Anul XXXII. Arad, 3|16 August 1908.
REDACŢIA:
Şi
BISERICA 31 ŞCOALA
ADMINISTRAŢIA:
Batthyânyi utcza Nr. 2
Articoli şi cores­
pondenţe pentru pu­
blicare se trimit re-
dacţiunei.
Concurse, inserţiuni
precum şi taxele de f o a i e b i s e r i c e a s c ă - ş c o l a s t i c ă , l i t e r a r a şi economică.
abonament se trimit
Administraţiunei ti­
pografiei diecezane. APARE ODATĂ ÎN SĂPTĂMÂNĂ: DUMINECA.
Nicolsie Popea,.
Episcopul diecezei gr. ort. rom. a .Caranse­
beşului nu mai ete între cei vii.
Lumina vieţii sale, care a luminat trei gene­
raţii, s'a stins, în ziua de Sâmbătă^ 26/8 August,
la orele 4 d. ara.
Doliu adânc a cuprins dieceza văduvită şi
întreaga noastră biserică, pentru pierderea unui
arhiereu mare de zile, mare în fapte, al cărui
nume se leagă strâns cu viaţa bisericii şi nea­
mului nostru.
A murit Nicolae Popea.
Când un mormânt se închide, istoria se des­
chide.
Când sufletele cu rugă se înalţă la ceriuri,
pentru cel mutat dela noi, se înseninează gându­
rile, se înduioşază inimile, se pierde şi se uită
tot ce e vrednic, ce e supus sbuciumului pămân­
tesc si vieţii trecătoare, si rămâne trainic, făclie
de veghe luminătoare pentru viitorime, opera zi­
lelor de muncă, răbdare, pricepere şi devotament
pentru idealuri omeneşti.
Om ales, menit par'că anume pentru o fru­
moasă misiune, pentru biserica şi neamul său, din
tinereţe a dat semne de vrednicie, apreciat fiind
pentru însuşirile sale şi de marele arhiereu, pro­
videnţialul Andrei Şaguna, a căruia chemare a
fost către tinerul Neagoe, ulterior Nicolae Popea:
»Acum vino la mine«, când acesta, provăzut cu
armele culturii şi unei înalte ştiinţe, începuse o
carieră civilă.
Om cu idei înaintate N-Popea, încă student
fiind la Cluj, în anul 1846, redactează împreună
cu Papiu Ilarian »Aurora« sau »Zorile«, foaie
literară scrisă de studenţi, pentru a introduce mai
bine în cunoştinţa limbii materne pe colegii lor
mai puţin cunoscători ai nuanţelor şi frumseţii,
Nr. 31.
PREŢUL
ABONAMENTULUI:
PENTRU
AUSTRO-UNGARIA:
Pe un an: 10 cor.
a n :
Pe Va 5 cor.
PENTRU ROMÂNIA ŞI
STRĂINĂTATE:
Pe un an 14 franci.
a n
Pe Va ' franci.
Telefon pentru oraş şi
eomitat Nr. 266.
care e cea mai scumpă decât toate, — ca şi iu­
birea maternă.
Evenimentele dela 1848 îl găsesc la univer­
sitatea din Viena, unde face cunoştinţă cu fraţii
Golescu, Negri, Brăteanu, întorşi dela Paris şi
porniţi spre patria lor; România, oameni cari
aveau să ajungă acolo la mare rol, în progresul
tării.
La 1859 N. Popea este tuns întru monah, şi
de atunci e nedespărţit de marele Şaguna, în
toate lucrările acelui bărbat providenţial.
Dela 1870 vicar arhiepiscopesc, dela 1889
episcop al Caransebeşului, Nicolae Popea a, des-
voîtat şi o activitate istorică-literară şi a fosţl
distins cu alegerea de membru ordinar al a c a ­
demiei Române« în sesiunea din 1899, pe care
l'a eternizat în scrierile sale despre dânsul.
A înşira toate faptele şi toată vrednicia lui'
Nicolae Popea, dăruit de atotputernicul Dumnezeu
si cu o înfăţişare de aleasă frumsetă si demnitate
şi ca suflet şi ca trup, nu este în puterea noastră
acum, când cu pietate ne proşternem la mormântul
său, ci istoria va aşeza la locul său pe acest ales
bărbat, — iai noi înălţăm rugăciuni ferbinţi Ta­
tălui ceresc, să-1 aşeze cu drepţii pe răposatul în
Domnul Nicolae Popea.
Nicolae Popea s'a n ă s c u t la 17/29 F e b r u a r i e
1826 în Satulung, i<na din cele ş a p t e c o m u n e ale S ă -
celelor, lângă Braşov. Studiile liceale le-a u r m a t la
Braşov şi Biaj, drepturile le-a u r m a t la a c a d e m i a din
Cluj, iar teologia la u n i v e r s i t a t e a din Viena. T e r m i ­
n â n d studiile a Intrat m a i întâiu în serviciul a d m i n i s ­
traţiunei politice sub e r a absolutista. Murind Ja 1854
secretarul e p i s c o p e s c Gr. P a n t a z i , a c h e m a t episcopul
Ş a g u n a p e Nicolae P o p e a să-i ia locul, mai întâiu ca
s e c r e t a r e p i s c o p e s c şi profesor la institutul d e teologie
şi mai t â r z i a ca p r o t o s i n c e l , a r h i m a n d r i t şi v i c a r arhi­
episcopesc, servind pe fericitul Ş a g u n a p â n ă la m o a r t e
cu credinţă şi devotament. î n t r e g u l l ă s ă m â n t literar
al fericitului mitropolit Ş a g u n a a r ă m a s a s u p r a lui
Nicolae P o p e a , care a şi scris o m a r e monografie
despre viaţa şi faptele primului n o s t r u mitropolit după
\ restabilirea vechei mitropolii gr. or. r o m â n e ş t i şi a
; editat un volum din „Memorialul" lui Ş a g u n a . La
Í a r a n g i a r e a restului din lăsăinântul literar al lui Şaguna,
| c a r e conţine material preţios p e n t r u istoria n o a s t r ă
c o n t i m p o r a n ă , a lucrat p â n ă deunăzi, fără a reuşi să
termine volumele u r m ă t o a r e p e n t r u a le p u n e sub
tipar. După m o a r t e a fericitului episcop al C a r a n s e b e ­
şului Ioan P o p a s u , a fost ales la 2/14 Iulie 1889 e p i ­
scop al Caransebeşului şi întărit fiind de Majestatea
Sa a funcţionat în a c e a s t ă calitate p â n ă la sfârşitul
zilelor sale. La 1890 a fost ales m e m b r u al „ A c a d e ­
miei R o m â n e " , rostind discursul de r e c e p ţ i e despre
Andreiu Baron de Şaguna. A mai scris şi o m o n o ­
grafie despre V e c h e a Mitropolie a R o m â n i l o r . în viaţa
politică a luat p a r t e activă. La 1863 a fost d e p u t a t
atât în dieta Transilvaniei, c o n v o c a t ă la Sibiiu cât şi
în senatul imperial din Viena. La 1881 î n c h e g â n d u - s e
toţi Românii din ţările c o r o a n e i Sf. Ştefan într'un
singur partid n a ţ i o n a l r o m â n , Nicolae P o p e a a fost
prezidentul conferinţei n a ţ i o n a l e c o n v o c a t e în p r i m ă ­ i
v a r a anului 1884 la Sibiiu şi prezidentul primului c o ­
mitet naţional r o m â n . I n t r â n d ca episcop în Casa
Magnaţilor a luat în r e p e ţ i t e r â n d u r i cuvântul p e n t r u
a a p r ă r â drepturile poporului şi bisericii r o m â n e .
*•-.
La orele 5 s e a r a în ziua de S â m b ă t ă , s'a întrunit
consistorul p l e n a r sub prezidenjia P. Cuv. Sale dlui
a r h i m a n d i t - v i c a r Filaret Musta, care în cuvinte e m o ­
ţionate a adus la cunoştinţă în mod oficios evenimentul
fatal şi dat cetire procesului verbal redigeat.
După a c e a s t a s'a adus la cunoştinţă conţinutul
testamentului publicat Ia j u d e c ă t o r i a reg., a m ă s u r a t
c ă r u i a : este e r e d e general dieceza Caransebeşului şi
exactor t e s t a m e n t a r Consistorul p l e n a r al acestei die­
ceze.
Privitor la funeralii dispune testamentul imbalza-
m a r e a r ă m ă ş i ţ e l o r p ă m â n t e ş t i şi î n m o r m â n t a r e a lor
d u p ă ritul bisericei r ă s ă r i t e n e ; prin p r e o ţ i m e a din C a ­
r a n s e b e ş în criptă e p i s c o p e a s c â din biserica Sf. Ioan
a Caransebeşului. î n m o r m â n t a r e a să se facă î n a i n t e
de m a s ă şi în a c e e a zi să se î m p a r t ă săracilor din
C a r a n s e b e ş s u m a dn 200 c o r o a n e .
T e s t a m e n t u l mai conţine mai m u l t e legate m a i
mici personalului de serviciu, onorariul medicului, 2000
cor. legat pe s e a m a b i s e r i c e i , c a t e d r a l e din C a r a n s e b e ş
şi 2 0 0 0 cor. bisericei din Satulung (Săcele) locul natal
al defunctului.
Privitor la p a r t e a ce r e v i n e familiei din a v e r e ,
a luat încă în viaţă t o a t e dispoziţiile, aşa că a c e a s t a
nu a p a r ţ i n e executării testamentului.
Inventarul averii r ă m a s e a r e să se facă prin
Consistorul plenar.
întreaga a v e r e a r e să formeze „Fundaţiunea
Nicolae Popea" şi serveşte s p r e scopuri bisericeşti,
şcolare şi de binefacere.
Din venitele acestei fundaţiuni are să î m p a r t ă
Consistorul p l e n a r 2 0 % burse la studenţi de a m b e l e
sexe, a v â n d a se preferi membrii familiei, 2 0 % aju­
t o a r e la învăţăcei şi sodali de meserii şi c o m e r ţ , iar
1 0 % r ă m â n la dispoziţia Consistorului p e n t r u lipsuri
ş c o l a r e şi„bisericeşti.
5 0 % din venite a u să se capitalizeze p â n ă ce
ajunge fundaţiunea la suma îndoită. De atunci încolo
a u să se capitalizeze n u m a i 2 5 % . Iar venitele a u să
se utilizeze spre scopurile a r ă t a t e în aceeaşi proporţie.
Biblioteca o lasă diecezei. Tot aşa şi scrierile,
afară de d o c u m e n t e l e şi scrisorile referitoare la Şaguna,
p e cari le lasă spre studiare şi editare profesorilor
Neagoe V. P o p e a din Iaşi şi Nicolae Sulică din Braşov
cari după î n c h e e r e a p u b f b ă r e i lor au să le r e î n a p o i e z e
diecezei spre păstrare.
Consistorul p l e n a r a luat la c u n o ş t i n ţ ă dispozi­
ţiile t e s t a m e n t a r e şi s'a conformat la toate. [ Popea, nu e mai mult între cei vii.
î n m o r m â n t a r e a s'a fixat p e Marţi 29/11 Aug. n. a.,
a v â n d a pregăti cele trebuincioase Arhimandritul Musta
cu protosincelii Badescu şi Olariu.
După e x p r i m a r e a doliului şi condolenţei, a p r e d a t
Consistorul p l e n a r c o n d u c e r e a i n t e r i m a l ă a diecezei
p e b a z a §-lui 118 al Statului Organic P r e a Cuv. Sale
a r h i m a n d r i t u l u i vicar Filaret Musta, pe c a r e 1-a î n c r e ­
dinţat î n c ă în viaţa episcopul cu c o n d u c e r e a afacerilor.
S'a decis, ca fără a m â n a r e să se a d u c ă în mod
oficios pe cale telegrafică la cunoştinţă t r e c e r e a la
cele e t e r n e a episcopului P o p e a cancelariei de cabinet
a Majestăţii Sale Regelui, guvernului, prezidiului Casei
Magnaţilor, Mitropolitului, Episcopului din Arad, epis-
copilor din diecezele vecine, c o m a n d a n t u l u i de corp
din Timişoara, muncipiului comitatului C a r a ş - S e v e r i n .
S'a dat ordin t u t u r o r p r o t o p r e a v i t e r i l o r din die­
ceză, să a d u c ă la cunoştinţă publică în toate c o m u ­
nele t r e c e r e a din viaţă a episcopului, să. se a r b o r e z e
pe toate bisericile şi şcoalele din d i e c e z ă steagul negru
şi să se tragă clopotele de 3 ori la zi în decurs de
9 zile.
P e n t r u c o m p u n e r e a inventarului a v e r e i r ă m a s e
d u p ă decedatul episcop, s'au designat din senatul e p i -
t r o p e s c : asesorii Moacă şi Ş a n d r u , din senatul biseri­
cesc protoprezviterii A. Ghidiu şi I. Pepa, din cel şcolar
asesorii Dr. D. Cioloca şi păr. G. Petrescu.
Duminecă s'au şi început lucrările p e n t r u c o m ­
p u n e r e a inventarului.
Valoarea lăsământului d u p ă fericitul Episcop, testat
diecezei Caransebeşului, c a r e va constitui „Funda­
ţiunea Nicolae Popea", în bani şi hârtii de v a l o a r e
face u n sfert de milion c o r o a n e .
Tot Duminecă, a m ă s u r a t dispoziţiei t e s t a m e n t a r e ,
a îndeplinit Dr. Popasu, azistat de alţi doi medici,
îmbalzamarea.
*
Consistorul diecezand a lansat u r m ă t o r u l a n u n ţ
funebru:
P r e a Sfinţitul Episcop al diecezei Caransebeşului
Nicolae Popea,
m e m b r u în Casa magnaţilor terii, m e m b r u ordinar al
Academiei R o m â n e , m e m b r u fundator al Ascociaţiunei
p e n t r u literatura r o m â n ă şi cultura poporului r o m â n ,
m e m b r u al Reuniunii învăţătorilor gr. or. r o m â n i din
dieceza Caransebeşului, m e m b r u al F o n d u l u i de teatru
e t c , împărtăşit cu sf. Taine a t e c u t la cele e t e r n e
S â m b ă t ă în 26 Iulie (8 Aug.) la orele 8 % d. a., după
un morb de 2 s ă p t ă m â n i în al 83-lea a n al vieţii sale.
Consistorul diecezan cu cea mai a d â n c ă d u r e r e
a d u c e a c e a s t a la cunoştinţa publicului.
Rămăşiţele pământeşti ale învăţăcelului iubit al
marelui Andrei şi neobositul l u c r ă t o r p e t e r e n u l lite­
r a r şi administrativ s'au aşezat spre vecinică o d i h n ă
în cimiterul gr. or. r o m â n din Caransebeş, Marţi în
29 Iulie (11 A u g ) a. c , a. m., c e l e b r â n d u - s e întâi sf.
liturgie în biserica c a t e d r a l ă din loc.
Fie-i ţ a r i n a u ş o a r ă şi m e m o r i a b i n e c u v â n t a t ă !
C a r a n s e b e ş , la 26 Iulie [8 August] 1908.
Consistorul diecezan.
*
Sub nr. 4675 B. ex. 1908 s'â dat din şedinţa
Consistorului u r m ă t o r u l c i r c u l a r :
Prea On. Părinţi protoprezviteri şi Mult On. Domnule
administrator protoprezviteral, Onorată preoţime epar­
hială, iubit popor credincios al diecezei gr. or. române
a Caransebeşului.
Biserica diecezei n o a s t r e a î n d u r a t o grea p i e r ­
dere. P r e a b u n u l şi iubitul nostru episcop Nicolae
 'Anul XXXII BISERICA şi Ş C O A L â
O boală scurtă, dar grea, 'a tăiat firul vieţii pline
de fapte m ă r e ţ e a celui î n t r u Domnul adormit, c a r e a
fost cel mai intim ajutător şi c o n l u c r ă t o r al marelui
Arhiereu şi Mitropolit Şaguna, întru câştigarea d r e p t u ­
rilor n o a s t r e bisericeşti, la reînfiinţarea Mitropoliei
o r t o d o x e a R o m â n i l o r din Ungaria şi Transilvania. O
viaţă de a p r o a p e 83 de ani s'a stins a c u m , iar noi cei
r ă m a ş i nu s u n t e m în s t a r e î n c ă să e n u m ă r ă m cu
d e a m ă r u n t u l toate faptale m ă r e ţ e săvârşite de acest
r a r b ă r b a t p e t e r e n u l cultural, naţional şi bisericesc.
Multe a ş e z ă m i n t e î n t e m e i a t e de r ă p o s a t u l în timpul
păstorirei sale arhiereşti de 19 ani vor vesti lumii de
a c u m şi celei viitoare, c ă acest b ă r b a t cu iubire, c u '
viu interes şi cu a b n e g a ţ i u n e a lucrat p e n t r u î n a i n t a ­
r e a , b u n ă s t a r e a şi fericirea acestei dieceze, pe c a r e
D u m n e z e u o p u s e s e sub p ă r i n t e a s c ă - i oblăduire. Câtă
v r e m e vor fi R o m â n i ortodoxi, n u m e l e Nicolae P o p e a
se va rosti cu a d â n c ă v e n e r a ţ i u n e , căci el va a d u c e
a m i n t e de o epocă, în c a r e Românismul a eşit din
î n t u n e r i c u l spiritual la l u m i n a cunoaşterii de sine, la
c o n v i n g e r e a că este fiinţă raţională, la conştientă de
sine c a p o p o r şi m e m b r u al bisericii e c u m e n i c e or­
todoxe, î n t r e luptătorii din a c e a g e n e r a ţ i u n e de r e ­
d e ş t e p t a r e va a p a r e şi m ă r e a ţ a figură a în Domnul
fericitului episcop Nicolae P o p e a ca u n m e n t o r spre
cele b u n e , frumoase şi a d e v ă r a t e .
D e o a r e c e am p i e r d u t u n b ă r b a t rar, de cari n u ­
mai din când în când se iveşte unul, se cuvine, e d a -
torinţa n o a s t r ă chiar să deplângem m o a r t e a lui. Din
a p r o p i e r e şi din d e p ă r t a r e să-i a r ă t ă m cât de mult
l-am iubit, cât de s c u m p ă ni-a fost viaţa lui.
De a c e e a Consistorul diecezan voind să-şi m a n i ­
f e s t e a d â n c a d u r e r e p e n t r u p i e r d e r e a acestui s c u m p
tezaur al bisericei n o a s t r e o r d o n e a z ă :
1. în t o a t e bisericile din dieceză s ă se tragă
clopotele 9 zile dela primirea acestui circular şi a d e c ă
de 3 ori p e zi.
2. P e biserici şi edificiile şcoalelor n o a s t r e s a s e
p u n ă steag n e g r u .
3. î n toate bisericile să se facă D u m i n e c ă în 3
August v. p a r a s t a s p e n t r u o d i h n a adormitului în
Domnul.
4. P a r a s t a s u l acesta se v a repeţi când va fi u n
a n dela r e p o s a r e a veneratului adormit, a d e c ă în 26
Iulie (8 Aug.) 1909.
5. P â n ă la întregirea scaunului episcopesc, c o n ­
form Statutului-Organis, se vor ceti la t o a t e sf. liturgii
ecteniile m o r ţ i l o r : „ P e n t r u o d i h n a sufletului r e p o s a -
tului robului lui D u m n e z e u episcopului N i c o l a e " , iar
tronul episcopesc să se a c o p e r e în acest timp cu văl
negru.
6. în locul „Episcopului n o s t r u " în ecteniile
p e n t r u cei vii să se p o m e n e a s c ă : „înalt P r e a Sfinţitul
Mitropolit I o a n " .
Aşa o n o r a t ă p r e o ţ i m e şi iubit p o p o r ! să serbaţi
a d u c e r e a a m i n t e a acestui p r e a bun şi blând Arhiereu,
rugând p e D u m n e z e u să aşeze sufletul lui în loc de
odihnă, în loc de verdeaţă, de u n d e a fugit t o a t ă
scârba, întristarea şi s u s p i n a r e a ; iar pe noi să n e Iu--
mineze şi întărească, ca cu vrednicie să n e facem d a ­
toria de buni creştini.
T o t o d a t ă se a d u c e la cunoştinţa onoratei p r e o ­
ţind şi credinciosului popor, c ă în Domnul adormitul
episcop încă în a n u l 1902 a numit vicar pe P. C. Sa
p ă r i n t e l e a r h i m a n d r i t Filaret Musta. Deci subscrisul
a r h i m a n d r i t va c o n d u c e afacerile diecezei, iar toate
3
hârtiile oficiale au a se î n d r e p t ă c ă t r ă Consistor şi
prezidiu.
C a r a n s e b e ş , din şedinţa Consistorului diecezan,
ţinută la 26 Iulie v. 1908.
Consistorul diecezaa
Filaret Musta,
arhimandrit, vicar episcopesc,
preşedintele Consistorului diecezan,
s
Luni s e a r a a sosit la C a r a n s e b e ş P. S. Sa Epis­
copul Ioan I. P a p p din Arad, însoţit de P . Cuv. a r h i ­
mandriţi Augustin Hamsea, Vasilie Mangra şi p r o t o -
sincelul R o m a n R. Ciorogariu şi de diaconii dr. Iustin
Suciu şi Cornel Lazar.
Academia r o m â n ă din Bucureşti a fost r e p r e z e n ­
tată prin dl Ioan Bianu. Tot a t u n c i a sosit c a r e p r e ­
z e n t a n t al bisericei sârbeşti secretarul episcopesc din
Vârşeţ dr. Ni coli cs.
Vice-comitele comitatului C a r a ş - S e v e r i n a plecat
în fruntea delegaţiei c o m i t a t e n s e Marţi d i m i n e a ţ a la
Caransebeş.
Mulţi fruntaşi au plecat cu corul R e u n i u n e i r o m â n e
de c â n t ă r i din Lugoj sub c o n d u c e r e a dlui dirigent I.
Vidu, a v â n d a c â n t ă în decursul liturgiei şi funera­
liilor cântările bisericeşti.
*
Marţi a a v u t loc a ş e z a r e a r ă m ă ş i ţ e l o r p ă m â n t e ş t i
la vecinica odihnă.
Conductul funerar pleacă la orele 9 dela r e ş e ­
dinţa e p i s c o p e a s c â î n a i n t â n d p â n ă la biserica c a t e ­
drală, făcând 3 s t ă r i : la institutul teol.-ped., la c r u c e a
m a r e din piaţa p r i n c i p a l ă ; la c r u c e a din strada bisericii.
Ordinea conductului funebral este u r m ă t o a r e a :
1. Conductul îl deschid ceice duc c r u c e a m a r e
şi praporii.
2. P u r t ă t o r i i cununilor.
3. Copiii în stihare cu feşnice, ripizi, c r u c e a şi
prapore.
4. C â n t ă r e ţ i i : R e u n i u n e a din C a r a n s e b e ş şi Lugoj.
5 . Preoţii afară de funcţiune cu insignii de doliu.
6. Pontificantul p r e c e d a t de diaconi şi preoţii
funcţionari, î m b r ă c a ţ i îu o r n a t e bisericeşti.
7. După p r e o ţ i m e a funcţionătoare u r m e a z ă sicriul
p u r t a t de 12 preoţi îmbrăcaţi în o r n a t e bisericeşti negre,
î n a i n t e a sicriului trei preoţi p u r t â n d c r u c e a defunctului,
mitra, cârja şi encolpionul. A l ă t u r e a cu preoţii fun-
cţionatori şi cu sicriul se p o s t e a z ă în şpalir ceice
p o a r t ă masalalele şi făcliile.
8. Diipă sicriu u r m e a z ă rudeniile, membrii C o n ­
sistorului şi ai sinodului eparhial.
9. Delegaţii diecezelor surori.
10. R e p r e z e n t a n ţ i i autorităţilor civile şi militare.
11. Deputaţiunile protoprezviteratelor şi c o m u n e l o r
bisesiceşti, alte c o r p o r a ţ i u n i şi p o p o r u l .
După o priveghere ce a ţ i n u t t o a t ă n o a p t e a , ci-
tindu-se stâlpi din p a r t e a preoţimii înalte, dimineaţa
la orele 9 precis a î n c e p u t c e r e m o n i a l u l î n m o r m â n t ă r i i .
Reşedinţa e p i s c o p e a s c â este î m b r ă c a t ă în doliu.
F e l i n a r e l e de pe străzile oraşului sunt a p r i n s e şi î m ­
b r ă c a t e în z ă b r a n i c negru.
î n c ă dela 8 ore, pompierii oraşului a u tras un
cordon dela r e ş e d i n ţ a e p i s c o p e a s c â p â n ă la biserică.
Ei susţin ordinea şi liniştea. Tot ceremonialul a r e u n
c a r a c t e r de a d â n c ă şi d e m n ă j a l e , d u p ă c u m se c u v i n e
momentului acestuia. ,»
La orele 9 fix, p r e o ţ i m e a p l e a c ă în vuetul c l o ­
potelor dela biserică la reşedie^a episcopeascâ. Aici
episcopul se î m b r a c ă în odăjâtti şi se c e l e b r e a z ă u n
 scurt prohod. Coşciugul este ridicat de c ă t r ă preoţii
îmbrăcaţi în odăjdii şi cu greu se p o r n e ş t e lungul cortej
funebru, în fruntea căruia merg diferitele corporaţiuni
cu steagul lor.
U r m e a z ă d u p ă ele corurile din Lugoj şi Caransebeş.
In u r m a cosciugului merg rudeniile mortului,
fraţii Alexe şi Victor P o p e a şi d n a Măria Penciu.
Apoi u r m e a z ă r e p r e z e n t a n t u l acadenliei dl Ioan
Bianu, apoi delegaţii arhidiecezei Vasilie Domşa p r o ­
topop (Orăştie), P a n t e l i m o n Lucuţa, Victor Tordăşianu
asesor consistorial (Sibiiu) şi Dr. C. P o p e s c u protopop
^Haţeg), delegaţii diecezei gr.-cat. a Lugojului Ioan Boroş
c a n o n i c , I. Nestor şi B. Densuşianu canonici şi Gheorghe
Popovici p r o t o p o p , delegatul P. S. Sale n o u alesului
p a t r i a r h de Carlovăţ, Gavril Smeianovici, protosincelul
Ştefan Nicolici, deputaţii naţionali Coriolan Brediceanu
şi Dr. Ştefan P e t r o v i c i ; dl Avram Berlogia j u d e c ă t o r ,
m e m b r u al curţii de casaţie din Budapesta în r e t r a g e r e ;
istoricul dr. Ioan Sîrbu, protopopii Mihai P o ­
povici (Orşova) Traian Opre (VârşeţJ, Alexandru P o ­
povici [Orăştie], Ioan P e p a [Buziaş], dnii Tima Albu \
şi Gheorghe B r e b a n mari proprietari [Ciacx>va], c o m u ­
d e u n zel ş i iubire n e s p u s d e m a r e pentru tot
ce e r o m â n e s c şi-au încordat toate puterile, c a
să smulgă p e Români din întunerecul ce-i c o ­
pleşise, să-i ducă l a lumina adevărului şi aşa
s ă - i f a c ă a s e b u c u r ă d e t o a t e b u n u r i l e şi r o a ­
d e l e c e m i n t e a l e află s p r e î n t ă r i r e a ş i m ă r i r e a
popoarelor.
N u trebue decât s ă n e aducem aminte, c ă
N i c o l a e P o p e a a fost m â n a dreaptă a marelui
A n d r e i u , a f o s t i u b i t u l lui N i c o l a e . C h i a r n u m a i
a c e a s t ă î m p r e j u r a r e a r fi d e s t u l ă , c a s ă p u t e m
j u d e c a m ă r i m e a celui iubit ş i stimat.
Statutul organic, legea f u n d a m e n t a l ă a or­
ganizării a u t o n o m e a bisericii este scrisoarea d e
r e c o m a n d a r e a fericitului defunct înaintea o a m e ­
nilor, c a r i ş t i u c e î n s e m n e a z ă a p u t e a c h i v e r n i s i ;
a t e putea m i ş c a liber ş i neîmpiedecat d e ni­
m e n i î n biserică c u toate instituţiunile ei. A c e - v

nitatea de a v e r e în frunte cu p r e ş e d i n t e l e Constantin stui Statut Organic a v e m să m u l ţ u m i m că a c u m

Burdea, vice-comitele Issekutz Aurel, p r o t o n o t a r u l L u ­ n u m ă r ă m atâţia bărbaţi c u carte, c ă şi noi n e
gojului dr. Florescu, primarul Octavian Bordan etc. etc. p u t e m n u m ă r a între p o p o a r e l e mai înaintate,
şi v r e - o d o u ă sute de preoţi. mai civilizate din lume. La c o m p u n e r e a acestui
* Statut Organic însă partea leului i-se cuvine î n
La orele 9 şi j u m . cortejul ajunge Ia catedrală. D o m n u l fericitului E p i s c o p .
Coşciugul este aşezat în mijlocul bisericii p e u n c a t a ­
falc înalt. P e coşciug să lasă o singură c u n u n ă , s u p e r b ă , D a r N i c o j a e P o p e a n u s'a m u l ţ u m i t c u atâta,
a Academiei R o m â n e . deşi aceasta ajungea să-i asigure un n u m e bine
Se serveşte liturghia de către P . S. Sa episcopul văzut î n istoria n e a m u l u i nostru. N u , e l n u s'a
Aradului I. I. P a p , de arhimandriţii F i l a r e t Musta, m u l ţ u m i t c u a t â t a , ci p r e t u t i n d e n i î l a f l ă m , u n d e
Vasile Mangra şi Augustin Hamzea, de protosincelii s e c e r e a m i n t e luminată-, p r e v e d e r e î n ţ e l e a p t ă ş i
R o m a n Ciorogariu, Iosif Bădescu şi dr. Iosif Olariu,
de protopopii Andrei Ghidiu şi dr. Gheorghe Popovici, s p rijin material.
p r o t o d i a c o n u l dr. Iustin Suciu şi Cornel Lazar p r e c u m U n p o p o r c u m este a l nostru, ş i a trebuit
şi un m a r e n u m ă r de p r e o ţ i . s ă fi f o s t î n d e o s e b i 3 0 — 4 0 a n i î n u r m ă , c e r e a
Liturghia a ţinut p â n ă la orele 12. La orele 12 m a r i ş i m u l t e jertfe fiilor s ă i , i a r î n D o m n u l
a î n c e p u t prohodul. La sfârşitul p r o h o d u l u i s'a u r c a t fericitul, n i c i c â n d n u s ' a d a t î n lături. D i n
p e a m v o n dr. I. Olariu rostind u r m ă t o r u l p a n e g i r i c :
contră, noi v e d e m c ă n u există o instituţiune
Jalnici ascultători! românească, l a care Nicolae P o p e a s ă n u fie
S t ă m î n f a ţ a r ă m ă ş i ţ e l o r p ă m â n t e ş t i a l e a r - m e m b r u , a ş a c ă s'ar p u t e a z i c e c ă l a t o a t e a
hipăstorului acestei d i e c e s e , care d i e c e s ă a c u m colaborat ş i multe printr'însul s'au făcut.
a î m b r ă c a t d o l i u , c ă c i b u n u l şi b l â n d u l e i c â r ­ A c e s t b ă r b a t rar, a b i n e m e r i t a t p e t e r e n l i ­
maci n u mai este î n viaţă. D a , episcopul Nic. terar, social ş i cultural.
P o p e a a părăsit p e v e c i e cele d e aici, cele p ă ­ D e a c e e a p e n t r u l u c r a r e a lui f o a r t e î m b e l ­
m â n t e ş t i ş i s ' a r i d i c a t l a c e l e c e r e ş t i , u n d e î n - ş u g a t ă ş i r e m a r c a b i l ă p e t e r e n u l literar, A c a ­
f ă ţ i ş â n d u - s e î n a i n t e a P ă r i n t e l u i v a p r i m i r ă s p l a t a d e m i a R o m â n ă , c e l m a i î n a l t f o r ştiinţific r o ­
c e o merită pentru faptele sale. Ş i c e credeţi m â n e s c îl alege m e m b r u ordinar, d u p ă c e câţiva
c ă - i v a fi z i s a c e s t P ă r i n t e a l t u t u r o r c e l o r c e a n i n a i n t e d i e c e z a C a r a n s e b e ş u l u i î i d ă d u s e în
există ? E u sunt d e firmă convingere, ş i cred mâni cârja s ă păstorească d u p ă dreptul d u m -
c ă ş i d-voastră jalnici ascultători credeţi acelaş n e z e e s c ş i l e g e a o m e n e a s c ă . Ş i vrednic s'a ară­
l u c r u , c ă a c e s t s t ă p â n î i v a fi Jzis: B i n e ! s l u g ă tat A l e s u l d i e c e z e i d e a c e a s t ă î n a l t ă d e m n i t a t e .
b u n ă ş i credincioasă, peste puţine a i fost cre­ N o u ă - s p r e - z e c e ani cât a c o n d u s - o a căutat s'o
d i n c i o s , p e s t e m u l t e te voi p u n e , întră întru b u ­ î m p o d o b e a s c ă c u m u l t e a ş e z ă m i n t e f o l o s i t o a r e ;
curia stăpânului tău. cu răbdare ş i blândeţe c a u n bun părinte a
In D o m n u l fericitul n ' a f o s t o m d e t o a t e a d u n a t l a s i n u l s ă u c a l d d e i u b i r e p e toţi fiii
z i l e l e . V a l o a r e a ş i î n s e m n ă t a t e a lui s e p o t c u ­ s ă i s u f l e t e ş t i . N i m i c , d a r n i m i c n u l ' a p u t u t
n o a ş t e şi a p r e c i a m a i b i n e a c u m c â n d n e a f l ă m a b a t e d e l a c a l e a c e t r e b u e s ' o u r m e z e u n a d e ­
l a m a r g i n e a m o r m â n t u l u i . R ă p o s a t u l t i m p î n d e ­ v ă r a t p ă r i n t e : c a l e a p ă c i i şi d r e p t ă ţ i i , c a l e a a d e ­
lungat a vieţuit ş i lucrat atunci c â n d o pleiadă vărului ş i a luminii, calea cunoaşterii d e D u m ­
d e b ă r b a ţ i c u î n s u ş i r i e x t r a o r d i n a r e ş i î n s u f l e ţ i ţ i n e z e u ş i a d r a g o s t e i d e tot c e e r o m â n e s c .
 Cât d e m a r e a fost iubirea l u i faţă d e mi­ b i n e înarmată s ă p l u t e a s c ă sigur p e [Valurile
reasa s a logodită a c u m 1 9 ani, faţă d e d i e c e z a acestei mări a vieţii! D o r m i î n p a c e ş i m e m o r i a
Caransebeşului, s e v e d e mai bine din împreju­ T a fie binecuvântată î n vecii vecilor. A m i n .
rarea, c ă a p r o p i i n d u - s e sfârşitul vieţii toată a v e ­ P r o h o d u l s e sfârşeşte la orele l / . 1
2 Cântările le-â
r e a , a t e s t a t - o a c e s t e i a a s i g u r â n d u - i a ş a o e x i s t e n ţ ă e x e c u t a t tn biserică excelentul cor din Lugoj dirijat de
c i n s t i t ă , n e e x p u s ă l a s c h i m b ă r i l e v e a c u l u i a c e s t u i a maestrul Ioan Vidu iar p e drum p â n ă la biserică, cel
s t ă p â n i t d e d u h r ă u ş i r ă u f ă c ă t o r . D e a c e e a din C a r a n s e b e ş .
c â t ă v r e m e v o r fi R o m â n i î n a c e a s t ă d i e c e z ă , n u ­ Cortejul p o r n e ş t e în aceeaş ordine s p r e cimitir.
m e l e N i c o l a e P o p e a î n v e c i s e v a p r o n u n ţ a c u Aici în j u r u l groapei în faţa lumii dl Ioan Bianu r o ­
v e n e r a ţ i u n e ş i e v l a v i e ; s o a r t a a c e s t e i d i e c e z e e steşte u r m ă t o r u l discurs :
a s i g u r a t ă a c u m c u n u m e l e lui. Prea sfinţite Părinte,
întristaţi fraţi,
D a c ă marele Andrei a întemeiat, a reînfiin­
ţat m i t r o p o l i a R o m â n i l o r o r t o d o x i d i n U n g a r i a Nu p o a t e fi inimă o m e n e a s c ă c a r e să nu se î n ­
duioşeze, c a r e să n u se m â h n e a s c ă , c â n d vede p e
ş i T r a n s i l v a n i a , a p o i N i c o l a e P o p e a p u t e m z i c e membrii unei mari familii înecaţi în d u r e r e , p e n t r u c ă
c ă e s t e a l d o i l e a î n t e m e i e t o r a l d i e c e z e i C a r a n - ' a u pierdut p e c ă p e t e n i a lor, pe îngritorul, c o n d u c ă t o ­
sebeşului. rul şi a p ă r ă t o r u l l o r ; p e acela, c a r e le stă în frunte
Iar a c u m d i n p o r u n c a ş i î n c r e d i n ţ a r e a î n a l ­ şi le a r ă t a d r u m u l cel bun şi căile r e l e şi primejdi­
oase. Inima o m e n e a s c ă , c a r e nu s'ar mişcă şi nu s'ar
t u l u i d e f u n c t v ă r o g P r e a S f i n ţ i t e D l e E p i s c o p , înduioşa nici la v e d e r e a unor a s e m e n e a dureri, a r t r e ­
b i n e v o i ţ i a î m p ă r t ă ş i m u l ţ u m i t e l e î n D o m n u l a l e bui să fie neatinsă nici de cea mai u ş o a r ă adiere- a
fericitului E p i s c o p , c e l e a d r e s e a z ă î n a l t P r e a î n v ă ţ ă t u r i i dumnezeiescului Mântuitor, c a r e a pus d r a -
S f i n ţ i e i S a l e D l u i m i t r o p o l i t I o a n , c a r e t o t ­ dragostea, iubirea d e a p r o a p e l u i c a temeiu întregei sale
d e a u n a a f o s t c u d r a g o s t e ş i b u n ă v o i n ţ ă c ă t r e î n v ă ţ ă t u r i : „ S ă iubeşti pe vecinul t ă u ca însuţi pe tine
[Rom. XIII, 9j. Explicând R o m a n i l o r m ă r e ţ i a acestei în­
d â n s u l . T o t a ş e v ă m u l ţ u m e ş t e ş i P r e a S f i n ţ i e i văţături, Pavel — lumina Apostolilor, zice [Rom. XIII,
V o a s t r e , c a r e n'aţi c r u ţ a t o s t e n e l i ş i a ţ i v e n i t 10, 1 1 , 1 2 ] :
să-i daţi cele din u r m ă onoruri petrecându-1 l a „Dragostea nu l u c r e a z ă r ă u v e e i n u l u i : drept a c e e a
l o c u l d e o d i h n ă v e ş n i c ă . P e a m â n d o i v ă r o a g ă împlinirea legii este dragostea.
r ă p o s a t u l , s ă n u uitaţi a-1 p o m e n i î n r u g ă c i u ­ „Şi a c e a s t a ştiind v r e m e a , că a c u m v r e m e este,
n i l e c e l e v e ţ i f a c e d u p ă v r e m i l e p r e s c r i s e d e noi din somn să n e s c u l ă m : c â mai a p r o a p e este n o u ă
canoane. m â n t u i r e a a c u m , decât când am crezut.
M a i d e p a r t e m u l ţ u m e ş t e î n D o m n u l fericitul l ă p â d ă„Că n o a p t e a a trecut, iar ziua s'a a p r o p i a t : să
m dar lucrurile î n t u n e r e c u l u i şi să n e î m b r ă c ă m
m e m b r i l o r C o n s i s t o r u l u i d i e c e z a n , d e p u t a ţ i l o r in arma l u m i i ! !
s i n o d a l i cari t o t d e a u n a c u s f a t u l ş i c u c o n l u ­ Stejarul falnic, c a r e a stat în faţa furtunelor şi
c r a r e a l o r i - a u f o s t î n t r ' a j u t o r î n c o n d u c e r e a v ' a a d u m b r i t şi v'a a p ă r a t sub r a m u r i l e lui, a căzut
a c e s t e i d i e c e z e b i n e c u v â n t a t e d e D u m n e z e u . j o s ; părintele iubitor, c a r e v'a c o n d u s cu a t â t a iubire
N u m a i p u ţ i n t r e b u e s ă m u l ţ u m e a s c ă r ă p o s a t u l şi s'a îngrijit cu t o a t e puterile sufletului s ă u de s u ­
d e p u t a ţ i u n i l o r d e d e o s e b i t e c a t e g o r i i c a r i a u împlinit fletele şi de minţile voastre, s'a dus dela v o i : el şi-a
g r ă b i t d e a p r o a p e ş i d i n d e p ă r t a r e s ă - 1 î n s o ­ de dureri.datoriile lui în această viaţă de frământări şi
Cel de sus I-a c h e m a t la r ă s p l a t a fericirii
ţ e a s c ă p â n ă l a l o c u l u n d e î n c e p e c a l e a v e ş n i c i e i . vecinice. — l n â l ţ â n d u - s e dintre voi, el v'a dat dovadă
Ş i v o u ă i u b i ţ i l o r fraţi ş i i u b i t ă s o r ă v ă c e r e n o u ă şi h o t ă r î t o a r e că sufletul lui întreg eră cuprins
r ă p o s a t u l iertare d a c ă c â n d v a v ' a m â h n i t ş i v ă nc ău mîntreg a i de iubirea voastră, că n u m a i la voi s'a gândit,
n u m a i al vostru a fost.
m u l ţ u m e ş t e pentru toată îngrijirea ş i dragostea
c e i-aţi a r ă t a t - o c u a t â t a a b n e g a ţ i u n e î n v i a ţ ă , rite dePlecând dintre voi a ţinut să a r a t e turmei p ă s t o ­
dânsul, cu toată iubirea sufletului său, că p e
d a r î n d e o s e b i p e n t r u g r i j a d e c a r e a f o s t p ă r t a ş toţi v'a iubit, fără deosebire de prieteni şi neprieteni,
î n m o m e n t e l e d i n u r m ă a l e vieţii p ă m â n t e n e . de buni sau răi. Pildă sublimă — î n v ă ţ ă t u r ă l u m i n o a s ă
Ţ i e , - i u b i t c l e r ş i p o p o r c r e d i n c i o s a l a c e ­ — p e n t r u cei cari r ă m â n în u r m a marelui p ă s t o r !
s t e i d i e c e z e l a s ă m o ş t e n i r e i u b i r e a d e D - z e u , sferelePildă, c a r e n e a r a t ă câ sufletul lui se înalţă spre
cereşti, totdeauna, când, în cele mai s ă r b ă t o ­
d e l i m b ă ş i p a t r i e , p e c a r e p ă s t r a ţ i - l e t o t d e a u n a reşti m o m e n t e ale îndeplinirii îndatoririlor sale a r h i ­
întregi ş i nevătămate. ereşti, —- el vestea cu glas înalt şi cu privirile s p r e
In u r m ă î n t o r c â n d u - m ă c ă t r e T i n e , b u n u l e t u r m a sa p r e a iubită cuvintele :
şi b l â n d u l e A r h i e r e u î ţ i z i c : D o r m i î n p a c e cetează, „Doamne, D o a m n e caută din cer şi vezi şi cer­
s u f l e t m a r e ş i n o b i l ş i î m p r e u n ă c u m a r e l e d r e a p t a tşia " .întăreşte viia a c e a s t a p e c a r e a sădit-o
Andreiu ş i c u b u n u l Ioan, p r e d e c e s o r u l T ă u , Dar, întristaţi fraţi, ace^t p ă s t o r şi p ă r i n t e al n o ­
s u p r a v e g h e a z ă a c e a s t ă d i e c e z ă , f e r i n d u - o d e tot I stru, nu a fost numai al vostru din a c e a s t ă de D u m ­
r ă u l , c ă c i a i d o v e d i t c ă a i i u b i t - o f o a r t e m u l t ! n e z e u b i n e c u v â n t a t ă dieceză a Caransebeşului ; nu —
D o r m i l i n ş i g r i j e ş t e d i n î n ă l ţ i m i f e s e n i n e c e ­ el a mai fost şi al t u t u r o r fraţilor a fiilor î n c e p â n d
dela Săcelele de sub m u n t e şi dela Valea-Timişului
reşti, c a t o t d e a u n a a c e a s t a d i e c e z ă s ă f i e s c u ­ u n d e s'a născutj; — el a mai fost şi al nostru al t u ­
tită d e z g u d u i r i , ş i c a o c o r a b i e p u t e r n i c ă ş i turor, cari slujim p r e t u t i n d e n e a cărţii r o m â n e ş t i .
 El a fost unul dintre fruntaşii luminători ai n e a ­
mului nostru întreg, nu n u m a i cu fapta şi cu cuvântul,
dar şi cu cartea, cu scrisul.
De a c e e a a m venit şi noi aici, s ă unim cu la-
crămile voastre p e a ' e noastre, la m o r m â n t u l , în c a r e
se închid rămăşiţele pământeşti ale fruntaşului, ale p ă ­
rintelui nostru al tuturor.
In faţa acestui sfânt locaş să ne p ă t r u n d e m su­
fletele de învăţăturile nobilului p ă r i n t e , c a r e şi-a dat
tot şi toate pentru t u r m a sa iubită, iar ca să-i u r m ă m
î n v ă ţ ă t u r a vieţii lui întregi — să ne ţintuim bine în
minţi cuvintele Apostolului Pavel [Corint I, 1 0 ] :
„Şi vă rog p e voi, fraţilor, p e n t r u n u m e l e Dom­
nului nostru lsus Hristos, ca toţi să grăiţi aceeaş, şi
să nu fie între voi î n p ă r e c h e r i , ci să fiţi întemeiaţi în-
tr'un gând şi într'o î n ţ e l e g e r e " .
Uşoară sâ-i fie ţarina, cum vecinică îi va fi
amintirea.
* Şi avem tristul prilegiu de-a fi îndureraţi
S e fac ultimele rugăciuni pe cari le rosteşte P. S.
S a episcopul I. P a p p , emoţionat la sfârşit p â n ă la la-
c r ă m i . Cosciugul e lăsat în groapă şi pus pentru veşnică
odihnă într'un convoiu provizor, u n d e va dormi de veci
Nicolae P o p e a nu d e p a r t e de generalul Doda şi de
n e m u r i t o r u l dascăl Diaconovici-Loga.
F o a r t e multe c u n u n i de flori', î n t r e cari r e m a r c
pe a Academiei, în l ă c r i m i o a r e şi trandafiri cu in­
s c r i p ţ i a : „ A c a d e m i a R o m â n ă m e m b r u l u i ei Episcopu­
lui Nicolae P o p e a " , alta cu i n s c r i p ţ i a : „Consistorul
d i e c e z a n bunului a r h i e r e u " , al fundaţiunii Gozsdu, al
corpului profesoral, al societăţii r o m â n e de lectură,
din p a r t e a familiei, c u n u n a biserici din Lugoj cu o
b a n d ă triculoră şi i n s c r i p ţ i a : „Biserica r o m â n e a s c ă din
Lugoj preavrednicului a r h i p ă s t o r " , p r e c u m şi din p a r t e a
c o m i t a t u l u i adusă de vice-comitele Issekutz cu tricolor
u n g u r e s c şi inscripţie u n g u r e a s c ă .
* Şi a lăsat toată bogăţia şi comorile sale
A făcut cea mai a d â n c ă impresie faptul, că a
doua zi d u p ă m o a r t e a episcopului N. P o p e a a sosit u r ­
m ă t o a r e a telegramă de c o n d o l e n ţ ă dela c a n c e l a r i a de
c a b i n e t a M. Sale împăratului.
Textul n e m ţ e s c al t e l e g r a m e i :
Seine kaiserliche und königliche Majestät s p r e c h e n
seiner bischöflichen Gnaden Nicolaus Popea, K a r a n -
sebeser griechsch-orient. Bischofs der Diözese, Ihr
Beileid a u s .
Kabinettskanzlei.
Româneşte:
Cu prilejul decedârii domnului episcop al C a r a n -
s a b e ş u l u i Nicolae P o p e a , Majestatea Sa î m p ă r ă t e a s c ă
şi r e g e a s c ă e x p r i m ă diecezei c o n d o l e a n ţ e l e Sale.
(Cabinetul de curte).
Au mai sosit c o n d o l e a n ţ e dela P. S. Sa episco­
pul Aradului, dela A c a d e m i a R o m â n ă dela dl Ale­
x a n d r u Mocioni de F o e n , dela^ episcopul rom. cat. de
Timişoara, dela preşedintele „Asociaţiunii", prefectul
comitatului Cafaş-Severin, dela episcopul D u n ă r i i - d e -
j o s (România) dela b a r o n u l Duca, dela episcopul Letici,
dela c o m a n d a m e n t u l corpului de a r m a t ă din Timişoara
Liborius F r a n k , dela P. S. Sa mitropolitul Meţianu şi
multe alte t e l e g r a m e .
Vestea morţii episcopului Nicolae P o p e a 1-a aflat
p e P . S. Sa Episcopului Aradului în Budapesta. El a
trimis imediat d u p ă p r i m i r e a ei Consistorului de a c o ' o
următoarea telegramă:
Vestea tristă şi d u r e r o a s ă despre î n c e t a r e a din
viaţă a Preasfinţitului frate Nicolae m ' a aflat la locul
de u n d e grăbesc a împărtăşi diecezei v ă d u v e c o n d o ­
lenţă m e a profundă rugând c e r u l , să dea răposatului
odihna eternă. Episcopul loan.
Pro memoria.
1
— Nicolae P o p e a —
Cu cât mai înălţat e stejarul, cu atât mai
mult este bântuit de furtună.
Cât de plastic riese adevărul, din compara-
ţiunea fondului sufletului omenesc cu fenomenelele
naturii, — o putem vedea din sublimele para­
bole ale Mântuitorului.
pentru prăbuşirea unui stejar din codrul vieţii
noastre bisericeşti-naţionale, — dar pietatea şi re­
cunoştinţa ne-au rămas, ca pavăze şi lumini eterne,
strălucitoare într'un trecut zbuciumat şi flăcări,
pentru luminarea cărării viitorului.
Viaţa prodigioasă a episcopului Nicolae
Popea, din darul Tatălui ceresc încununată cu co^
roana albă a bătrâneţelor, nu a fost o viaţă de
pace şi linişte, ci o luptă grea, în care biruitorul,
la 'nplinirea vremii, înălţatu-s'a prin iubirea evan-
gelică, dând dovezi de cea mai curată plinire a
Scripturii, prin lăsământul său.
Preocupaţiunile zilelor lui, gândul şi dragostea
lui, visul şi făptuirea lui din urmă, au fost: turma
păstorită de dânsul, fără deosebire de cei blânzi
şi cei-ce se vor întoarce . . .
săracilor; şi senin ca tinerul din Scriptură, a ur­
mat cuvântul, Domnului şi Mântuitorului lumii,. .
plecând —-dintre noi.
Mai mare dragoste decât dânsul nimeni nn
are şi n'a avut, pentru biserica şi neamul său.
Lacrimi de recunoştinţă să curgă şiroaie şi
rugi ferbinţi înălţaţi pentru dânsul, acolo unde se
găseşte, cu drepţii, unde nu este • durere . . . de
unde priveşte sufletul lui senin şi curat, la cei pe
cari i-a iubit aşa de mult, încât li-a îngrijit de
drumul vieţii lumeşti, — trecând el la cele de sus.
Sufletul blând va privi din sferele cereşti
peste voi, — duraţi-i în conştiinţa poporului:
•»monumentum aere perenmus«.
s.
Invăţătorii noştri din M.-Radna.
D u m i n e c a de 27 Iulie [9 August] a fost o zi de
sărbătoare pentru dascălii români din dreapta Murăşului,
adunaţi în M . - R a d n a la a d u n a r e a lor generală, d a r a
fost sărbătoare şi ocaziune de distracţie intelectuală
pentru poporul român din loc şi împrejurime.
S â m b ă t ă d u p ă amiazăzi sosiră învăţătorii din cele
şapte protopopiate a p a r ţ i n ă t o a r e , cu motorul „Arad h e g y
aljai" dinspre Arad. Locul şi timpul sosirei eră stabilit
de mai nainte pe 4 oare p. m. la staţiunea din faţa
şcoalei române, unde în frunte cu protopopul tractului
eră adunată mulţime de popor spre a întimpinâ pe
apostolii neamului românesc. Staţiunea numită este loc
ordinar de coborârea şi suirea călătorilor, unde trenul
stă necondiţionat în totdeauna. Curioasă întâmplare însă,
acum când toate vagoanele trenului erau îndesate nu­
mai de dascălii români aşteptaţi de mulţime, trenul tre­
cuse, fără a se opri până la staţiunea proximă, cu toate
că şi învăţătorii şi mulţimea adunată pretindeau şi sig-
nalisau cu batistele oprirea trenului.
„Scena primă nesucceasă, — semn rău", ziceau
unii dintre învăţători, dar încuragiaţi de colegii lor mai
neînfricaţi, ca o frumoasă trupă de ostaşi în frunte cu
prezidentul şi însoţiţi de mulţimea d-lor, d-şoarelor în-
văţătorese şi ficele lor, după debarcare porniră îndă­
răt spre locul designat spre primire. Aici bravul pro­
topop dl Procopie Givulescu întimpină cu o frumoasă
cuvântare oastea culturală sosita, la cari cuvinte prezi­
dentul reuniunei dl losif Moldovan învăţător director
şcolar şi asesor conzistorial din Arad, exprimând sco­
pul venirii şi mulţumind poporului adunat pentru im­
portanţa de care a împărtăşit învăţătorimea prin aceasta
imposantă primire, îi roagă pe toţi, a-i împărtăşi în
aceasta dragoste în tot decursul petrecerii în ospitalele
lor case. In numele învăţătorilor din despărţământul
protopopesc Radna, cei sosiţi au fost salutaţi cu căl­
dură de prezidentul desp. dl Protasie Givulescu. După
răspunsul dat de prezidentul reuniunei — în care s'a
accentuat, că venirea Reuniunei în Radna este făcută cu
scopul de a se arătă recunoştinţă faţă de cel mai rodnic
despărţământ al reuniunei, în fruntea căruia stau ne­
obosiţii luptători pentru prosperarea bisericei şi a şcoa­
lei române confesionale dnii Procopie Givulescu ca
protopop inspector şcolar şi fratele d-sale distinsul în­
văţător din Soborşin Protasie Givulescu, ca prezident
al despărţământului Radna şi vice-prezident al reuniunii
învăţătoreşti — s'a purces numai decât la încvartirarea
oaspeţilor, arangiată cu atâta dibăcie în cât câteva mo­
mente numai şi din sutele de oaspeţi veniţi, nu mai aflai
nici pe unul în aşteptare. Meritul se atribue în mare
parte deosebitului interes al d-lui Dimitrie Roman în­
văţător binemeritat, şi Traian Givulescu în activitate,
ambii din Radna.
La 8 ore seara, învăţătorii s'au întrunit la serata
de cunoştinţă, petrecând împreună puţine dar vesele
momente, în societatea protopopului Givulescu şi a d-lui
dr. Halic din Lipova.
In cât priveşte decursul adunării generale, iată
raportul:
Am constatat cu ocazia discuţiilor publice cât şi
particulare cu multă plăcere că între dascălii comitatu­
lui nostru stăpâneşte un spirit foarte românesc. Acesta
este însă de-altcum un fapt natural. Căci este firesc, ca
învăţătorii unui ţinut atât de românesc şi de naţionatist
prin trecutul şi prezentul său, să resfrângă locul şi me­
diul căruia aparţin. In comparaţie cu reuniunile înve­
cinate, cea din părţile Timişorii şi a Caransebeşului,
putem afirmă fără şovăială, că învăţătorii comitatului
nostru sunt mult superiori atât prin sentimente cât şi
prin limba relativ mai curată şi mai vânjoasă ce se
vorbeşte aici.
Dar nici în privinţa nivelului intelectual învăţă­
torii noştri nu sunt mai prejos. Discuţiile lor au fost
la un nivel ridicat. Cu linişte, demnitate şi pricepere
ei au desbătut chestiunile puse la ordinea zilei şi ici-
colea câte un orator îşi îmbrăcă ideile într'o formă mai
curgătoare care-ţi făcea o plăcere deosebită.
j Dorim dascălilor noştri ca ei să se inspire şi
acasă la ei de acelaş duh pe care l-au dovedit la
adunare şi atunci ei vor putea fi siguri de încrederea
şi recunoştinţa noastră.
Iată raportul amănunţit asupra ' conferenţelor :
Serbările s'au început prin serviciul divin în bi­
serica din Radna,; la care au participat toţi învăţătorii.
Biserica a fost tixită de public. Inafară de învăţători
erau dd. Vasilie Goldiş cu doamna, dr. Vasilie Avra-
mescu cu doamna, Sever Bocu cu doamna. Gheorghe Pur-
cariu asesor Conzistorial, dr. Robu cu doamna, dr. G.
Cosma etc. Serviciul a fost celebrat de protopopul P:
Givulescu asistat de preoţii Micloşi [Radna] şi losif Vu-
culescu (Şoimoş).
Şedinţa 1.
La orele 10 V preşedintele losif Moldovan ocupă
2
locul prezidial. La dreapta sa iau loc protopopul P.
Givulescu, în calitate' de comisar conzistorial, lângă
dânsul, deputatul Vasile Goldiş, la stânga vice-preziden-
tul Protasie Givulescu, secretarul reuniunii DimitiiePo-
povici şi exmisii reuniunilor surori: Minai Crăciun şi
Ioan Caba dela Caransebeş, apoi Vasilie Bogoi şiluliu
Putici din Timişoara.
Preşedintele deschide şedinţa, rostind discursul
de mai la vale, care s'a remarcat prin tonul său demn
şi energic :
Onorată adunare generată !
Domnilor protectori şi fraţilor învăţători!
„Poate niciodată poporul românesc n'a ţinut cu
atâta tărie la şcoala şi dascălii săi confesionali ca'n
ziua de azi, când îşi vede periclitate cele mai scumpe
tezaure limba şi credinţa şi când se vede atacat în cele
mai sfinte drepturi omeneşti. Toată privirea este îndrep­
tată asupra noastră fraţilor învăţători şi tot pasul nostru
este urmărit de ceice aşteaptă mântuirea dela noi.
Suntem popor băştinaş. Aici ne-am format din
popoare antice şi cu trecut istoric. Credinţa şi dra­
gostea noastră am împrumutat-o şi altor popoare rânduite
de sparte de a trăi cu noi pe aceste locuri, cu cari am
petrecut în pace şi bună înţetegere, formând împreună
cu ele temelia scumpiei noastre patrii, pe care întot­
deauna am apărat-o cu viaţa şi sângele nostru.
Şi dacă astăzi suntem mâhniţi şi înfioraţi, dacă
suntem nemulţumiţi şi. îngrijiţi de soartea şi viitorul
nostru, cauza este : sarcinile insuportabile puse pe ume­
rii învăţătorilor şi teama că ei în faţa datoriilor lor spo­
rite faţă de stat, nu vor putea satisface şi aşteptărilor
noastre în ceeace priveşte cultivarea virtuţilor stră­
moşeşti.
Numai şcoala confesională şi învăţătorii săi pot
desvoltâ şi cultivă în armonie iubirea de neam şi pa-
trie, aceste d o u ă calităţi absolut indispenzabile pentru
adevăratul patriot numai şcoala confesională şi învăţă­
torii săi o pot împărtăşi în m o d natural şi cu rezultat,
elementele culturei generale, fiilor noştri, spre a-i face
membrii morali, credincioşi şi folositori bisericei, nea­
mului şi patriei ; şi aceasta este cauza pentru care ţine
poporul nostru cu atâta sfinţenie la şcoala şi dascălul
său confesional, şi pentru cari jertfeşte tot avutul său şi
cea m a i mică c o m u n ă .
Şi în faţa situaţiunii, d u p ă c e poporul, biserica cea
vie, şi-a făcut şi îşi va face datoria, în ceeace priveşte
jertfa materială pentru susţinerea şcoalei confesionale
nici noi n u putem stă cu manile în sin, cu atât mai
vârtos, că, mântuirea s a o aşteaptă dela noi, fraţilor î n ­
văţători. Dela interesul şi devotamentul nostru depinde
existenţa, cinstea şi însămnătatea şcoalei confesionale în
viitor, dela interesul şi voinţa noastră d e p i n d e soartea
şi viitorul poporului.
D a r s ă nu desperăm. Dascălul conştienţios în tot­
d e a u n a şi între orice împrejurări a ştiut şi va şti să-şi
împlinească datorinţele faţă de biserică, naţiune şi patrie.
Să nu desperăm, ci s ă grăbim paşii noştri în ceace
priveşte împlinirea datorinţelor, ajutorându-ne î m p r u m u ­
tat, u n i n d u - n e puteriie în aceasta reuniune astăzi încă
modestă, d a r pe care cu voinţă tare o putem ridică la
o stare b u n ă şi înfloritoare, care s ă ne fie scut şi a p ă ­
rare în timpuri de ispită".
Dl Ioan Vancu p r o p u n e , ca discursul s ă fie trecut
la procesul verbal. Adunarea primeşte.
Preşedintele I.- Moldovan, s p u n e că a primit toc­
mai vestea, că unul dintre cei mai vrednici archirei ai
bisericei noastre, episcopul Nicolae Popea, a încetat
dintre cei vii.
Adunarea la p r o p u n e r e a d-sale îşi d ă expresie
condolenţelor prin sculare.
Secretarul citeşte actul prin care P . S. Sa E p i s c o ­
pul I. P a p p îşi trimite u n delegat- al său în persoana
protopopul P . Givulescu.
Dnii Mihai Crăciun şi Ioan C a b a sunt delegaţi
din partea Reuniunii din Caransebeş. Intr'o scrisoare
entusiastă, preşedintele reuniunii bănăţene, I. Vuia,
s p u n e că dânşi se reprezintă în a d u n a r e prin o dele­
gaţie în frunte cu dl V. Bogoi.
Preşedintele salută apoi, întâi pe delegatul P. S.
Sale, apoi p e delegaţii Reuniunilor pe deputatul Vasile
G o l d i ş (ovaţii entusiaste) pe vrednicii stegari dela în­
fiinţarea reuniunii p â n ă în ziua d e azi, învăţătorii Ioan
Tuducescu, Dimitrie Roman, Moise Avramescu şi Blaj
Codrean, pe reprezentantul presei şi pe publicul care a
onorat cu presenţa s a a d u n a r e a .
Delegatul episcopeşc dl Procopie Givulescu m u l -
ţămeşte şi s p u n e că a fost trimis d e consistor ca să-1 r e ­
prezinte şi constată cu plăcere că învăţătorii îşi fac d a ­
toria d e apostoli ai naiiunii în ciuda grelelor împreju­
rări în care s e află şcoala. Salută p e învăţători în p r o t o ­
popiatul său, s p u n â n d u - l e un bine a-ţi venit.
Salută apoi în cuvinte calde delegaţii reuniunilor
d-nii Ioan Crăciun (Caransebeş) şi Vâsile Bogoiu (Ti­
mişoara).
La propunerea preşedintelui losif Moldovan se tri­
mite o d e p e ş ă d e aderenţă P. S. Sale Episcopului.
Preşedintele Moldovan d ă cetire apoi membrilor
noui înscrişi ş. a. Membri fondatori: Dl Vasile Goldiş,
secretar consistorial şi deputat, d - n a Elena Goldiş, dl
Sever Bocu, redactor Ia „ T r i b u n a " , d - n a Măria Purcar,
dl dr. Vasile Avramescu, advocat în Radna şi Dimitrie
Maci şi o mulţime d e membri ajutători.
Se aleg apoi comisiunile. In comisiunea pentru
cenzurarea raportului general: d-nir G . Roşu, P. B i n -
chiciu, I. Cristea şi M. D r a g o ş ; în comisiunea de scru-
tiniu: d-nii D . Olar, I. Marta, T. G i v u l e s c u ; în comi­
siunea bibliotecară: P . Perva, N. Păsulă şi E. M u g u r ;
în comisiunea pentru însctierea de membri noi: d-nii
Dimitrie Roman, Blaj Codrean şi T . Givulescu.
A urmat apoi o disertaţiune a dlui losif Stanca,
învăţător în Roşia. D - s a a arătat într'o formă n a r a ­
tivă, principiile educaţiunei moderne aplicate la viaţa
unei familii de boier.
Lucrarea a fost prilejul unor interesante discuţii
critice. N u insistăm a s u p r a lor.
Şedinţa s ' a ridicat la 1 oră.
Banchetul.
La orele 12 conferenţa a fost întreruptă şi învă­
ţătorii s'au d u s la restaurantul Faller, u n d e s'a luat
masa c o m u n ă . A fost u n tablou impunător d e a vedea
la cinci mese lungi înşiraţi vre-o 2 5 0 de meseni în cea
mai b u n ă ordine. Prânzul a decurs liniştit şi d e m n . U n
taraf d e lăutari a desfătat pe meseni cu arii româneşti.
Seria toasturilor a fost lungă d a r d e cele mai
multe ori interesantă. S'a observat că bunul obiceiu
r o m â n e s c al discursurilor interminabile şi pline d e
fraze scade tot mai mult. Aproape toţi oratorii i-au
arătat mult b u n simţ în privinţa cantitativă şi calitativă.
Preşedintele losif Moldovan (Arad) închină pentru
Maiestatea Sa împăratul. Sala se ridică în picioare şi
entuziaste strigăte d e „ T r ă i a s c ă ! " r ă s p u n d preşedintelui.
Au mai toastat învăţătorul Popovici (Cuvin) pentru
P. S. S a episcopul Aradului I. I. P a p p (Trăiască!),
Vidu (Hălmagiu) pentru reprezentanţii reuniunilor d e
învăţători învecinate.
Părintele p r o t o p o p P. Givulescu toastează cu multă
căldură pentru preşedintele I. Moldovan. Se cântă „La
mulţi a n i " . învăţătorul Roşu (Buteni) s p u n e că în t i m ­
purile critice, pentru şcoală, ce străbatem, nu ne lipsesc
nici apărătorii călduroşi, dintre cari unul, dl Goldiş se
află printre noi. (Puternice strigăte „Să t r ă i a s c ă ! " ) Dl
Vasile Goldiş însufleţeşte şi mişcă sala cu un discurs
rostit în amintirea lui Simeon Bărnuţiu.
Vorbesc încă d-nii I. C a b a (Curte) şi N . Vancu
(Măderat), şi dl Sever Bocu.
Se d ă cetire unei telegrame prin care P. S. Sa
episcopul Aradului salută a d u n a r e a .
Dintre ceialalţi oratori remarcăm discursul atât d e
simpatic al dlui dr. Gavril Cosma, advocat [Beiuş]
pentru d o a m n e .
O impresie foarte b u n ă a făcut absolventul d e
teologie N. Vulpe (învăţător în Fenlac], care citează p e
dl Nicolae Iorga [puternice aplauze], s p u n â n d cu d â n s u l
că dacă cineva s'a înstrăinat în limbă şi obiceiuri, acela
să se întoarcă la popor, depositul lor cel mai curat.
Dl preşedinte încheie rîndul toasturilor ridicând
paharul pentru organizatorii serbării, d-nii p r o t o p o p
Givulescu şi învăţător Traian Givulescu şi mai ales
pentru dl Roman, învăţător în penziune.
Masa se ridică la orele 3 şi jumătate.
Şedinţa II.
S'a deschis tot în biserică la 4 ore şi a ţinut
p â n ă seara, aceasta şedinţă şi a fost p u r pedagogică, î n ­
trucât s'a o c u p a t n u m a i cu conferenţe speciale didactice,
precum: ,
1. „Metodul direct la propunerea limbii maghiare",
tratat d e dl Dimitrie Boar, învăţător în N a d a b ;
2. Educaţiune şi nu instrucţiune", disertaţie d e dl
T. Givulescu, învăţător în Pauliş şi
3. „Influenţa educaţiunei pentru deşteptarea şi for­
marea caracterului moral", disertaţie d e dl Dimitrie Olar,
învăţător în Covăsinţ.
 Fiind timpul înaintat, punctul 4, p u s în program
pentru aceasta şedinţă, se a m â n ă p e a d o u a zi.
Şedinţa III.
Radna, Luni 10 August.
S'a deschis prin prezidentul losif Moldovan d i ­
mineaţa la 8^2 ore.
S'au continuat diseraţiunile p r e c u m u r m e a z ă :
1. „Păieri despre educaţiune, greşeli ce se fac
în practica ei şi îndreaptarea lor". Citeşte învăţătorul. |
P. F . Dârlea d i n P â n c o t a ; i 1. Instrucţiunea
2. „Vocaţiune şi diligentă, speculă şi trândăvie"
conferenţiar dl Ioan Roşu, învăţător în Buteni.
Isprăyindu-se partea didactică s'a trecut la c o n ­
tinuarea celorlalte afaceri d i n program. S'a urmat cu r a ­
poartele comisiunilor exmise din şedinţa I.
1. Referează comisia pentru înscrierea d e membri
noui, prin raportorul ,ei B. Codrean. Se constată că
s'au înscris m e m b r i i : D r . Atanasiu Brădean, medic cerc.
( M a r i a - R a d n a ) ; dr. Ioart Ursu, advocat ( M . - R a d n a ) : Ale­
x a n d r u T e a h a , preot, membrii fondatori: Ioan T u d u -
cescu, înv. p e n s . ( L i p o v a ) ; Demetriu Roman, înv. p e n s .
( M a r i a - R a d n a ) ; dr. Gavriil Cosma, advocat ( B e i u ş ) ;
Alexandru Ardelean, mare proprietar (Beiuş) ; şi losif
Vuculescu, preot (Şoimoş) membrii ajutători. Toţi au
fost aclamaţi cu entuziasm.
2. Comisia pentru examinarea conspectului biblio­
tecii, prin raportoara d ş o a r a Elena M u r g u arată, că
Reuniunea înv. d i s p u n e în biblioteca s a d e 1111 opere
în 1261 volume.
8. Din referatul comisiei d e casă se arată că averea
Reuniunei s ă c o m p u n e d i n 5 8 3 6 coroane 7 8 fileri.
Condolenţele reuniunii pentru moartea episcopului Popea.
T r e c â n d u - s e şi peste aceste puncte de administraţie
prezidentul p r o p u n e trimiterea unei telegrame d e c o n -
dolenţă cătră Ven. Consistor din C a r a n s e b e ş d i n inci­
dentul trecerii d i n viaţa aceasta a P. S. Sale dlui e p i s ­
cop Nicolae P o p e a . întreaga a d u n a r e s ă ridică în semn
d e doliu în picioare şi a d o p t ă u n a n i m p r o p u n e r e a p r e ­
şedintelui.
Adunarea generală viitoare se va ţinea — la i n ­
vitarea m e m b r u l u i Mihai D r a g o ş în fruntaşa comună-
r o m â n e a s c ă Curtici. Terminul îl va hotărî comitetul
reuniunii în înţelegere cu fraţii Curticeni.
Programul fiind isprăvit prezidentul losif M o l d o ­
van declară încheiată a XVIII a d u n a r e generată, că u n a
dintre cele mai rodnice. Puternice strigăte de „Să tră­
i a s c ă " primesc cuvintele preşedintelui.
La revedere deci la anul viitor la Curtici..
Rip.
Concertul şi petrecerea din Radna, date d i n p r i ­
lejul adunării învăţătorilor, au reuşit pe deplin. Corul
dirigiat de învăţătorul Traian Givulescu, din R a d n a a
cântat în deplină armonie spre mulţumirea tuturora.
Unele puncte au trebuit bisate.
Nr. 3835/1908.
Anunţ scoiar.
Şcoala civilă de fete din Arad.
Se a d u c e la cunoştinţa Onoratului Public, că în­
scrierile la şcoala civilă de fete cu internat din Arad
p e n t r u anul şcolar 1908/9 se vor face în zilele de
1 9 — 2 3 August ( 1 — 5 Septemvrie) a. c , în localitatea
şcolii (Strada Deâk F e r e n c z Nr. 27).
Părinţii vor p r o c e d ă însă corect, d a c ă în scris,
îşi vor a n u n ţ ă fetele spre primire î n c ă de m a i
nainte, îndată după publicarea acestui anunţ, adre-
s â n d u - s e în a c e a s t ă afacere dlui dr. George Ciuhandu,
referent şcolar la Consistorul r o m . ort. din Arad.
Taxa pentru internat este : 450 cor. p e a n u l
întreg şcolar, în care sumă se cuprinde şi didactrul
şcolar.
T a x a de i n t r e ţ i n e r e este a se plăti anticipativ în
trei r a t e t r e i l u n a r e egale, la Administraţia cassei C o n -
sistorului.
P e n t r u a c e e s t ă t a x ă elevele vor p r i m i :
prescrisă pentru clasele I—IV
civile, e d u c a ţ i u n e religioasă-morală, d e p r i n d e r e în c o n -
verzaţia r o m â n ă , m a g h i a r ă şi g e r m a n ă , apoi i n s t r u c ­
ţie în economia de casă, d e p r i n d e r e în p r e g ă t i r e a b u -
cateior, croit şi cusut.
2. Locuinţă în odăi igienic îngrijite, p r o v ă z u t e cu
mobile n e c e s a r e .
3. Vipt întreg şi a n u m e : dejun (cafea cu lapte),
prânz (2 piese, iar D u m i n e c a şi în sărbători 3 — 4
piese), ujină (cafea cu lapte) şi cină (două piese).
4. Spălat, luminat, încălzit şi tot la 2 s ă p t ă m â n i
baie (scaldă).
Afară de t a x a de î n t r e ţ i n e r e elevele i n t e r n e mai
au a solvi 10 cor. pentru medic (pe an), pentru c a r e
t a x ă elevele i n t e r n e vor primi în caz de lipsă îngri­
j i r e medicală şi m e d i c a m e n t e .
Pentru instrucţia la pian se plăteşte l u n a r o t a x ă
de 10 cor. (3 ore la s ă p t ă m â n ă ) .
Atât elevele e x t e r n e , cât şi cele i n t e r n e vor
plăti la prima înscriere 6 cor., ca taxă de înscriere.
Tot la înscriere fiecare elevă va a v e a s ă m a i
p l ă t e a s c ă 1 cor. la a n p e n t r u biblioteca şcolară.
T a x e l e : p e n t r u medic, de instrucţie la p i a n , d e
înscriere şi p e n t r u sporirea biiiotecii s e vor plăti la
m â n a directoarei şcolii.
Elevele externe vor plăti didactru 60 cor., la
an, care a s e m e n e a va solvi anticipativ, trei r a t e egale
de câte 2 0 cor.
Elevele externe, cari v o r veni mai târziu, au s ă
plătească* întreg didactrul, i a r . elevele primite în i n t e r ­
n a t m a i târziu, vor avea să p l ă t e a s c ă didactru p e
timpul întârzierii.
Elevele interne, cari a r a b s e n t ă din i n t e r n a t î n
decursul anului şcolar din cauză de morb sau din site
cauze, -— fie a b s e n t a r e a mai lungă ori m a i scurtă, v o r
a v e a s ă plătească întreagă t a x a de i n t r e ţ i n e r e , d a r
numai în cazul când eleva respectivă, pelângă t o a t e
că va fi absentat, a r p u t e a fi admisă d u p ă lege la
examen.
Acele eleve, cari după absolvarea şcoalei d o r e s c
.«ă se mai perfecţioneze în e c o n o m i a de casă, croit,
cusut, muzică, pictură ş. a. vor fi primite ca eleve
benevole cu t a x a elevelor i n t e r n e .
In clasa I civilă se primesc eleve, cari dovedesc,
c ă au absolvat cu succes 4 clase e l e m e n t a r e ori apoi,
în lipsă de certificat şcolar, vor p r e s t a e x a m e n u l d e
primire.
In celelalte clase se primesc eleve, cari dovedesc
prin atestat şcolar, că au absolvat cu succes clasa
premergătoare.
Absolventele clasei a Vl-a e l e m e n t a r e se p r i m e s c
în clasa a Il-a civilă pe baza u n u i e x a m e n de p r i m i r e .
Elevele, cari se matriculează p e n t r u p r i m a d a t ă l a
şcoală, afară de atestatul şcolar din clasa p r e c e d e n t ă
i au ,să mai p r o d u c ă : e x t r a s de botez şi certificat d e
| revaccinare.
j Fiecare elevă internă are să aducă cu sine: 1
j saltea (madraţ), 1 covorel lângă pat, 2 perini cu 4
j feţe, 1 p a p l o m ă cu 2 cearşafuri de desupt (lepedee)
! ş i 2 cuverturi a l b e ( a c o p e r i t o a r e de pat), 6 bucăţi d e
rufe, schimburi din fiecare şi a n u m e : 5 cămeşi, 6
camizoane, 6 pantaloni, 6 p ă r e c h i de ciorapi, 4 r o ­
chiţe, 12 batiste, 6 ştergare, 3 serviete, toate cu m o -
nogramuri proprii, apoi t a c â m u r i : cuţit, furculiţă, lin­
gură m a r e şi linguriţă, 2 p a h a r e (1 p e n t r u beut, iar
altul p e n t r u dinţi), 1 lavor (lighian), 4 cârpe p e n t r u
şters lavorul, perie de cap, de dinţi şi de h a i n e ,
p e a p t ă n şi foarfeci, h a i n ă de port şi 4 — 6 şurţe negre,
1 palton (haină de iarnă) şi 2 părechi de ghete.
Afară de acestea, fiecare elevă i n t e r n ă ori e x t e r n ă
î n d a t ă dela î n c e p e r e a anului şcolar a r e să fie p r o v ă -
zută cu manuale şi recvizite de învăţământ, respective
cu recvizitele de scris, muzică şi lucru de m â n ă .
P e n t r u lucrul de m â n ă şi p e n t r u alte trebuinţe
se va d e p u n e , la m â n a directoarei internatului, o
s u m ă o a r e c a r e de bani, despre care se va p u r t a
socoteală.
Elevele la înscriere a u să fie însoţite de părinţi
sau îngrijitori lor
In privinţa uniformei, c a r e v a fi modestă, se vor
luă dispoziţiuni ulterioare.
Prelegerile se vor începe fără nici o amânare, în
25 August (7 Septemvrie) şi dela acest termin elevele
vor p u t e a fi primite n u m a i cu c o n c e s i u n e specială din
p a r t e a Consistorului diecezan.
Arad, 17/30 Iuniu 1908.
Consistorul rom. ort.
din Arad.
Aviz pentru anul viitor
la ş c o a l a comercială superioară gr. or. română
din B r a ş o v .
Anul şcolar 1908/1909 se va î n c e p e l a l - a S e p t e m b r e
v. 1908. înscrierile se fac de direcţiune în zilele de
1 2 şi 3 S e p t e m b r e v. *
P e n t r u a se împiedecă o a g l o m e r a r e p r e a m a r e
de elevi în clasa I-a c o m e r c i a l ă şi a se p u t e a face o
selecţiune mai b u n ă a lor, conferinţa a adus u r m ă t o a r e a
hotărîre :
1. P r e n o t ă r i l e p e n t r u înscriere în clasa I. comercială
să se facă în fiecare an prin a d r e s ă în scris p â n ă în
15 August st. v. la direcţiune.
2. Lista celor prenotaţi să se p e r i r a c t e z e în c o n f e ­
r i n ţ a de î n c e p e r e a anului şcolar, în c a r e se va d e c i d e
e v e n t u a l a primire sau respingere.
3. Sub nici o î m p r e j u r a r e să nu se p r i m e a s c ă în
clasa I. c o m e r c i a l ă u n n u m ă r mai m a r e de elevi decât
cel admis de r e g u l a m e n t a d e c ă 40 de elevi şi n u m a i
în cazuri de tot e x c e p ţ i o n a l e n u m ă r u l de 4 5 .
4. Cei neinsinuaţi p â n ă la terminul fixat în p u n c t u l
prim, p r e c u m şi ceice nu vor p r e z e n t a la i n s i n u a r e
atestatele cuvenite pot fi primiţi ia şcoală n u m a i în
cazuri de tot excepţionale.
In clasa p r i m ă pot fi primiţi n u m a i acei elevi,
cari au absolvat eu succes şi pot p r o d u c e a t e s t a t de
t r e c e r e din clasa IV gimnazială, r e a l ă sau civilă, dela
o şcoală publică. La înscrierea t u t u r o r a se cere atestat
şcolar şi atestat de botez.
E x a m e n e l e suplectorii şi de e m e n d a r e se vor ţine
în 1 şi 2 S e p t e m v r i e v. Ceice vor întârzia atât dela
acest examen, cât şi dela înscriere, pot fi admişi
n u m a i dacă vor dovedi cu certificate d e m n e de credinţă
cauza întârzierei. E x a m e n e l e de privatişti şi maturitate
de corigentă oral se v o r ţine în 6 S e p t e m v r i e v. Aceştia
au însă a se insinua în p e r s o a n ă la direcţiune cel mult
p â n ă în 1-a S e p t e m p r i e v. Privatiştii a u a plăti la
direcţiune taxele pe un a n şcolar cu 74 c o r o a n e şi
taxa de e x a m e n de 80 c o r o a n e deja la i n s i n u a r e p e n t r u
examen.
T a x a de primire e 8 c o r o a n e , didactru 60 c o r o a n e
şi alte taxe 6 c o r o a n e , şi trebuesc plătite la înscriere
cel puţin j u m ă t a t e , iară p â n ă în F e b r u a r i e restul. Elevii,
cari nu-şi vor achita la timp taxele, vor fi opriţi dela
c e r c e t a r e a cursurilor.
Elevii de confesiuni streine decât cea r o m â n ă
greco-orientală şi greco-catolică plătesc didactru duplu.
F i e c a r e elev va mai plăti pe s e a m a fondului de
p e n z i u n e al profesorilor încă o t a x ă de 10 c o r o a n e ,
o t a x ă edilă de 20 c o r o a n e p e n t r u zidirea şcoalei, iar
pentru exeursiuni şcolare şi alte t r e b u i n ţ e s u m a de 6 cor.
F i e c a r e elev e dator a a v e a la începutul
anului şcolar toate cărţile şi recvizitele n e c e s a r e n o u ă
şi în b u n ă stare, d e o a r e c e legile şcolare o p r e s c traficul
de cărţi şi recvizite şi folosirea de cărţi vechi şi n e -
c o r ă s p u n z ă t o a r e . Cărţile vor p u r t ă viza institutului
a l ă t u t e a cu n u m e l e elevului.
Chipiul şi uniforma proprie a şcoalei comerciale
se r e c o m a n d ă a se p r o c u r ă deja în prima lună de şcoală
şi se i m p u n e în mod obligator t u t u r o r elevilor din
şcoala comercială. F o r m a şi coloarea se pot află dela
direcţiune. P e n t r u orice informaţiuni mai detailate
părinţii şi tutorii şcolarilor să se adreseze la direcţiune.
Direcţiunea.
Nr. 4201/1908.
Anunţ şcolar.
Se aduce la cunoştinţa publică, cumcă pe-
tiţiunile de primire în institutul pedagogic ort.
rom. din Arad pe anul şcolar 1908/9, au să fie
înaintate la adresa Consisto'rului, cel mult până
la 1J14 August a c, instruite cu :
i
1. Atestat de botez;
2. Testimoniu despre absolvarea alor 4 clase
medii', ;
3. Atestat de moralitate dela oficiul par.,
la care aparţine, vidimat de protopopul con-
cernent;
4. Atestat medical despre starea sanitară şi
intregitatea corporală.
Tinerii, cari reflectează la primire gratuită
în alumneul diecezan, cei de pe teritorul distric­
tului acestui Gonsistor, au să se adreseze aici,
iar ceialalţl, de pe teritorul Consistorului din
Oradea-mare, au să se adreseze aceluia.
Atari reflectanţi vor avea să alăture la ce­
rerea de primire şi certificat dela antistia comu­
nală, în care să se cuprindă date amănunţite
despre starea materială atât a reflectantului cât
şi a părinţilor lui. Aceste atestate vor trebui,
ca spre confirmare să fie sígnate şi de condu­
cătorul oficiului parohial al locului.
A r a d , la 17/30 Iunie 1908.
Consistorul ort. român
din Arad.

iYiz pentru anul şcolar 1908 9
la institutul pedagogic-teologic gr.-or. român din Arad.
In anul şcolar 1908/9 examenele de corigentă
şi private se vor ţinea la ambele despărtăminte în
19, 20, 21 August (1, 2, 3 Septemvrie).'
înscrierile se vor face în 22, 23 August (4,
5 Septemvrie.
La înscriere fiecare elev să prezentează cu
extras de botez şi testimoniu de pe clasa ante­
rioară. In 24 August (6 Septemvrie) se va ce­
lebră chemarea Duhului Sfânt, iar în 25 August
(7 Septemvrie) se vor începe prelegerile.
Primirile în despărţământul teologic se fac la
Vener. Consistor diecezan, conform anunţului ce
se va publică în »Biserica şi Şcoala«, iar în
despărţământul pedagogic la direcţiune.
Petitele pentru stipendii şi beneficii se adre­
sează cătră Venerabilul Consistor diecezan.
Toţi elevii au strictă datorinţă de a se pro-
vedeâ cu manualele şi recvizitele prescrise, cari
se vor aduce la cunoştinţa elevilor la începutul
anului şcolar.
înscrierile se vor face numai după procu­
rarea cărţilor conform listei şi achitarea taxelor
de întreţinere si didactru.
^Direcţiunea.
Aviz!
Tipărituri necesare învăţătorilor precum : Adresa : Budapesta V. S t r a d a Gsâky 2 3 .
„Act de d o t a ţ i u n e " (Dij level), coaie singuratice
â 8 fileri.
„Protocolul de d o t a ţ i u n e " .
„Evidenţa plătirii salarelor învăţătoreşti şi tipă­
riturile de înştiinţare c ă t r ă inspectorii şcolari".
Conform §-lui 10 din i n s t r u c ţ i u n e a ministerială
referitor la salarele învăţătoreşti se află de v â n z a r e în
t i p o g r a f i a d i e c e z a n ă din Arad.
P e n t r u o şcoală se r e c e r e în total circa 25 coaie
a c ă r o r preţ e L cor. 90 fii. cu p o r t o cu tot.
CRONICA.
R e u n i u n e a î n v ă ţ ă t o r i l o r g r . or. r o m , din p r o ­
t o p o p i a t e l e B e l i n ţ , B. C o m l o ş , L i p o v a şi T i m i ş o a r a
a r a n g e a z ă cu concursul R e u n i u n e i de c â n t ă r i „Doina"
din Sân-Miclăuşul m a r e şi a inteligenţii din jur, D u m i n e c ă
la 17/30 August 1908 c o n c e r t u r m a t de dans, în sala
m a r e a „Berăriei" din F a b r i c u l Timişorii, în favorul
convictului învăţătorilor, la c a r e vă invită cu t o a t ă
stima Comitetul. î n c e p u t u l c o n c e r t u l u i la 8V2 ore seara.
P r e ţ u l de i n t r a r e : Locul prim 2 cor. locul al doilea
1 cor. 50 fii., şi locul de stat 1 cor. de p e r s o a n ă .
Suprasolviri se primesc cu mulţămită şi se vor cuita
p e cale jurnalistică. Ofertele b e n e v o l e rugăm a se
a d r e s ă cassarului A v r a m Blaş la T. P a r â c . Bilete
de Intrare se pot c ă p ă t a la D-l G. Ţ ă r a n neguţător,
D-l Nicolae Nicorescu î n v ă ţ ă t o r în T i m i ş o a r a - F a b r i c şi
şi s e a r a la cassă.
P r o g r a m . Dirigent: Atanasie Lipovan. 1. I. H a y d n :
„Corul 26 din C r e a ţ i u n e " , c o r micst. 2. G. K i r i a c :
^ M o r a r u l " , cor. micst. 3 . I. M u r e ş a n : „Mic putpuriu
r o m â n e s c " , e s e c u t a t la pian de D-şoara Mărioara Crişan.
4 . 1 . C o s t e s c u : „Doină z i c " , c o r micst cu a c o m p a n i a m e n t
de pian. 5. F . M a s s i n i : „ P a t r i a R â n d u n e l e l o r " ( N o c t u r n ă ) ,
duett, c â n t a t de D-nii Iuliu Putici şi Romul T ă u c e a n , eu
a c o m p . de pian. 6. G. D i m a : „Marea vieţii", cor micst.
7. C o l o m a n C h o v a n : „Danses R o u m a i n e s " p e n t r u patru
mâni, e s e c u t a t la pian de D-şoarele Viorica si Miţi
O p r e a n . 8. a) G. M u r e ş a n : „Fugi în c o l o " b) G. Musi-
c e s c u : „Nevasta c a r e iubeşte", (coruri) micste. 9. G.
V a s i l i u : „Doina Oltului", c â n t a t ă de A. Lipovan cu
a c o m p . de pian. 10. A. V l ă h u ţ ă : „Dormi în p a c e " ,
poezie d e c l a m a t ă de Dl. P e t r u C r a i o v e a n . 11 1. M u r e ş a n :
„ B r u m ă r e l " (baladă) cor. micst cu soli, susţinut de
D-şoara Marioara Crişan şi Dr. R e m u s Chicin, cu
a c o m p . d e o r c h e s t r ă . A c o m p a n i a m e n t u l cântărilor va
fi susţinut de D-na Adriena Putici şi D-soara Victoria
O p r e a n . — U r m e a z ă dans.—•
în atenţiunea învăţătorilor. Vener.
Conzistoriu a pus în l u c r a r e şi p e la sfârşitul Junei
August va a p ă r e a în tipografia diecezană anuarul
şcolar d u p ă modelele statului. Preţul p e n t r u o şcoală
cu 80 elevi va fi 5 cor. — dela 8 0 p â n ă 120 elevi 6
cor. — dela 120 p â n ă la 160 elevi 7 cor. — e x e m ­
plarul.
C o m a n d e l e să se facă pe la finea lunei August.
Cronică bibliografică.
„Familia Română" revistă ilustrată a p a r e în fie­
c a r e s ă p t ă m â n ă cu un bogat cuprins literar şi distractiv,
(sfaturi, Curierul Modei, ghicituri.)
Abonaţii noi pot primi t o a t e n u m e r e l e dela î n c e p u t .
A b o n a m e n t u l e de 10 c o r o a n e p e u n an.
Concurse.
P e n t r u îndeplinirea parohiei a doua de cl. I din
Tauţ, se p u b l i c ă c o n c u r s cu termin de 30 de sile
dela p r i m a publicare p e lângă u r m ă t o a r e l e e m o l u m e n t e :
1. J u m ă t a t e sesie p ă m â n t p a r o h i a l extravilan. 2.
P e n t r u bir 200 cor., în bani gata dela cult. 3. Stolele
î n d a t i n a t e a n u m e : dela botez 80 fileri, molitva 14 fii.,
feştanie 26 fileri, dela cununii 2 cor., dela î n m o r m â n ­
tări p â n ă la 7 ani 2 cor., dela 7—15 ani 4 cor., iar
dela 15 ani în sus 6 cor., a v â n d preotul p e n t r u aceasta
plată a săvârşi şi slujba eşirii sufletului şi sfinţirea
casei ; cetirea unui evangelist (stâlp) cu liturgie şi
sfinţirea casei va a v e a 12 cor., fiecare evangelist pe
drum 4 fii., la p o m e n i 26 fii., dela alte servicii o b v e -
n i e n d e şi extrase, după uzul local anterior. 4. Con­
grua p e n t r u cl. I 1329 cor., 80 fii.
Doritorii de a o c u p a a c e a s t a p a r o h i e s u n t poftiţi
a-şi î n a i n t a r e c u r s e l e lor adjustate r e g u l a m e n t a r la
oficiul pprezviteral în Buttyin cu o b s e r v a r e a §-lui 20
din Regulamentul p e n t r u parohii, a v â n d a se prezenta
în s. b i s e r i c ă spre a-şi a r ă t ă dexteritatea in o r a t o r i e
şi rituale.
Comitetul parohial-.
In conţelegere cu : Trăian I. Magier protoprezviter.
—•— 1—3
 P e baza încuviinţării Ven. Consistor gr. or. r o m . I §-Iui 20 din Regulamentul p e n t r u parohii spre a-şi
a r a d a n de Nr. 4328/1907, prin a c e a s t a se e s c n e con­ a r ă t ă desteritatea în c â n t a r e şi predică.
curs cu termin de 30 de zile dela prima publicare • Dat din şedinţa comitetului parohia! ţ i n u t ă în
în foaia oficioasă p e n t r u c a p e l a n i a t e m p o r a l ă sistemi- Săeusigi la 29 Iunie (12 Iulie) 1908.
zată p e lângă deficientul p a r o h George Micluţa din
Prevaleni, (ppiatul Halmagiului). Comitetul parohial.
E m o l u m e n t e l e î m p r e u n a t e cu acest post sunt : 1.
J u m ă t a t e din t o a t e venitele parohiei şi a d e c ă cari s u n t : Cu consenzul p p r e z b : Dr. Traian Putici.
a) stolele îndatinate, b) sesiune parohială 13 jugh., — a — 1—3
p ă m â n t p a r t e a r ă t o r p a r t e fânaţ. 2. se observă c ă
c a s ă p a r o h i a l ă nefiind, a l e g â n d u l se va îngriji p e s p e ­ P e n t r u îndeplinirea staţiunilor învăţâtoreşti s u b ­
sele sale proprii de locuinţă. s e m n a t e în tractul Beiuş, se escrie c o n c u r s cu termin
Alesul c a p e l a n va fi obligat a plăti p e n t r u cvota de 30 de zile dela prima publicare, şi a n u m e :
ce o va beneficia, dările ce sunt î m p r e u n a t e cu postul 1. Albeşi-Hidiş, e m o l u m i n t e l e 318 cor., grădină,
ce-1 va ocupă. l e m n e şi venite c a n t o r a l e .
Doritorii de a o c u p ă a c e s t post sunt avizaţi să-şi 2. Burda, 400 cor., în bani şi n a t u r a l i e .
s u ş t e a r n â r e c u r s e l e lor în senzul §-lui 13 din S t a t u t u l 3. Cârpeşti, 300 cor., g r ă d i n ă venite c a n t o r a l e şi
Organic, cu testimoniul de cvalificaţie de clasa III şi l e m n e de foc.
a d r e s a t e comitetului parohial din Prevaleni pe c a l e a
4. Coşdeni, 350 cor., grădină l e m n e şi venite
oficiului pprezviteral în Nagyhalmâgy în t e r m i n u l s u s -
indicat. Sunt poftiţi \totodată a se p r e z e n t ă în s. b i ­ c a n t o r ale.
serică din Prevaleni (p. u. Alvâcza), spre a-şi a r ă t ă 5. Ceişoara, 300 cor., grădină venite c a n t o r a l e şi
dexteritatea în c u v â n t a r e şi c â n t ă r i făcându-se astfel lemne.
c u n o s c u t poporului. 6. Buşeşti, 400 cor., stole c a n t o r a l e , g r ă d i n ă şi
lemne.
P r e v a l e n i 14/27 Iulie 1908.
. 7. S Lazuri, 400 cor., grădină l e m n e şi venite
George Micluţa ' Iancu Lupu cantorale.
preot preş. com. par. not. com. par.
8. Omezeu-Spinuş, 300 cor., grădină, stole cantorale
In conţelegere cu : Cornel Lazar protoprezviter gr.-or. şi l e m n e de foc.
—•— 1—3 9. Seucani P. M. Selişte, 400 cor., in b a n i şi
naturalie.
P e n t r u îndeplinirea postului î n v ă ţ ă t o r e s c dela
10 Sitani, 600 cor., t o a t e laolaltă c o m p u t a t e .
şcoala gr. or. r o m . din Groş, protoprezb. L i p o v e i , p r i n
a c e a s t a se publică c o n c u r s cu t e r m i n de 30 de zile, ! 1 1 . P. M. Valani, 300 cor., grădină stole c a n t o r a l e .
dela p r i m a publicare în foaia oficioasă. ! 12. Vărăşeni, 600 cor., toate c o m p u t a t e .
E m o l u m e n t e l e î m p r e u n a t e cu acest post s u n t : Salarele se vor întregi la timpul său cu ajutor
1. Salar în bani gata 364 cor. 2. 6 0 m ă s u r i c u c u r u z dela stat.
în preţ de 4 4 cor. 3 . Uzufructul alor 4 jug. p ă m â n t Recurenţii vor a v e a a-şi trimite petiţiunile cu
3
estravilan fanaţi, şi / jug. p ă m â n t a r ă t o r i în p r e ţ
i d o c u m e n t e l e r e c e r u t e la oficiul protopopesc în Beiuş
de 60 cor. 4. P e n t r u scripturistică 6 cor. 5. P e n t r u în terminul prescris.
conferinţă 10 cor. 6. 32 cor. p e n t r u l e m n e din c a r e Comitetul parohial.
va a v e a să încălzaseă şi sala de î n v ă ţ ă m â n t , c o m u n a
însă le face şi a d u c e . 7. Locuinţă liberă. 8. întregirea In conţelegere c u : Vasilie Papp p r o t o p o p .
dela stat ce se va p u n e în c u r g e r e conform art. de lege —•— 1—3
XXVII/907. Alesul va a v e a a p r o v e d e a şi c a n t o r a t u l
Nr. 238 M.
în şi afară de biserică. Sarcinile publice, după cele
beneficiate, le va s u p o r t a î n v ă ţ ă t o r u l . în anul trecut, la distribuirea stipendiilor
Ceice reflectează la acest post sunt poftiţi a-şi din fundaţiunea »Traiîdafil«, rămânând nedistri­
trimite r e c u r s e l e lor, instruite conform r e g u l a m e n t u l u i buite 2 stipendii de câte 1000 cor., şi adecă:
şcolar, a d r e s a t e com par. din Groş, oficiului p r o t o p o p e s c unul pentru tineri din dieceza Aradului, altul
din Lipova [Lippu], ear în v r e - o Duminecă ori s ă r b ă t o a r e
sunt poftiţi a se p r e z e n t ă în s. biserică, spre a-şi
pentru tineri din dieceza Caransebeşului, pentru
a r ă t ă desteritatea în c â n t a r e şi tipic. conferirea acelora se publică concurs până la
Groş la 22 Iunie [5 Iulie] 1908. 13/26 August 1908.
Comitetul parohial. La aceste stipendii conform concluzului con-
sistorului mitropolitan din 20 August 1907 Nr.
In conţelegere e u : loan Cimponeriu adm. p r o t o p p e s c . 242, pot reflectă numai tineri români gr.-or. de
—•— 1—3 pe teritorul amintitelor dieceze, cari cercetează
sau voesc a cercetă oarecare universitate sau
P e n t r u îndeplinirea capelăniei t e m p o r a l e sistemizată
p e lângă deficientul p a r o h Constantin Işfanescu din facultate.
Săeusigi [pprezbiteratul Timişorii] se escrie c o n c u r s Cererile de concurs sunt a se instrui cu
cu termin de 30 de zile dela prima p u b l i c a r e în organul atestat de botez, de paupertate şi de studii şi
diecezan. • a se adresă Consistorului mitropolitan în Sibiiu.
Beneficiul îl formează j u m ă t a t e din sesiunea
parohială, din birul p r e o ţ e s c şi din venitele ştolare. Sibiiu, 22 Iulie (4 August) 1908.
Dela recurenţi se c e r e cvalifieaţia prescrisă în
Regulamentul pentru parohii § 17 p. prim. Reflectanţii Cons istovul mitropolitan.
vor a y e â să se prezinte în s. biserică, cu observarea - • — 2—3
 P e n t r u o c u p a r e a postului al II de î n v ă ţ ă t o r la şi a d r e s a t e com. par. din Pârneşti, s ă le s u b ş t e a r n ă în
n o u a înfiinţată şcoală gr.-or. r o m â n ă din Mehkerek, terminul sus indicat P. On. Oficiu pprezviteral în M.
pprezviteratul Ţinea cottul Bihor, cu t e r m i n de 30 R a d n a , iar p â n ă în acel termin să se p r e z e n t e z e în
de sile dela p r i m a p u b l i c a r e în „Biserica şi Ş c o a l a " . v r e - o Dumieeoă ori s ă r b ă t o a r e la s. biserică de aici,
1. Salarul fundamental 1000 cor. solviţi a n t i c i ­ spre a-şi a r ă t ă dexteritatea în c â n t a r e şi tipic.
pative din casa bisericei. 2. Cvartir liber cu g r ă d i n ă
de l e g u m e . 3 Stolele c a n t o r a l e dela funcţiunile u n d e P â r n e ş t i , la 28 Iulie n. 1908.
va fi poftit. 4. Dreptul de cvincvenal, d u p ă î m p l i n i r e
alor 5 ani împliniţi în a c e a s t a p a r o h i e . Partenie Turcu Hanci Florea
par. preş. com. par. not. com. par.
î n v ă ţ ă t o r u l ales va fi dator a c o n d u c e a c e a ş c o a l ă
şi acele clase, c a r i v a decide com. par., v a fi d a t o r a In conţelegere cu : Procopie Gwuleseu protoprezviter.
p r o p u n e cantul şi c â n t ă r i l e la toate clasele, v a c o n ­
d u c e regulat u n a s t r a n ă şi va instruâ şcolarii în c â n ­ —•— • 2—3'
tările liturgice d u p ă n o t e şi va c â n t ă cu corul în
Dumineci şi sărbători, va ţ i n e a şcoala de repetiţie cu Conform circularului consistorial Nr. 1232 a, c.
şcolarii c o i crezuţi c o n d u c e r e i sale, şi în caz de î m - p . 6, se escrie c o n c u r s cu t e r m i n de 30 de sile
p e d e c a r e a p a r o h u l u i va p r o p u n e religia. p e n t r u u r m ă t o a r e l e staţiuni învăţătoreşti din t r a c t u l
Beiuş :
Reflectanţii la a c e s t post, r e c u r s e l e lor adjustate
conformi r e g u l a m e n t u l u i şi a d r e s a t e com. par., au să 1. Dş. Forau, cu salar de 600 cor., venite c.m-
le s u b ş t e a r n ă subscrisului pprezviter în Mehkerek p e n t r u torale şi l e m n e de foc.
a-şi a r ă t ă dexteritatea în cele r i t u a l e . 2. Nanhidişel, cu salar de 600 cor., şi venite
cantorale.
Comitetul parohial. 3. Ş. Petreasă, cu s a l a r de 500 cor., toate laolaltă
computate.
In conţelegere cu : Nicolae Boxin protoprezviter. 4. Pociovelişte, 4 0 0 cor., în bani, n a t u r a l e ?i
- • - 2-3 l e m n e de foc.
5. Pocola, 300 cor. cu t o a t e laolaltă şi l e m n e .
P e n t r u îndeplinirea definitivă a postului c a n t o r a l 6. B. Sămărtin, în bani n a t u r a l e 340 c o r o a n e şi
î n v ă ţ ă t o r e s c dela şcoala gr. or. rom. din Ateaşiu, grădină de legume.
protoprezyiteratul Tinca cottul Bihor, cu t e r m i n de
Salarele se vor intregi Ia timpul său prin ajutor
30 de sile dela p r i m a publicare în foai? oficioasă
dela stat.
„Biserica şi Ş c o a l a " , p e lângă u r m ă t o a r e a dotaţiune :
Recurenţii vor a v e a a-şi trimite petiţiunile cu
1. Cvartir liber şi grădină de legume. 2. In n u m ă r a r
d o c u m e u t e l e r e c e r u t e , în t e r m i n u l prescris la oficiul
800 cor. 3. Stolele c a n t o r a l e . 4. Dreptul de cvincve­
p r o t o p o p e s c în Beiuş, a d r e s a t e com., p a r o h i a l e u n d e
nal d u p ă un serviciu de 5 ani prestat în a c e a s t a c o ­
doresc a c o n c u r ă .
mună.
Reflectanţii la a c e s t post s u n t avizaţi a-şi trimite In conţelegere c u : Vasilie Papp protoprezviter.
r e c u r s e l e lor adjustate conform Regulamentului, a d r e s a t e
comitetului parohial, Ie vor s u b ş t e r n e subscrisului —•— 2—3
prototoprezviter, şi a u să se prezenteze în vre-o Du­
m i n e c ă ori s ă r b ă t o a r e p e n t r u de a-şi a r ă t ă d e x t e r i t a t e a P e n t r u întregirea vacantului post de p a r o h din
în cele rituale, în biserica din Ateaşiu. p a r o h i a de cl. Z I din Checheş, tractul Belinţului, se
escrie c o n c u r s c u termin de 30 sile dela p r i m a
Ateaşiu, la 13/26 Iulie 1908. publicare în organul diecezan „Biserica şi Ş c o a l a " .
Comitetul parohial E m o l u m e n t e l e î m p r e u n a t e cu acest post s u n t : 1.
O sesiune p a r o h i a l ă de 32 jughere, p a r t e arător,^- p a r t e
In conţelegere c u : Nicolae Roxin protoprezviter. fânaţ. 2. întregire dela stat, c a r e p â n ă a c u m a , p e n t r u
preot cu m a i puţin de 8 clase, a fost Ia a n 605 cor.
—•— 2—3 76 fii. 3 . Bir p r e o ţ e s c , câte 6 oche de c u c u r u z sfăr-
m a t dela fiecare n u m ă r de casă şi 4. Stolele u z u a t e .
P e n t r u îndeplinirea definitivă a staţiunei învăţă- Reflectanţii Ia acest post, c a r e t r e b u e să a i b ă
toreşti dela şcoala conf. gr. or. r o m . din Pârneşti, cvalificaţiune p e n t r u p a r o h i i de clasa II-a, au să-şi
pprezviteratul M. R a d n a , prin a c e a s t a se escrie c o n ­ instrueze petiţiile lor conform legilor n o a s t r e în vi­
curs cu t e r m i n de alegere de 30 de sile dela p r i m a goare şi prin oficiul p r o t o p o p e s c gr. or. rom. din
publicare în foaia oficioasă „Biserica şi Ş c o a l a " . Belinţ (Belincz, T e m e s megye) să le a d r e s e z e c o m i t e ­
E m o l u m e n t e l e î m p r e u n a t e cu acest post s u n t : 1. tului parohial din Checheş, a v â n d a se p r e z e n t ă o d a t ă
In bani gata 200 cor. 2. In n a t u r a l e 5 şinice grâu, 5 în lăuntrul terminului concursual, şi în s. biserică de
şinice de cucuruz, 20 măji de fân, 48 c a r ă de l e m n e aici, spre a-şi a r ă t ă dexteritatea în tipic şi în c â n t a r e ,
1
din c a r e a r e a se încălzi şi sala de î n v ă ţ ă m â n t . 3 . / 2 eventual în slujire şi în oratorie.
S e s i u n e de p ă m â n t de deal pentru s ă m ă n ă t u r ă şi erbărit
4. Cvartir liber şi grajd p e n t r u vite şi grădină de l e ­ Comitetul parohial.
gume. 5. P e n t r u conferinţa î n v ă ţ ă t o r e a s c ă 20 cor. 6.
F a m u l a ţ i a 10 cor. 7. Dela î n m o r m â n t ă r i u n d e v a fi In conţelegere eu mine : Gerasim Sârb protoprezviter.
poftit, dela cele mari 80 fii., dela cele mici 4 0 fii., şi —•— 3—3
dela cele cu liturgie 2 cor.
Alesul învăţător se î n d a t o r e a z ă a p r o v e d e â fără P e n t r u îndeplinirea parohiei v a c a n t e de cl. II
alta r e m u n e r a ţ i u n e cantul şi şcoala de repetiţie. din Abramul superior cu filiile Cohan şi Chiribiş,
Doritorii de a ocupă acest post sunt poftiţi, ca ppiatul Orăzii-mari, se escrie c o n c u r s cu termin de
r e c u r s e l e lor adjustate în senzul normelor în vigoare alegere p e 24 August (O Septemvrie).
 14 BISERICA şi ŞCOALA
E m o l u m e n t e l e sunt : A) Delà Abramul superior,
Cohan, casa p a r o h i a l ă cu. supraedificate ; 1) 25 7 2 J g - u
p ă m â n t a r ă t o r şi fânaţ; 2) folosinţa cimiterului
v e c h i u ; 3) dreptul de p ă ş u n a t pe 4 respective 8 v i t e ;
4) c o m p e t i n ţ a de l e m n e din p ă d u r e a c o m u n a l ă c o n ­
form uzului ; 5) c o m p e t i n ţ a de bir delà 40 n u m e r e de
case u n a m ă s u r ă b u c a t e , p a r t e grâu, p a r t e cucuruz,
1
sau în bani câte 2 cor. ; 6) delà 10 geleri câte /
m ă s u r ă b u c a t e , ori în bani 1 cor. ; 7) venitele ştolare
a n u m e : p e n t r u î n m o r m â n t a r e m i c ă 2 cor., m a r e 10,
8 sau 6 cor., după starea respectivului, botez 80 fii.,
cununii şi vestiri 5 cor., feştanie 1 cor. 20 fii sau 80
fil., evangelia lui Lazar 2 cor., u n stâlp 2 cor., maslu
2 coroane.
B) Delà Chiribiş : 1) 6 j u g h e r e catastrale- cu
competinţa de p ă ş u n a t şi l e m n e p â n ă când c o m u n a
va a v e a p ă d u r e , 2) delà 40 n u m e r e de case câte u n a
m ă s u r ă b u c a t e ori în b a n i 2 cor., iar delà 6 geleri
câte V2 m ă s u r ă b u c a t e ori 1 cor. Venitele ştolare ca
şi la A b r a m u l s u p e r i o r - C o h a n .
Filia Chiribiş concurge cu venitul casei p a r o h i a l e
de aici, la susţinerea casei p a r o h i a l e din p a r o h i a m a t r ă e
Întregirea delà guvern p e n t r u candidaţii cu 8 clasa
1246 cor. 92 fii. Contribuţia după p ă m â n t u r i o va
solvi alegândul.
Delà recurenţi se c e r e cvalificaţia prescrisă p e n ­
tru parohii de cl. II. Recurenţii p e lângă o b s e r v a r e a
§-lui 10 din Regulament p e n t r u parohii au a se p r e ­
z e n t ă în s. biserică, spre a-şi a r ă t ă dexteritatea în
cant, tipic şi oratorie.
R e c u r s e l e a d r e s a t e comitetului p a r o h i a l de acolo
să se înainteze p â n ă cu trei zile înainte de alegere
subscrisului oficiu p p e s c în O r a d e a - m a r e .
Alesul va a v e a să p r o v a d ă gratuit c a t e h i z a r e a
la şcoalele de ori ce categorie din parohie.
Comitetul parohial.
In conţelegere c u : Toma Pacala protopop insp. şcol.
- • — 3-3
Se escrie c o n c u r s pe u n post de î n v ă ţ ă t o r la
şcoala p o p o r a l ă o r t o d o x ă r o m â n ă din Ecica-română,
(Românécska) cu t e r m i n de 30 de sile delà p r i m a
41
p u b l i c a r e în „Biserica şi Ş c o a l a , cu u r m ă t o a r e a d o -
taţiune anuală:
Salar fundamental 1000 cor. h a n i de locuinţă
200 cor., c o n t r r a v a l o a r e a gradinei 20 cor., scriptu-
ristica 10 cor. şi de fiecare conferinţă câte 12 cor.,
în d i u r n ă şi viatic. P e n t r u instruireaşi c o n d u c e r e a c o ­
rului bisericesc p r e c u m şi p e n t r u p r o p u n e r e a c â n t ă ­
rilor bisericeşti şi a notelor 100 cor.
î n v ă ţ ă t o r u l va a v e a să se conformeze u r m ă t o a r e l o r
condiţiuni şi îndatoriri :
1. învăţătorul va fi strămutabil delà o clasă la
alta de băieţi, de fete ori mixtă, după hotărîrile com.
parohial.
2. Va p r o p u n e în toate clasele muzica vocală
d u p ă note şi cantul bisericesc (glasurile).
3. Va instrui corul bisericesc şi cântările litur­
gice d u p ă note şi va c â n t ă cu corul în Dumineci şi
sărbători la s. Liturgie.
4. Va c e r c e t a regulat s. biserică cu elevii sei şi
va ţinea strana.
5. Va ţinea şcoala de repetiţie cu elevii î n c r e ­
dinţaţi conducerii sale.
. Anul XXXII
Reflectanţii au să-şi înainteze în terminul indicat
r e c u r s e l e a d r e s a t e comitetului parohial, P . On. Oficiu
ppesc în Nagykomlos (Torontâl) «1 se fie adjustate
conform legii şi regulamentului îu vigoare cu t o a t e
d o c u m e t e l e n e c e s a r e în original ori în copie a u t e n t i c ă .
Dela r e c u r e n ţ i se r e c e r e pe lângă cvalificaţiunea
î n v ă ţ ă t o r e a s c ă şi cvalificaţiune specială pentru muzica ,
2
vocală şi instrumentală. Mai d e p a r t e a u a se p r e z e n t ă
în v r e - o Duminecă ori s ă r b ă t o a r e la s. biserică, spre
a-şi a r ă t ă dexteritatea în cele rituale.
Dat în E c i c a - r o m â n ă , din şedinţa com. parohial
ţinută la 11/24 Iunie 1908.
Valeriu Magdu Gligor Brenda
preşedinte. notar.
In conţelegere cu mine : Paul Miulescu protoprezviter.
—•— 3—3
P e n t r u îndeplinirea staţiunei î n v ă ţ ă t o r e ş t i din
P. Zăvoeni, tractul Vaşcăului, prin a c e a s t a se p u ­
blică c o n c u r s c u termin de 30 de zile dela prima
p u b l i c a r e în foaia oficioasă.
E m o l u m e n t e l e î m p r e u n a t e cu acest post s u n t : în
b a n i 400 cor., cvartir şi grădină şi la timpul său se va
cere întregire dela stat.
Ceice doresc a reflecta la acest post s u n t poftiţi
a-şi înainta r e c u r s u r i l e lor, instruite conform r e g u l a ­
mentului, On. Domn Moise Popoviciu adm. p p e s c în
Segyest p . u. Rieny, iar îu v r e - o D u m i n e c ă ori s ă r b ă ­
t o a r e au să se prezenteze la s. biserică din P . Z ă ­
voeni spre a-şi a r ă t ă d e x t e r i t a t e a în c â n t a r e şi tipic.
Comitetul parohial.
In conţelegere cu : Moise Popoviciu adm. p r o t o p o p e s c .
—•— 3—3
Se publică c o n c u r s p»ntru îndeplinirea definitivă
a u r m ă t o a r e l o r staţiuni învăţătoreşti din protopopiatul
Orăzii-mari:
1. Bogeiu, cu termin de alegere p e 20 August
(2 Sept.) a. c. E m o l u m e n t e l e s u n t : 300 cor., în bani
cortel cu grădină şi venitele c a n t o r a l e .
2. Chiribiş, cu termin de alegere p e 20 August
(2 Sept.) a. c. E m o l u m e n t e l e s u n t : b a n i şi n a t u r a l e
300 cor., cortel cu grădină şi venitele c a n t o r a l e .
3. Buciumi-Topeşti, cu t e r m i n de alegere p e 27
August (9 Sept.) a. c. E m o l u m e n t e l e s u n t : 3 0 0 cor.,
în bani şi n a t u r a l e , cortel cu grădină şi v e n i t e l e c a n ­
torale.
4. Şuşturogiu, cu t e r m i n de alegere pe 22 Aug.
(4 Sept.) a. c. E m o l u m e n t e l e s u n t : în bani şi clacă
108 cor., dela 8 0 n u m e r e de case câte -una m ă s u r ă
b u c a t e â 2 cor. — 160 cor., p ă m â n t a r ă t o r şi fănaţ
7 jugh., şi competinţa de p ă ş u n a t 48 cor., 2 orgii de
l e m n e a d u s e a c a s ă 20 cor., de tot 376 cor. Dările
publice le vor s u p o r t ă aleşii.
Dacă aceste staţiuni să vor îndeplini cu î n v ă ţ ă ­
tori cvalificaţi, salarele să vor întregi la minimalul
prescris de lege prin ajutor dela stat, de u n d e se vor
e x o p e r â şi eventualele cvincvenale.
Doritorii de a o c u p ă v r e - u n a din aceste staţiuni
sunt avizaţi ca recurssele adjustate conform §-lui 61
din Regulament şi a d r e s a t e respectivelor comitete p a -
rohiale să se trimită subscrisului oficiu p r o t o p o p e s c în E m o l u m e n t e l e s u n t : 600 cor., bafii şi venitele
O r a d e a - m a r e , cel p u ţ i n cu trei -zile înainte de ziua c a n t o r a l e , cortel liber cu grădină. Alesul v a a v e a să
alegerii, a v â n d r e c u r e n ţ i i a se p r e z e n t ă în vre-o Du­ p r o v a d ă cantoratul şi să c o n d u c ă ş c o a l a de r e p e t i ţ i e
m i n e c ă ori s ă r b ă t o a r e în s. biserică din c o m u n e l e r e s ­ fără altă r e m u n e r a ţ i u n e .
pective, spre a-şi a r ă t a dexteritatea în cant şi tipic. Recursele adjustate conform §-lui 61 din Regu­
Comitetele parohiale l a m e n t şi a d r e s a t e com. par. din Ghişlaz, să se trimită
subscrisului oficiu ppesc în O r a d e a - m a r e , p â n ă la 19
In conţelegere cu : Toma Păcală protopop insp. şcol. Aug. {1 Sept.) a. c , a v â n d recurenţii a se p r e z e n t ă
în v r e - o D u m i n e c ă ori s ă r b ă t o a r e în s. biserică de
- • — 3—3 acolo, s p r e a-şi a r ă t ă d e x t e r i t a t e a în cant şi tipic.

în temeiul încuviiţârii Veneratului Consistor Nr. Comitetul parohial.

4 1 8 4 / 1 9 0 8 , p e n t r u îndeplinirea parohiei de clasa III
Berindia, se publică c o n c u r s cu t e r m i n de 30 zile In conţelegere cu : Toma Păcală p r o t o p o p insp. şcol.
dela prima publicare.
- • - 3—3
E m o l u m e n t e l e : 1. Un p ă t r a r de p ă m â n t a r ă t o r ,
fânaţ şi p ă ş u n e . 2. Bir dela cei cu un p ă t r a r de p ă ­
m â n t 2 cor., dela cei cu un / 1
2 p ă t r a r 1 cor., dela P e n t r u staţiunea î n v ă ţ ă t o r e a s c ă dela şcoala ort.
jeleri 50 fileri. 3 . Dela î n m o r m â n t ă r i p â n ă Ia 7 ani 2 r o m â n ă din Dămisoara, se escrie c o n c u r s Cu termin
cor., peste 7 ani, prohodul şi iertăciunele 6 cor., u n de alegere pe 22 August (4 Sept), a. c.
stâlp 2 cor., o evangelie 4 0 fii., liturgie în zile de E m o l u m e n t e l e s u n t : în bani 600 cor., cortel cu
r â n d 2 cor. 4. Botez cu sfinţirea apei 1 cor. 5. O grădină şi venitele ştolare. De l e m n e p e n t r u încălzitul
slujbă 40 fii. 6. Estrase special 2 cor., familiar 4 cor. şcoalei se va îngriji c o m u n a . Alesul va a v e a s ă
7. Dela cununii 4 cor. 8. Maslu 2 cor. 9. F e ş t a n i a p r o v a d ă c a n t o r a t u l şi să c o n d u c ă şcoala de r e p e t i ţ i e
m a r e 1 cor. 10. întregirea dela stat 737 cor., r e s p e c ­ fără altă r e m u n e r a ţ i u n e .
tive 1537 cor., conform cvalificaţiei celui ales.
Recursele adjustate conform §-lui 61 din Regu­
Dările şi ecvivalentul după p ă m â n t a r e se le l a m e n t şi a d r e s a t e com. par. din Dărnişoara, să se_
solvească preotul, c a r e e obligat a catehizâ şi în şcoala trimită subscrisului oficiu p p e s c în O r a d e a - m a r e , p â n ă
confesională fără altă r e m u n e r a ţ i e . la 20 August (2 Sep.) a. c, a v â n d r e c u r e n ţ i i a se
Doritorii de a o c u p ă a c e a s t a p a r o h i e , să-şi î n a i n ­ p r e z e n t ă în v r e - o D u m i n e c ă ori s ă r b ă t o a r e spre a-şi
teze petiţiile lor adjustate conform dispoziţiilor regu­ a r ă t a dexteritatea" în cant şi tipic.
l a m e n t a r e , subscrisului pprezviter în Buttyin, cu obser­
v a r e a §-lui 20 din Regulamentul p e n t r u parohii, a v â n d Comitetul parohial.
a se p r e z e n t a în s. biserică, spre a-şi a r ă t ă dexteri­
t a t e a în oratorie şi rituale. In conţelegere cu : Toma Păcală p r o t o p o p insp. şcol.

Comitetul parohial. —•— 3—3

In conţelegere cu: Trăian I. Magier protoprezviter. P e n t r u staţiunea î n v ă ţ ă t o r e a s c ă dela şcoala ort.

r o m â n ă din Cotigleti, se escrie c o n c u r s eu t e r m i n de
—•— 3-3 alegere p e 26 August (8 Sept). 1908.
E m o l u m i n t e l e s u n t : în bani gata 600 cor., cortel
P e n t r u îndeplinirea definitivăapostului î n v ă ţ ă t o r e s c cu grădină de legumi şi venitele c a n t o r a l e . Alesul va
dela şcoala conf. ort. r o m â n ă din Chiralău (Kirâlyi), a v e a să p r o v a d ă c a n t o r a t u l şi să c o n d u c ă şcoala de
se escrie c o n c u r s cu termin de alegere p e 21 Aug. repetiţie fără altă r e m u n e r a ţ i u n e .
(3 Sept.) a. c.
R e c u r s e l e adjustate conform §-ului 6 1 din R e ­
E m o l u m e n t e l e s u n t : în bani gata 600 cor., cortel gulament şi a d r e s a t e comitetului p a r o h i a l din Cotigleti
cu grădină şi stolele cantorale dela funcţiunile obve- să se trimită subscrisului oficiu p r o t o p o p e s c din O r a d e a
ninde. Alesul v a a v e a să provadă cantoratul în bise­ m a r e p â n ă la 23 Aug. (5 Sept.) a. c. a v â n d r e c u r e n ţ i i a
rică şi să c o n d u c ă şcoala de repetiţie fără altă remu- se p r e z e n t ă în s-ta biserică de acolo spre aşi a r ă t ă
neraţiune. desteritatea în cant şi tipic.
Dela r e c u r e n ţ i să pofteşte ca r e c u r s e l e p r o v ă - Comitetul parohial.
zute conform §-lui 61 din Regulament şi a d r e s a t e
cóm. p a r o h i a l din Chiralău să le s u b ş t e a r n ă subscri­ In conţelegere c u : Toma Pacala p r o t o p o p inşp. şcolar.
sului oficiu ppesc în O r a d e a - m a r e , p â n ă la 19 Aug.
(1 Sept.) a. c , a v â n d r e c u r e n ţ i i a se p r e z e n t a în vre-o —•— 3.-3
D u m i n e c ă ori s ă r b ă t o a r e în s. biserică de acolo, spre
a-şi a r ă t ă desteritatea în c a n t şi tipic. P e n t r u staţiunea î n v ă ţ ă t o r e a s c ă dela şcoala ort.
r o m â n ă din Păuşa, se escrie c o n c u r s cu t e r m i n d e
Comitetul parohial. alegere p e 29 August (11 Sept.) 1908.
E m o l u m e n t e l e s u n t : în bani 600 cor. cortel c u
In conţelegere cu : Toma Păcală p r o t o p o p insp. şcol. g r ă d i n ă ; p e n t r u şcoala de repetiţie 40 cor. dela
antistia c o m u n a l ă ; venitele ştolare. Alesul va a v e a s ă
—• ~ 3—3
p r o v a d ă c a n t o r a t u l fără altă r e m u n e r a ţ i u n e .
P e n t r u îndeplinirea definitivă a postului î n v ă ţ ă ­ Recursele adjustate conform §-ului 61 din Regu­
t o r e s c dela şcoala ort. r o m â n ă din Chişlaz, se escrie l a m e n t şi a d r e s a t e com. paroh, din P ă u ş a să se trimită
c o n c u r s cu termin de alegere p e 21 Aug. (3 Sept.) a. c. subscrisului oficiu p r o t o p o p e s c în O r a d e a m a r e p â n ă
la 2 6 August (8 Sept.) a. c. a v â n d recurenţii a se p â n ă la acest termin a se p r e z e n t ă în s. biserică d e
p r e z e n t a în s-ta biserică d e acolo spre aşi a r ă t ă acolo, spre a-şi a r ă t ă dexteritatea în cant şi tipic.
desteritatea în cant şi tipic. Comitetul parohial.
Comitetul parohial In conţelegere c u : Toma Păcală p r o t o p o p insp. şcol.
In conţelegere c u : Toma Pacala p r o t o p o p inşp. şcolar, —•— 3—3

—•- 3—3
Se escrie concurs p e staţiunea î n v ă ţ ă t o r e a s c ă
dela şcoala ort. r o m â n ă din Varviz c u t e r m i n d e alegere
pe 23 August (5 Sept.) a. c.
E m o l u m e n t e l e s u n t : 1. In bani 160 cor. 2. 7 0
măsuri b u c a t e 139 cor., 3 . p ă m â n t a r ă t o r 3 jug., 4 0 cor.,
cvartir cu grădină şi stolele cantorale.
Darea d u p ă p ă m â n t o va s u p o r t ă alesul. Alesul
va a v e a să p r o v a d ă c a n t o r a t u l şi să c o n d u c ă şcoala
pe repetiţie fără altă r e m u n e r a ţ i u n e .
Recursele adjustatate conform §-ului 6 1 din Regu­
lament şi adresate corn. p a r o h , din Varviz să se trimită
subscrisului oficiu p r o t o p o p e s c in O r a d e a - m a r e p â n ă la 2 0
Aug. (2 Sept.) 1908, a v â n d r e c u r e n ţ i i a se p r e z e n t a în
vre-o d u m i n e c ă ori s ă r b ă t o a r e spre aşi a r ă t ă desteritatea
în cant şi tipic.
Comitetul parohial
In conţelegere cw.Toma Pacala p r o t o p o p inşp. şcolar.
3—3
Liciţii tiuiic mi nu esi clii.
Conform decisului Ven. Consistor din Arad d e
dtto 16/29 Iulie a. c. Nr. 4 8 2 7 / 1 9 0 8 , se publică lici-
taţiune m i n u e n d ă pentru r e p a r a r e a p a r t e a i n t e r n ă a
bisericei din Dieci, protopopiatul Buteni, c u t e r m i n
de licitaţiune se defige p e Mercuri 6/19 Augusta., c.
la 2 o r e p . m. în localitatea şcoalei.
Preţul d e e x c l a m a r e e 3 1 4 4 cor. 13 fileri.
Doritorii de a licită, a u se d e p u n ă în bani gata
sau în hârtii de v a l o a r e acceptabile vadiu de 1 0 %
după preţul de e x c l a m a r e .
C o m u n a bisericească îşi rezervă dreptul de a
primi pe acel reflectant î n t r e p r i n z ă t o r în c a r e v a a v e a
mai m u l t ă î n c r e d e r e .
Preliminarul de spese, p r e c u m şi condiţiile d e
licitaţiune se pot v e d e a la oficiul parohial din l o c .
Dieci, din şedinţa comitetului parohial gr.-or. rom.'
ţ i n u t ă la SrO Iulie (2 August) 1 9 0 8 .
Georgiu Lupşa Petru Nan
par. preş. notar.
2—2

P e n t r u îndeplinirea definitivă a staţiunei î n v ă ţ ă -

toreşti dela şcoala ort. r o m . din Spurcani, se escrie l^Nr VNr WICP Ì Í
c o n c u r s eu termin de alegere p e 23 Aug. (5 Sept.) a. c.
E m o l u m e n t e l e s u n t : 1. In bani gata 4 8 0 cor.
2. Folosirea p ă m â n t u l u i 9 jugh. 1 1 1 7 Q arător, preţuit
în 120 cor. 3 . S t o l e 2 0 cor. 4. Dreptul de p ă ş u n a t
după 4 drb. vite 8 cor. 5 . Cortel cu grădină, pentru
instruarea adulţilor v a primi r e m u n e r a r e deosebită. Compactor roman în Arad
Alesul v a avea să p r o v a d ă şi cantoratul. . Dările după
p ă m â n t le v a suportă alesul.
Recursele adjustate conform §-lui 6 1 din Regu­
lament şi a d r e s a t e c o m . p a r . din S p u r c a n i , s ă se tri­
mită subscrisului o f i c i u ppesc în O r a d e a - m a r e , p â n ă
la 20 Aug. (2 Sept.) a. c , a v â n d recurenţii a se p r e ­
Iustin A r d e l e a n
zentă în vre-o D u m i n e c ă ori s ă r b ă t o a r e , spre a-şi
a r ă t ă dexteritatea în cant şi tipie.
Strada Victor jânos Jtr. 13.
Comitetul parohial. Execută grabnic şi prompt
In conţelegere c u : Toma Păcală p r o t o p o p insp. şcol. tot soiul de lucrări, atingătoare de a-
ceasta branşe.
—•— 3—3

Pentru staţiunea î n v ă ţ ă t o r e a s c ă dela şcoala o r t . Legătură fină şi durabilă.

r o m â n ă din Bucuroae, se escrie c o n c u r s c u termin d e
alegere p e 26 Aug. (8 Sept.) a. c.
Preţuri moderate,
E m o l u m e n t e l e î m p r e u n a t e c u acest post s u n t : î n
bani 6 0 0 cor., cortel cu grădină şi venitele c a n t o r a l e . 33
Alesul v a avea s ă p r o v a d ă cantoratul şi să c o n d u c ă
şcoala de repetiţie fără altă r e m u n e r a ţ i u n e .
Recursele adjustate conform §-lui 61 din Regu­
l a m e n t şi adresate com. parohial din Bucuroae, să se
trimită subscrisului oficiu protopopesc în O r a d e a - m a r e ,
p â n ă la 2 3 August (5 Sept.) a. c , a v â n d recurenţii