Notiuni introductive

FIZICA:

- Din limba greaca veche – PHYSIS – cunoastere despre natura

- Fizica se bazeaza pe observatii experimentale si masuratori cantitative

- Obiectivul fizicii – determinarea legilor fundamentale care guverneaza

fenomenele naturale si utilizarea lor pentru dezvoltarea unor teorii care pot
prevedea rezultatele unor experimente viitoare.

- Legile fundamentale sunt exprimate in limbaj matematic

 Notiuni introductive

Proprietati si marimi fizice

1. Proprietati fizice sunt acele proprietati asociate unui corp sau substante care poate fi
masurate sau percepute fara a schimba identitatea acestora
2. Marimi fizice sunt acele proprietati fizice care pot fi precizate in mod cantitativ
(masurate)
3. Marime fizica: unitate de masura; metoda de masura sau relatie de definitie

Relatiile matematice intre marimile fizice:

1. Scalare 2. Vectoriale 3. Matriciale

Legi fizice fundamentale

Sunt acele legi bazate pe generalizarea unor observatii empirice aparute in studiul
naturii
 Unitati de masura
- Marimi fizice fundamentale in mecanica clasica:

Lungime, Masa, Timp (m, Kg, s - SI)

1. Standardul pt. Lungime

- 1120 – Anglia - yard – distanta dintre varful nasului si varful

degetelor de la mina intinsa a regelui Henry I Beauclerc (1068-1135 a.c.).

- Secolul 17 – Franta – piciorul – lungimea unui pas al lui

Ludovic al XIV-lea

- 1799 – Franta – metrul - 1/10.000.000 din distanta de la

ecuator la polul nord de-a lungul unui meridian care trece prin
Paris

- 1960 – metrul – distanta dintre 2 linii de pe o bara de platina-iridiu din Franta

- 1960 – 1970 – metrul - 1 650 763.73 lungimi de unda ale luminii rosu-portocaliu
emisa de o lampa cu krypton 86

- 1983 – metrul este definit ca distanta parcursa de lumina in vid intr-un timp de
1/299 792 458 secunde. Viteza luminii in vid, c = 299 792 458 m/s
2. Standardul pt. masa

- 1887 – Kg – masa unui cilindru specific fabricat

dintr-un aliaj de platina-iridiu pastrat la Biroul
International de Masuri si Greutati de la Sevres,
Franta.

-
-
-
-
-
-
-

- (a) 2014 - … - Kg – masa unui atom de siliciu

numarind atomii aflati intr-o sfera de siliciu-28
ultrapur avand masa de un kilogram (Proiectul
Avogadro)
 2. Standardul pt. masa

(b) 2014 – 2019 - Kg – redefinirea masei pe

baza constantei Planck (h) cu ajutorul balantei
Watt- Kibble. (NIST - SUA)

E=hν (Ecuatia Planck-Einstein); E=mc2

(Ecuatia Einstein)

▶ 2019 definition of mass : The kilogram, symbol kg, is the SI unit of

mass. It is defined by taking the fixed numerical value of the Planck
constant h to be 6.62607015×10−34 when expressed in the unit J⋅s,
which is equal to kg⋅m2⋅s−1, where the metre and the second are
defined in terms of c and ΔνCs.

▶ 1 kg = (299792458)2/(6.62607015×10−34 x 9192631770) hΔνCs/c2

3. Standardul pt. timp

- Inainte de 1960 – secunda – (1/60)*(1/60)*1/24 dintr-o zi solara medie a anului

1900

- 1967 – secunda – ceas atomic. Secunda este definita ca 9 192 631 770 perioade
de vibratie a radiatiei atomului de Cesiu 133.

- Ceasul atomic intarzie 1s in 20.000.000 de ani.

Sistem de referinta
Un ansamblu de corpuri considerate fixe intre ele in
raport cu care se studiaza legile fizice.

Sistem de coordonate atasat unui sistem de referinta

Este un concept matematic care permite descrierea
relatiilor cantitative intre marimile fizice observate intr-un
anumit sistem de referinta
Sisteme de referinta pentru Pamant

Sistem de referinta legat de litosfera

Sistem de referinta legat de manta

prin “hot spot”-uri

Sistem de referinta legat de nucleu

(de axa de rotatie)
 Sisteme de coordonate in cazul Pamantului

Definirea axelor unui sistem de coordonate carteziene aşezat în centrul Pământului

Axa Z pe direcţia axei de rotatie a Pământului cu

sensul pozitiv către nordul geografic
Axa X, în planul ecuatorului, trecând prin punctul de
coordonate (0°, 0°)
Axa Y, în planul ecuatorului, trecând prin punctul de
coordonate (0°, 90°E)
Definirea coordonatelor sferice pentru un sistem de coordonate
sferice aşezat în centrul Pământului

Axa r este pe direcţia razei care trece prin punct.

Unghiul dintre rază şi planul ecuatorului = latitudinea

geografică.

Unghiul dintre dreapta trecând prin punctul de

coordonate geografice (0°, 0°) şi proiecţia razei în
planul ecuatorului = longitudinea geografică.
Definire axelor unui sistem de coordonate carteziene aşezat într-un
punct la suprafaţa Pământului

Axa Z este pe direcţia verticalei punctului (care

coincide în primă aproximaţie cu raza sferei).
Axa X este tangentă la meridianul care trece prin
punct cu sensul pozitiv către nordul geografic
Axa Y este tangentă la paralela care trece prin punct
având sensul pozitiv către est.
 Cinematica

Cinematica – parte a mecanicii clasice care studiaza miscarea in termeni de spatiu

si timp fara a lua in considerare agentul care cauzeaza miscarea

In fizica miscarea este de 3 tipuri: miscare de translatie, miscare de rotatie si

miscare de vibratie

Miscarea de translatie – o masina care merge pe o autostrada

Miscarea de rotatie – rotatia Pamantului in jurul axei sale

Miscarea de vibratie – miscarea executata de un pendul

MISCAREA UNEI PARTICULE OARECARE ESTE COMPLET CUNOSCUTA DACA

CUNOASTEM POZITIA PARTICULEI IN SPATIU LA FIECARE MOMENT DE TIMP

Pozitia unei particule – locul in care se afla in raport cu un sistem de referinta

(punct) care poate fi considerat originea unui sistem de coordonate
 Cinematica

z Vectorul de poziţie

traiectoria
Vectorul de poziţie este vectorul care
rz=z uneşte originea sistemului de
coordonate cu punctul aflat în mişcare.

 
   
  r  x(t ) i  y (t ) j  z (t )k
  ry=y y
 
r  x2  y2  z 2
rx=x
 
r  r(t) Lege de miscare
 
x
    
r  x(t ) i  y (t ) j  z (t )k
z Traiectoria este curba pe care se
deplaseaza punctul

traiectoria traiectoria: f(x, y, z)=0

rz=z
forma parametrică: x = x(t) y = y(t) z = z(t)
 

 
eliminăm timpul → f(x, y, z) = 0
  ry=y y
 

rx=x

x
 Vectorul viteză

Vectorul deplasare este diferenta

dintre vectorul de pozitie care indica
pozitia finala si vectorul de pozitie care
indica pozitia initiala

⃗
∆ 𝑟=⃗
 
𝑟2 − ⃗
𝑟1
𝒗´
 
⃗ Marimea vectorului deplasare este mai mica decat
lungimea traiectoriei!!!

Viteza medie a unei particule in intervalul de timp Δt este vectorul deplasare

impartit la intervalul de timp

  ⃗
∆𝑟
𝑣=
⃗
´ ∆𝑡
Viteza medie este independenta de forma traiectoriei!!!!
 Vectorul viteză

Viteza instantanee este derivata

vectorului de poziţie in raport cu timpul:
𝒗𝟏
 
⃗  
 r d r
v  lim t 0 
t dt

𝒗𝟐
 
⃗ Viteza este tangentă la traiectoria pe care
se deplasează punctul.

    
 dr  dx  dy  dz 
v r i j k r  x(t ) i  y (t ) j  z (t )k
dt dt dt dt
   
v  v x ( t ) i  v y ( t ) j  v z ( t )k v  v 2x  v 2y  v 2z
 Vectorul acceleraţie

Acceleraţia medie este diferenta dintre vectorul viteza finala si

vectorul viteza initiala raportat la intervalul de timp

 
⃗ 𝑣1 ⃗
𝑣2 − ⃗ ∆𝑣
´ 𝑡 −𝑡 =∆ 𝑡
𝑎=
⃗
2 1

Acceleraţia instantanee este derivata

vectorului viteză la timp sau derivata
de ordinul doi al vectorului de poziţie
  2
 v dv d r
a  limt  0   2
t dt dt
 dv x  dv y  dv z    
a i j k  a x ( t ) i  a y ( t ) j  a z ( t )k
dt dt dt
a  a 2x  a 2y  a 2z
 Exemplu: Viteza relativa a partii de sud-est a Romaniei in raport cu placa
Eurasiatica determinata din masuratori de GPS

Dupa: van der Hoeven, A.G.A. et al., 2005. Observation of present-day

tectonic motions in the Southeastern Carpathians: results of the
ISES/CRC-461GPS measurements, Earth planet. Sci. Lett., 239, 177–
184.
r d )
no
X(

Vh = proiectia orizontala a vitezei

Vz =
Y (est)
proiectia verticala

V = vectorul viteza relativ la placa Eurasiatica

Z (verticala)
 Mişcarea circulară uniformă a unui punct

1. Modulul vitezei, v, este

v(t2) constant în timp:
 
v(t1 )  v(t 2 )  v
B v(t1)
ac(t2)
r(t2) 2. Modulul vectorului de poziţie este
R θ ac(t1) egal cu raza cercului:
 
A r (t1 )  r (t 2 )  R
r(t1)
3. Modulul vectorului acceleraţie
centripetă este constant în timp
 
ac (t1 )  ac (t1 )  ac

4. Vectorul viteză este tanget la

cerc (traiectoria) şi perpendicular
pe vectorul de poziţie. 5. Vectorul acceleraţie centripetă
este îndreptat în lungul razei
către centrul de rotaţie.
 Relaţia între parametrii cinematici pentru mişcarea circular uniformă

Modulul vitezei Viteza pe traiectorie sau viteza liniara va fi:

- Notam segmentul de cerc parcurs AB=S
- S = θr   𝑑𝑆 𝑑(𝜃 𝑟) 𝑑𝜃
𝑣= = =𝑟
𝑑𝑡 𝑑𝑡 𝑑𝑡
v   𝒅𝜽
𝑁𝑜𝑡𝑎𝑚 𝑐𝑢 𝝎=
B 𝒅𝒕
a r S Care reprezinta viteza
unghiulara
R instantanee.
θ A
Inlocuind, modulul vitezei va fi:

V=ωr
Ecuatia de miscare se obtine integrand:
  𝒅𝜽
𝝎= ⇒ 𝜽=𝜽𝟎 +𝝎 𝒕
𝒅𝒕
 Relaţia între parametrii cinematici pentru mişcarea circular uniformă

Modulul acceleratiei   ⃗
∆𝑣 ⃗ 𝑣 ( 𝑡2 ) − ⃗
𝑣 ( 𝑡1 )
𝑎=
⃗ =
v(t2) ∆𝑡 𝑡2 − 𝑡1
B
v(t1)
Triunghiurile de mai jos sunt similare
ac(t2) (au unghiurile si raportul laturilor egale)
r(t2)
R θac(t1)
  |⃗
∆ 𝑣| |⃗
∆ 𝑟| ⃗ 𝑣 ⃗
A ⇒ = ⇒ |∆ 𝑣|= |∆ 𝑟|
r(t1) 𝑣 𝑟 𝑟
Impartim ultima expresie cu Δt
  |⃗
∆ 𝑣|
𝑣 |⃗
∆ 𝑟|
⇒ |⃗
𝑎|= =
∆𝑡 𝑟 ∆𝑡
v(t1)
  La limita cand Δt →0,
v(t1)
Δr v(t2)
Δv
r(t1) r(t2) θ   𝒗
𝟐
𝟐
θ v(t2) ⇒ 𝒂 𝒄 = =𝝎 𝒗=𝝎 𝒓
𝒓
 Relaţia între parametrii cinematici pentru mişcarea circular uniformă

Ecuatia de miscare pentru miscarea circular uniforma se obtine integrand:

  𝒅𝜽
𝝎= ⇒ 𝜽=𝜽𝟎 +𝝎 𝒕
𝒅𝒕
Unde θ0 este unghiul initial de la care porneste miscarea.
Daca θ0 = 0 atunci
𝜽=𝝎 𝒕
 

Perioada miscarii circular uniforme (T):

– timpul in care este efectuata o revolutie completa

Intr-un interval de timp T particula se misca pe o distanta egala

cu lungimea cercului, 2πr

  𝟐𝝅𝒓 𝟐𝝅
𝒗= =𝝎 𝒓 ⇒ 𝝎=
𝑻 𝑻
 Relatia dintre vectorul viteza si vectorul viteza unghiulara


- Viteza si acceleratia pot fi scrise vectorial cu
 ajutorul vectorului viteza unghiulara situat
r  perpendicular pe planul cercului si cu sensul dat de
v regula burghiului:
   
r v r
 
v 
   𝑣
2
 ⃗𝑎= ⃗
𝜔×⃗
𝑣= ⃗ (
𝜔× ⃗𝜔 ×⃗ ) 2
𝑟 =− 𝜔 ⃗𝑟=− 2 ⃗𝑟
𝑟


  r

v
 Aplicaţie la miscarea circular uniforma:
rotaţia unui punct de la suprafaţa Pământului

360 15
 
24h 1h r  R cos(lat)
2 rad rad
  7.27 10-5  0.0000727
24  3600s s s
 Aplicatie miscarea circular uniforma
Mişcare instantanee a unei plăci tectonice
  
O A

B A B vA
O vA
A
A

O B
  
A  B   B A
A B

  
B v A  B  A  rMA
Pol de rotaţie = (φp, ,λp)
   Viteza unghiulară ω =(ωx, ωy, ωz)=(ω, φp, ,λp)
O v A  O  A  rMA Viteza unui punct M de pe A este tangentă
la sferă = (vnord, vest)
rMA  R P Traiectoria lui M = cerc mic în raport cu polul de
rotaţie
Semnificaţia cinematică a frontierei dintre două plăci

  
v    rM
v  R P sin 

v  R P (  90 )


B A
 Miscarea circulara in coordonate carteziene

Y consideram θ0=0 atunci


y  r sin  r 𝜽=𝝎 𝒕
 

Legea de miscare pentru un punct material

in coordonate carteziene este:

j    
 r  r cos(t ) i  r sin(t ) j
i X Cu ω, r – pozitive, constante în timp

Determinarea traiectoriei
x  r cos
x  r cos(t ) y  r sin(t )
x 2  y 2  r 2 (cos 2 (t )  sin 2 (t ))
cos 2 (t )  sin 2 (t )  1
x2  y2  r 2
Traiectoria este un cerc cu raza r f ( x, y )  x 2  y 2  r 2  0
 Determinarea vectorului viteza

 dr dx  dy 
v  i j
dt dt dt
dx d (r cos(t ) d(t )
  r sin(t )  r sin(t )
dt dt dt
dy d(r sin(t ) d (t )
  r cos(t )  r cos(t )
dt dt dt
    
 dr
v  r sin(t ) i  r cos(t ) j  v x ( t ) i  v y ( t ) j
dt
v x  r sin(t ) v y  r cos(t )
v  ( r sin(t ) 2  (r cos(t )) 2  r

Unghiul dintre vectorul viteza si vectorul de pozitie

 
v  r  v x rx  v y ry  (r sin(t ))(r cos(t ))  (r cos(t ))(r sin(t ))  0

Viteza este perpendiculara pe vectorul de pozitie; este tangenta la cerc

 Determinarea vectorului viteza in coordonate carteziene

Y v
vy

vX

j 

i X

    
v  r sin(t ) i  r cos(t ) j  v x ( t ) i  v y ( t ) j
v  r
 Determinarea acceleratiei

  
 dv
a   r cos(t ) i   r sin(t ) j
2 2

dt
a  a 2x  a 2y   2 r
   2
a   (r cos(t ) i  r sin(t ) j)   r   2 rrˆ
2

Proiectia (componenta) acceleratiei pe directia vitezei (acceleratia tangentiala)

 
  v 2 v
a t  a  vˆ  a    r   0
v v
Proiectia acceleratie pe directia razei (acceleratia normala)

  r (r ) 2 v2
a n  a  rˆ  a    rrˆ  rˆ   r  
2 2

r r r
 Determinarea acceleratiei in coordonate carteziene

aX
   
 ay 
j
a a   r cos(t ) i   r sin(t ) j
2 2

 a  a 2x  a 2y   2 r
i X