iar în contabilitate se ţine o evidenţă
cantitativ valorică.
Verificarea exactităţii şi concordanţei înregistrărilor în eviden.a
depozitelor cu cele din contabilitate se face prin punctajul perioadei dintre
cantităţile înregistrate în fişele de magazie cu cele din fişele de cont
analitic din contabilitate .

3) Metoda global - valorică

Această metodă constă în ţinerea evidenţei numai valoric , atât la


nivelul gestiunii cât şi în contabilitate . Şi în acest caz , periodic , se face
controlul concordanţei înregistrărilor din evidenţa gestiunii , cu cele din
contabilitate .

52
Prezenterea detaliată a acestor metode de evidenţă operativă şi
analitică a stocurilor se face în cadrul contabilităţi de gestiune . În

cazul utilizării inventarului permanent conturilede stocuri se debitează , în


cursul exerciţiului financiar , cu intrările de bunuri prin creditul conturilor
care indică sursa de procurare a bunurilor şi se creditează cu ieşirile de stoc
, aferente perioadei de gestiune respective .
La sfârşitul exerciţiului financiar soldurile conturilor de stocuri sunt
comparate cu soldurile stocurile faptice stabilite prin inventariere . Dacă
există diferenţe ( plusuri sau minusuri la inventar ) acestea se vor regulariza
, aducându-se stocurile la nivelul lor real .

II . Metoda inventarului intermitent

În cazul inventarului intermitent, contul de mărfuri intervine numai la


sfârşitul lunii, când, pe baza inventarului faptic se determină valoarea mărfurilor
în stoc, care se “blochează” în acest cont, diminuându-se cheltuielile cu mărfuri,
înregistrate la un cont anume, destinat acestui scop, cu ocazia intrărilor de
mărfuri. La începutul exerciţiului următor intervine din nou contul de mărfuri care
se creditează, valoarea stocului iniţial fiind preluată din nou de contul de cheltuieli
privind mărfurile.
Normele contabile din ţara noastră permit unităţilor patrimoniale
mici şi mijlocii să utilizeze metoda inventarului intermitent . Această
metodă presupune stabilirea ieşirilor şi deci înregistrarea lor în
contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la finele fiecărei luni . În acest
caz ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocurilor iniţiale plus
valoarea intrărilor , pe de o parte şi valoarea stocurilor finale stabilite
prininventariere , pe de altă parte .

Relaţia de calcul a ieşirilor ar putea fi următoarea :

E = Si + I – Sf
unde : E – valoarea ieşirirlor ;
S i – valoarea stocurilor iniţiale ;
I - valoarea intrărilor din perioada respectivă ;
S f – valoarea stocurilor finale stabilite prin inventariere .

53
În cazul utilizării acestei metode s-a renunţat la utilizarea în cursul
lunii a conturilor de stocuri pentru evidenţa intrărilor şi respectiv a
recalculării stocurilor scriptice pentru fiecare intrare .

Prin urmare conturile de stocuri se utilizează numai la începutul şi


sfârşitul lunii .
În timpul lunii intrările de stocuri de materii prime şi materiale ,
obiecte de inventar , animale şi mărfuri sunt contabilizate direct în
conturile de cheltuieli corespunzătoare , la cost de achiziţie , preţ de
facturăsau preţ standard ( prestabilit ) , după caz .
La sfârşitul fiecărei luni , se stabilesc stocurile finale prin
inventariere şi se înregistrează în conturile de stocuri concomitene cu
micşorarea cheltuielilor . Aceste stocuri finale vor deveni stocuri iniţiale
pentru luna următoare şi ele se cor anula prin includerea lor pe cheltuieli la
începutul lunii următoare .
În cazul utilizării inventarului intermitent , pentru stocurile provenite
din producţia proprie , la începutul fiecărei luni se anulează stocul iniţial
concomitent cu micşorarea veniturilor din producţia stocată .

- în această metodă în conturile de stocuri se înregistrează numai stocurile


finale şi cele iniţiale la finele exerciţiului curent şi la începutul celui
umător;
- la finele exerciţiului curent se înregistrează în debitul conturilor de
stocuri, stocurile constatate la inventar în corespondenţă în
corespondenţă cu conturile de cheltuieli (în cazul stocurilor cumpărate)
şi cu conturile de venituri (în cazul stocurilor fabricate);

- la începutul exerciţiului următor conturile de stocuri se creditează pentru


anularea stocurilor, în corespondenţă cu aceleaşi conturi;
- operaţiile de intrare de stocuri în cursul exerciţiului nu se înregistrează în
conturile de stocuri, ci direct în conturile de cheltuieli în cazul celor
cumpărate, iar în cazul celor fabricate nu se contabilizează nici
obţinerea, nici scoaterea din gestiune;
- metoda aparţine contabilităţii financiare, fiind simplă în aplicare, dar
prezentând unele dezavantaje:
1. orice omisiune la inventar influenţeaă rezultatul financiar;
54
2. poate exista tendinţa de subevaluare a stocurilor din motive fiscale

- şi în cazul acestei metode metodologia se diferenţiază pe cele două


categorii de stocuri, cumpărate sau fabricate
- stocurile cumpărate:
 presupunem că în exerciţiul N nu există stocuri iniţiale; toate intrările
(cumpărările) de stocuri se contabilizează în felul următor:
cheltuieli = furnizori
 la finele exerciţiului stocul final constatat la inventar se
contabilizează ca intrare de stocuri:
stocuri = cheltuieli
 în N+1 stocul final din N devine stoc iniţial şi se anulează:
cheltuieli = stoc iniţial
 ieşirile se calculează: (S iniţial + intrări) – S final
- stocurile fabricate:
a. clasa 6 = %
b. obţinerea de produse nu se contabilizează
c. vânzarea de produse: clienţi= venituri din vânzarea produselor
d. scăderea din gestiune nu se contabilizează
e. la finele anului, după inventar se contabilizează stocul final constatat
şi cel de produse în curs de execuţie:
produse în curs de execuţie = variaţia stocurilor
produse finite = variaţia stocurilor
f. la începutul exerciţiului următor se anulează stocul iniţial prin
formule inverse:
variaţia stocurilor = produse în curs de execuţie
variaţia stocurilor = produse finite
g. în continuare se contabilizează operaţiile ca în exerciţiul precedent
! În cazul stocurilor cumpărate ele se contabilizează pe seama cheltuielilor (la
consum, respectiv cumpărare), iar în cazul stocurilor fabricate relaţia de
contabilizare este prin contul de venituri – variaţia stocurilor.

Stocurile cumpărate cu reducere de preţ se împart în două


categorii:

55
 Reduceri de natură comercială
 Reduceri de natură financiară

1. Reducerile comerciale au o influenţă directă asupră mărimii nete a


unei facturi. În categoria reducerilor comerciale se includ:
 Rabatul reprezintă reducerea practicată, asupra preţului convenit
anterior între furnizor şi client, ţinându-se cont de unele defecte de calitate sau
de neconformitate a bunurilor comerciale, faţă de clauzele prevăzute în contract.
 Remiza este reducerea practicată asupra preţului curent de vânzare,
ţinându-se cont de volumul vânzărilor sau de importanţa cumpărătorului, în
clientela vânzătorului. Remiza corespunde unui procent aplicat asupra preţului
brut, procent prevăzut în oferta de preţuri a vânzătorului sau care rezultă din
negociere între cei doi parteneri de afaceri.
 Risturnul reprezintă o reducere de preţ practicată asupra
ansamblului operaţiilor efectuate cu acelaşi cumpărător pe o perioadă
determinată.
De regulă, reducerile comerciale se acordă sub forma unui procent din
preţul brut, dar se poate acorda şi în sumă fixă.

Precizări:
1. reducerile comerciale se calculează în cascadă, adică un
procent de reducere se aplică asupra netului anterior
2. reducerile comerciale nu se contabilizează, se contabilizează
doar netul comerciaş (preţul de vânzare – reducerea
comercială) ca stocuri sau cheltuieli (la cumpărători) şi
venituri (furnizor)

56
3. reducerile financiare se calculează sub forma unui procent
convenit alicat asupra netului comercial sau asupra reţului de
vânzare, dacă nu există reduceri comerciale
4. TVA- ul se calculează asupra ultimului net (netul financiar =
netul comercial – scont de decontare, netul comercial) sau
asupra preţului de vânzare

2. Reducerile financiare poartă denumirea de sconturi


Scontul de decontare este reducerea financiară acordată procentual asupra
unei creanţe decontate înainte de scadenţa normală, reprezentând o bonificaţie
acordată clientului. Scontul de decontare este o cheltuială financiară pentru
furnizor, care este beneficiarul plăţii şi un venit financiar pentru client, care
efectuează o plată înainte de scadenţă.

V. Organizarea sistemului informational

57
contabil al stocurilor

În cadrul întreprinderii, activele circulante materiale ocazionează numeroase


operaţii, care pot fi grupate după conţinutul lor în:
1. Operaţii de aprovizionare şi conservare;
2. Operaţii de eliberare din depozit;
3. Operaţii de inventariere.
Aceste operaţiuni sunt consemnate în diferite documente şi evidenţe operative
distincte.

1. Operaţiile de aprovizionare şi conservare sunt evidenţiate în


următoarele documente:
 Comenzile, se emit de către unităţile patrimoniale către furnizori;
 Contractele economice, se încheie cu furnizorii pe baza comenzilor;
 Registrul de comenzi, este utilizat pentru urmărirea modului în care sunt
realizate contractele de aprovizionare;
 Avizul de însoţire a mărfii, este un document de însoţire a stocurilor pe
timpul transportului, document pe baza căruia se întocmeşte factura fiscală, sau
document de primire în gestiunea cumpărătorului;
 Factura fiscală, realizează pe lângă funcţiile avizului de însoţire şi pe
cele de transport pentru viza de control financiar preventiv, şi totodată este act
justificativ pentru decontarea contravalorii;

 Nota de intrare-recepţie, se întocmeşte la sosirea stocurilor de la furnizor


şi la intrarea acestora în depozitul unităţii;

58
 Fişa de magazie, este un document de evidenţă operativă a magaziei şi
se întocmeşte separat pentru fiecare fel, calitate sau sortiment de stocuri materiale.

2. Operaţiile de eliberare din depozit sunt evidenţiate în următoarele


documente:
 Bonul de consum, este utilizat pentru eliberarea din magazie a stocurilor;
 Fişa limită de consum.

3. Operaţiile de inventariere sunt evidenţiate în contabilitate prin


intermediul listelor de inventar.
În legătură cu operaţiile de intrare şi ieşire a bunurilor, legislaţia în vigoare
prevede următoarele obligaţii pentru agenţii economici:
 Bunurile materiale intrate în patrimoniu se consemnează în documente
adecvate şi se operează în evidenţa locurilor de depozitare;
 Bunurile primite pentru prelucrare sau în custodie, se recepţionează şi se
înregistrează distinct ca intrări în gestiune;
 Bunurile materiale în curs de aprovizionare sau sosite dar ne recepţionate se
înregistrează distinct în contabilitate ca intrări în patrimoniu;
 Bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune, pe baza
recepţiei şi a documentelor de însoţire;

 Bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistrează în contabilitate ca ieşiri


din gestiune pe baza documentelor justificative.

59
Preţurile de înregistrare folosite la

evaluarea activelor circulante

În contabilitate, stocurile sunt reflectate astfel:

 valoric, în contabilitatea sintetică;


 cantitativ şi valoric, cu unele excepţii, în contabilitatea analitică
 cantitativ, în evidenţa operativă de la locurile de depozitare.
Preţurile folosite la evaluarea activelor circulante înregistrate în
contabilitate se numesc preţuri de înregistrare. Ele pot fi diferite în funcţie de
opţiunea unităţilor patrimoniale şi de natura stocurilor şi pot fi înregistrare în
contabilitate, astfel:

a) Costul de achiziţie folosit la înregistrarea intrărilor stocurilor este


format din preţul de facturare al furnizorului, taxele şi ambalajele nerecuperabile,
cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli incluse în factura
furnizorului. Un asemenea preţ devine cost istoric şi va fi luat în considerare la
eliberarea stocurilor din depozit. Întrucât costul de achiziţie, devenit preţ de
înregistrare în contabilitate chiar pentru aceleaşi sortimente, diferă de la o
perioadă la altă în funcţie de mărimea preţurilor de livrare practicate de furnizori
sau de cheltuielilor de transport aprovizionare,

60
se ridică problema preţurilor unitare care trebuie practicate la ieşirea
stocurilor în cauză de la locurile de depozitare. În acest scop,
Regulamentul de aplicare a Legii Contabilităţii nr. 82/1995, la art. 67
stabileşte posibilitatea alegerii de către agenţii economici a uneia din
următoarele metode:
 Cost mediu ponderat;
 Prima intrare-prima ieşire;
 Ultima intrare-prima ieşire.
Nokia e 65 – 530$

b) Preţul standard este un preţ prestabilit ce constă în evaluarea şi


înregistrarea stocurilor la preţuri fixe, stabilite anterior pe baza preţurilor medii ale
stocurilor respective realizate în perioada precedentă. El devine preţ de
înregistrare în contabilitate cu condiţia evidenţierii distincte a diferenţelor de preţ
faţa de costul de achiziţie. Preţurile standard trebuie sa
fie actualizate periodic, cel puţin o data pe an, în funcţie de evoluţia preturilor şi
alţi factori.

Diferenţele de preţ pot fi:


61
 Favorabile, când preţul standard este mai mare decât costul efectiv şi
se înscriu în roşu;
 Nefavorabile, când preţul standard este mai mic decât costul efectiv
şi se înscriu în negru.

Motorola Z3 - 240 $
Diferentele de preţ stabilite la intrarea bunurilor în patrimoniu se repartizează
şi se înregistrează proporţional, atât asupra valorii bunurilor ieşite cât şi asupra
stocurilor cu ajutorul unui coeficient de repartizare K, care se calculează astfel:

Coeficient Soldul iniţial al Diferente de preţ


de = diferentelor de preţ + aferente intrărilor în
repartizare cursul perioadei
(K) Sold iniţial al + Valoarea intrărilor în
stocurilor la preţ de cursul perioadei la preţ
înregistrare de înregistrare

K = Si (cont de + Rd (cont de
diferente) diferente)
Si (cont de stoc la + Rd (cont de stoc la
preţ de înregistrare preţ de înregistrare

Acest coeficient se aplică asupra valorii bunurilor ieşite din gestiune la


preţ de înregistrare, obţinându-se, astfel, diferenţele de preţ aferente

62
bunurilor ieşite. El se înmulţeşte cu valoarea stocurilor ieşite din gestiune la preţ
de înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în
care au fost înregistrate bunurile ieşite.
La finele perioadei, soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu soldurile
conturilor de stocuri, evaluate la preţ de înregistrare, astfel încât aceste conturi
să reflecteze valoarea stocurilor la costul de achiziţie.
c) Preţul de facturare al furnizorului este preţul indicat în factura
furnizorului. Preţul de facturare devine preţ de înregistrare în contabilitate cu
condiţia evidenţierii distincte a diferenţelor de preţ faţă de costul de achiziţie.
Diferenţele de preţ vor fi în toate cazurile nefavorabile,
pentru că, în fapt, reprezintă cheltuielile de transport-aprovizionare, astfel ele vor
fi înregistrate distinct în conturile de diferenţe de preţ.
Cheltuielile de transport aprovizionare înregistrate în conturile de
diferenţe se vor repartiza proporţional, atât asupra valorii bunurilor ieşite, cât şi
asupra stocurilor, tot cu ajutorul unui coeficient de repartizare K care se
calculează astfel:
Cheltuieli de transport Cheltuieli de transport
aferente stocurilor existente + aferente intrărilor de
Coeficient de = la începutul perioadei stocuri în cursul perioadei
repartizare Soldul iniţial al stocurilor + Valoarea intrărilor de
(K) la preţ de facturare stocuri în cursul perioadei
la preţ de factură

K = Si (cont de diferenţe) + Rd (cont de diferenţe)


Si (cont de stoc la preţ + Rd ( cont de stoc la preţ
de factură) de factură )

63
Acest coeficient (K) se aplică asupra valorii bunurilor ieşite din gestiune
la preţuri de factură, obţinându-se astfel cheltuielile de transport aprovizionare
aferente bunurilor ieşite din gestiune.
La sfârşitul lunii soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu
soldurile conturilor de stocuri la preţ de înregistrare, reflectându-se astfel valoarea
stocurilor la costul de achiziţie, respectiv de producţie.
d) Costurile de producţie este format din totalitatea cheltuielilor
ocazionate de fabricarea bunurilor respective, iar acesta devine preţ de înregistrare
în contabilitate. Prezintă dezavantajul că nu este cunoscut decât după expirarea
lunii curente.
La ieşirea stocurilor din locurile de depozitare vor trebui calculate
costurile unitare ale acestora şi se va folosi una dintre următoarele metode:
 Costul mediu ponderat (CMP);
 Prima intrare-prima ieşire (FIFO);
 Ultima intrare prima ieşire (LIFO)

64
Contabilitatea decontării cu terţii

I. Relatiile cu tertii se concretizează în datorii şi creanţe, privind vânzarea-


cumpărarea de bunuri şi servicii, personalul, bugetul de stat, asigurările sociale,
etc.

Datoriile sunt resurse externe de finanţare puse la dispoziţia întreprinderii,


fie de o instituţie de credit (datorii financiare), fie de un furnizor (dotorii
comerciale), fie de alţi terţi (datorii fiscale, sociale, etc.).
Creanţele sunt drepturi care permit deţinătorilor (creditori) să pretindă unei
alte persoane (debitor) executarea unei obligaţii, adică remiterea unei sume de
bani, a unui bun, sau prestarea unui serviciu.

Din ansamblul creanţelor şi datoriilor se detaşează cele comerciale.


Datoriile şi creanţele comerciale se deosebesc de toate celelalte creanţe şi
datorii prin faptul că ele sunt consecinţă a relaţiilor economice dintre furnizori şi
clienţi, privind vânzarea-cumpărarea de bunuri şi servicii.
Datoriile comerciale se delimitează patrimonial sub următoarele forme:
furnizori, efecte de plătit, avansuri încasate.
Creanţele comerciale se delimitează patrimonial sub următoarele forme:
clienţi, efecte de primit, avansuri primite. În cadrul creanţelor comerciale sunt
delimitate ca strucuri distincte clienţii cerţi şi clienţii incerţi (în litigiu).

Există mai multe criterii de clasificare a datoriilor şi creanţelor comerciale, între


care perioada de decontare. În funcţie de ea se delimitează două categorii:
1. Datorii şi creanţe comerciale cu plata imediată:
 datorii şi creanţe comerciale cu decontarea pe loc (cash);
 datorii şi creanţe comerciale cu decontare în perioada de circuit
bancar al documentelor (10-15-20 zile);
- datoriile şi creanţele de aici nu sunt purtătoare de dobândă.
1. Datorii şi creanţe comerciale cu decontarea ulterioară (la termen)
– decontări pe credit comercial
- sunt purtătoare de dobândă.

65
Evaluarea datoriilor şi creanţelor se face la intrare în patrimoniu la valoarea
nominală, la inventar la valoarea probabilă de încasat sau de plată, la bilanţ la
valoarea contabilă netă, care poate fi:
- valoare nominală pentru datoriile şi creanţele certe în lei;
- valoarea corespunzătoare cursului zilei 31.12 pentru datoriile şi
creanţele în valută;
- valoarea contabilă netă pentru creanţele comerciale, calculată ca
diferenţă între valoarea nominală şi provizionul pentru depreciere.
Operaţiile privind datoriile şi creanţele comerciale se grupează în primul rând
după perioada de decontare

Contabilizarea decontării cu furnizorii şi clienţii


în condiţiile utilizării de efecte de comerţ

Efectul de comerţ: instrument de plată şi de credit (titluri


negociabile) prin care se reglementează achitarea unor creanţe provenite din
operaţiuni comerciale. Decontarea poate fi făcută la vedere sau la termen.
Decontarea se face în beneficiul persoanei care deţine efectul de comerţ. Sub
aspect patrimonial efectele de comerţ sunt creanţe transmisibile – pot trece din
proprietatea unei persoane în proprietarea altei persoane prin cedare, vânzare ori
prin transmisie. Ca structură cuprinde: cambia, biletul de ordin şi CEC-ul.
Cambia: îndeplineşte următoarele funcţii:
a. instrument de încasare: se manifestă la iniţiativa trăgătorului (beneficiarul)
prin aceea că el remite la vedere sau la termen cambia bâncii sale
b. instrument de credit (în limbaj financiar – mobilizare a creditului
comercial): funcţie constând în transformarea creanţelor în lichidităţi
înainte de termen – scontarea cambiilor;
c. instrument de plată: se manifestă atunci când beneficiarul îl utilizează ca ca
mijloc de plată faţă de un creditor al său – andosare.
Pentru contabilizarea operaţiunilor se utilizează următoarele conturi:
 la furnizor: 413 (cont de creanţe cu o altă formă juridică decât
creanţele obişnuite, în el se contabilizează creanţe mobilizate sau
transmisibile ); 5113 (efecte de încasat); 5114 (efecte

66
remise spre scontare) – ultimile două sunt conturi în care se
contabilizează relaţiile cu băncile comerciale, pentru încasarea la vedere
sau la termen, respectiv pentru scontarea efectelor de comerţ; 627
(cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate); 667 (cheltuieli privind
sconturile acordate) – în aceste două conturi se contabilizează reţinerile
de către bănci; 8037 (efecte scontate, neajunse la scadenţă în care se
înregistrează în momentul vânzării venitul nominal, iar după recuperarea
de către bancă de la tras contul se creditează).
 la cumpărător: 404 (efecte de plată).

Operaţiuni privind efectele de comerţ se împart în:


- operaţiuni obişnuite
- operaţiuni privind scontarea
- operaţiuni privind circulaţia efectelor (andosarea, cambii trase la ordinul
terţilor)

Contabilitatea provizioanelor privind deprecierea


creanţelor comerciale

Provizionul se calculează şi se contabilizează la finele anului ca diferenţă


între valoarea nominală şi valoarea probabilă de încasat.
Atunci când valoarea nominală este mai mare diferenţa o reprezintă
deprecierea.

67
Provizionul se calculează numai pentru creanţele incerte, în litigiu şi
numai pentru valoarea corespunzătoare preţului de vânzare, se exclude TVA-ul.
Valoarea probabilă de încasat se determină de fiecare întreprindere prin
estimare, în funcţie de informaţiile deţinute cu privire la situaţia financiară a
clientului. Gradul probabil de încasare se exprimă procentual faţă de valoarea creanţei
– diferenţa este depreciere.

68
ANEXE

Promovarea produselor Globalnet prin descrierea caracteristicilor


telefoanelor in etichete frumos colorate si explicite, de exemplu:

69
Promovarea imaginii magazinului prin utilizarea cu ocazia diferitelor
sarbatori a unor decoruri sfecifice sezonului:

70
71

S-ar putea să vă placă și