Obiectivele operaţionale specifice lecţiei

“Silogismul”

Obiective operaţionale:
La sfârşitul activităţii, elevii trebuie să fie capabili:
să verifice validitatea inferenţelor mediate cu ajutorul diagramelor Venn;
să explice algoritmul de rezolvare a exerciţiilor cu inferenţe mediate cu propoziţii
categorice;
să respecte ordinea paşilor de rezolvare algoritmică;
să rezolve corect exerciţii, aplicaţii cu astfel de inferenţe.
 Silogismul
Definire şi caracterizare generală
 Silogismul este utilizat în cunoaşterea comună şi ştiinţifică. Silogismul face parte din
categoria raţionamentelor( în logica tradiţională), inferenţelor (în logica modernă) sau
argumentelor (în logica contemporană) sau tehnicilor de argumentare (în logica
contemporană anglo-saxonă) propriu-zise sau mediate. În cazul silogismelor este dedusă o
propoziţie numită concluzie din două sau mai multe propoziţii numite premise. Se produce un
argument mediat, astfel în cazul în care concluzia este dedusă:

1. doar din două premise se obţine un silogism simplu categoric;

2. din mai mult de două premise se obţin silogisme compuse sau polisilogisme.

Definiţia silogismului

Silogismul este inferenţa (argumentul, forma de raţionare) formată din trei propoziţii (două
premise şi o concluzie) şi din trei termeni (S,P şi M).

Exemplu de silogism

Toţi elevii clasei a IX-a Ec sunt prezenţi la ora de Logică şi argumentare.

Andrei Ionuţ este elev în clasa a IX-a Ec.
Andrei Ionuţ este prezent la ora de Logică şi argumentare.
 Structura silogismului

Structura silogismului se determină plecând de la concluzie, astfel:

1. Subiectul concluziei (S), numit termen minor, se regăseşte la nivelul uneia dintre
premise, motiv pentru care acesta se numeşte premisă minoră.
2. Predicatul concluziei (P), numit termen major, se regăseşte la nivelul uneia dintre
premise, motiv pentru care aceasta se numeşte premisă majoră.
3. Termenii minor şi major sunt numiţi termeni extremi, legătura dintre ei, la nivelul
premiselor, realizându-se cu ajutorul unui termen comun ambelor premise, numit
termen mediu (M).
 Exemple de silogisme valide şi nevalide:
 1.Toţi elevii clasei a IX-a Ec sunt prezenţi la ora
de Logică şi argumentare.
 2. Andrei Ionuţ este elev în clasa a IX-a Ec.
 3. Andrei Ionuţ este prezent la ora de Logică şi
argumentare.
 Subiectul concluziei este “Andrei Ionuţ”, iar
predicatul concluziei este “ora de Logică şi
argumentare”, astfel concluziei îi corespunde
formula SaP. Astfel vor fi identificaţi şi termenii
extremi la nivelul premiselor şi apoi termenul
mediu “clasa a IX-a” şi se obţine formula MaP
pentru premisa majoră şi formula SaM pentru
premisa minoră.
 MaP –premisa majoră
 SaM –premisa minoră
 
SaP –concluzia
M-P
S-M
S-P Figura silogistică 1
Silogismul este valid.
 Omul este făuritor de unelte.
 Omul este animal.
 Unele animale nu făuresc unelte.
 Unde: subiectul silogismului, numit
termen minor(S) - animale;predicatul
silogismului,numit termen major (P)-
făuritor de unelte şi termenul comun
celor două premise ale silogismului,
numit termen mediu (M)-omul. Prima
premisă a silogismului este numită
premisa majoră pentru că are în
componenţa sa termenul major, iar
cea de a doua premisă este numită
premisa minoră deoarece este
alcătuită din termenul minor şi
termenul mediu, termen care este
comun ambelor premise.
MaP –premisa majoră
 MaS –premisa minoră
 SoP -concluzia
M-P
M-S
S-P Figura silogistică 3
Silogismul nu este valid.
 Figuri şi moduri silogistice

Silogismele se împart în patru clase după poziţia termenului mediu în premise,

clase ce sunt numite figuri silogistice:
M-P P-M M-P P-M
S-M S-M M-S M-S
S-P S-P S-P S-P
Figura 1 Figura 2 Figura 3 Figura 4

În fiecare figură silogistică se pot construi 64 scheme de argumentare numite

moduri silogistice, rezultând 256 moduri silogistice din care numai 24 sunt valide
(câte 6 în fiecare figură silogistică). Modurile silogistice se obţin combinând
calitatea cu cantitatea propoziţiilor categorice în premisele şi în concluzia
silogismului.
 Figura 1 este considerată figura perfectă

1.Pot fi demonstrate sub formă de concluzie, orice propoziţie din cele patru tipuri de
propoziţii categorice;
2. Termenul mediu este gen pentru termenul minor şi specie pentru termenul major, ceea
ce face ca numai in această figură cei trei termeni să corespundă explicit rolului lor in
silogism.
 Metoda diagramelor Venn de verificare a
valdităţii silogismelor

Metoda diagramelor Venn constă dintr-o diagramă alcătuită din trei cercuri
intersectate, fiecare cerc reprezentând unul din cei trei termeni ai silogismului. Sunt
reprezentate grafic numai premisele şi dacă din reprezentarea grafică a premiselor a
rezultat automat reprezentarea grafică a concluziei, atunci modul silogistic este valid,
în caz contrar silogismul este nevalid.
Metoda diagramelor Venn de verificare a validităţii silogismelor

 Conform diagramelor alăturate,

care reprezintă un exemplu de aplicare
a metodei diagramelor Venn, in cazul
silogismului dat, reiese că din simpla
reprezentare grafică a premiselor a
rezultat reprezentarea grafică a
concluziei sale.
 Astfel, concluzia fiind o
propoziţie de forma SeP, concluziei îi
corespunde, după metoda Venn,
haşurarea totală a porţiunii de
intersecţie a cercurilor S şi P. Se
dovedeşte că modul eae-1 este valid
(fapt demonstrat anterior prin utilizarea
legilor generale ale silogismului).
Metoda diagramelor Venn de verificare a valdităţii
silogismelor

 Din această diagramă reiese că prin

simpla reprezentare a premiselor
silogismului nu a rezultat
reprezentarea grafică a concluziei
sale.
 Fiind o propoziţie de forma SoP,
concluziei îi corespunde, după metoda
Venn, un “x” plasat în S, în afara
intersecţiei cu P, ceea ce nu se
observă în diagrama alăturată.
 Rezultă, deci, că modul silogistic ieo-2
este nevalid.
Metoda diagramelor Venn de verificare a valdităţii silogismelor

 Pentru a nu întâmpina dificultăţi în

aplicarea acestei metode, se vor
respecta următoarele precizări:
1. Dacă o premisă este particulară şi
alta universală, reprezentarea
grafică începe obligatoriu cu
propoziţia universală
2. Dacă din două premise universale a
rezultat o concluzie particulară, după
reprezentarea grafică a concluziei,
înainte de a se citi concluzia se scrie
un “x” în zona de intersecţie a celor
trei termeni rămasă nehaşurată
pentru a arăta că aceasta este
nevidă.
Modul aai-3, dacă nu am respecta
această precizare, ar apărea ca
nevalid.
Exerciţii

 1. Determinaţi schema de inferenţă specifică fiecărui silogism,

precizându-se figura din care face parte:

 Toate mamiferele sunt vertebrate şi nici un vertebrat nu este bacterie

deci nici o bacterie nu este mamifer.

 Unele păsări migratoare sunt cocori si nici un struţ african nu este pasăre
1. nu este cocor.
migratoare deci nici un struţ african

2. Verificaţi validitatea silogismelor de mai sus prin metoda diagramelor

Venn.
 Test de evaluare
1.Verificaţi validitatea următoarelor silogisme cu ajutorul metodei diagramelor
Venn:
a) „Unii compuşi ai carbonului nu sunt pietre preţioase din cauză că unii compuşi ai
carbonului nu sunt diamante, iar unele diamante sunt pietre preţioase .

b) „Unii beţivi sunt raţionali, căci toţi beţivii sunt oameni iar toţi oamenii sunt raţionali.”
45 puncte
2. Care din modurile şi figurile de mai jos corespund următorului raţionament
silogistic:
„Deoarece unii oameni inteligenţi nu sunt înţelepţi, rezultă că unii dintre cei care
rezolvă bine problemele din domeniul lor de activitate nu sunt înţelepţi, cu toate că toţi
oamenii inteligenţi rezolvă bine problemele din domeniul lor de activitate.”
a) oao-4; b) aoo-3; c) oao-1; d) aoo-2.
45 puncte
Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 6 minute.