FIZIOLOGIA

SANGELUI SI ROLUL
LUI IN ORGANISM

ORBEANU PAUL
AMG 1 GRUPA 3
 FIZIOLOGIA SANGELUI SI ROLUL LUI IN ORGANISM

Sangele este un tesut format din substanta interstitiala lichida care se

numeste plasma sabguina si elemente celulare care se mai numesc elemente
figurate (leucocite, trombocite, hematii)

Proprietatile sangelui
a) fizice:
1.Culoarea-rosie, este data de pigmentul proteic hemoglobina; are nuante
diferite: sangele arterial incarcat cu oxigen are culoarea rosu intens; sangele
venos are culoarea albastru violet datorita continutului de hemoglobina scazut.
In organele in activitate, culoarea sangelui venos devine rosietica. In
intoxicatiile cu gaz, sangele capata culoarea rosu-visiniu datorita acumularii
unui compus toxic numit carboxid hemoglobina.
2.Temperatura- este in general constanta; snagele are capacitatea de a
inmagazina caldura si de a o raspandi uniform in organism;
-exista variatii normale ale temp sangelui; in circulatia pulmonara temp este de
36 de grade; temp scazuta este la sangele care alimenteaza creierul si
organelle sexuale secundare
- temperature ridicata 40-41 grade a sangelui din ficat
-temp variabila, in functie de temp atmosferica o are sangele de la nivelul
tegumentului
3. Densitatea-depinde de nr elementelor celulare sau figurate si de cantitatea
de proteine din plasma sanguina
-densitatea sangelui la barbate este de 1057-1067; la femei 1051-1061
4.Vascozitatea- este proprietatea sangelui de a adera la peretii vaselor
sanguine ; reprezinta un stimulant al activitatii cardiace prin mentinerea unei
valori optime a rezistentei la curgere;
-la barbate=4,7
-la femei=4,1
-vascozitatea este importanta in anemii si in poliglobulii pt ca ea este data de
formele si dimensiunile globulelor rosii
5.Mirosul
-are un miros caractersitic
6. Gustul
-sarat, datorita prezentei clorurii de sodium NaCl
7. Volumul sanguine total
-volumul sanguine total depinde de inaltimea si greutatea corporate; are
valoarea de 9,3% la barbate si 6,6% la femei
-in raport cu activitatea fizica si gradul de antrenament, cei antrenati au un
nr sanguine total mai mare
-volumul sanguine total creste in timpul digestiei
8.Hematocritul – este raportul intre plasma si elementele figurate (celule),
56/44
b)chimice
1.Reactia –alcalina, datorita bicarbonatilor, fosfatilor si a proteinelor
-se exprima in pH (potential hidrogen) =cantitatea ionilor din sange 7,35-7,40
-la copii pH-ul e mai mare, de 7,42 iar la adulti este mai scazut 7,30
-pH-ul este mentinut la valori constante prin mecanisme de reglare fizico-
chimice reprezentate de sistemele tampon ale organismului si prin mecanisme
biologice de reglare
-sist tampon sunt pt organism sisteme orientate spre inlaturarea efectului
acizilor
-cel mai important sistem tampon este hemoglobina acida si hemoglobinatul de
potasiu
2. Presiunea atmosferica- se masoara cu asmometru si este de 6,7 atmosfere
sau 5300 mm col de Hg
3. Presiunea coloid atmosferica- este data de proteinele care se gasesc in
plasma
-este important pt schimburile nutritive care se realizeaza la nivelul capilarelor
intre sange si lichidul intestinal
-la nivelul capilarelor venoase are loc resortia sau reabsortia lichidului
interstitiar

Functiile sangelui

1.Functia respiratorie
-se realizeaza prin transportul oxigenului de la alveolele pulmonare la tesuturi
si a dioxidului de carbon de la tesuturi la plamani
2. Functia nutritiva
-sangele transporta subst nutritive la tesuturi
3. Functia de termoreglare
4. Functia hemostatica – se realizeaza prin procesul de coagulare a sangelui si
fibrinaliza
6.Functia de aparare- este asigurata prin globulele albe sau leucocite precum
si de unele proteine
7.Functia de mentinere a echilibrului acido-bazic; se realizeaza prin prop ch de
presiune ostmotica
8. Functia de mentinere a echilibrului ostmotic

Plasma sanguina
-se obtine prin tratarea sangelui in momentul recoltarii cu o substanta
anticoagulanta
-plasma este un lichid galbui transportat datorita prezentei pigmentilor biliari
-compozitia plasmei : are 90% apa si 10% rezid uscat (subst organice si
anorganice)
-subst anorganice : Na, Cl , Mg, K, Ca, P, Fe, Cu, I
-subst anorganice:azotate:proteice, globuline,neproteice
-neazotate: lipide, glucide, alcool etilic
Dintre subst organice cele mai importante sunt proteinele plasmatice -
6,8%; se impart in 3 categorii :albumine, globuline, fibrinogen
-albuminele 55-60% au rol in transportul unor substante si in mentinerea
presiunii colloid osmotice a sangelui, scaderea lor duce la aparitia edenelor
-globulinele sunt intre 1,5-3,5g%, se formeaza la nivelul sist reticulo-
histiocitar din proteine vegetale, au rol in transportul lipidelor sanguine, a
colesterolului, a vitaminei A,fierului si cuprului plasmatic
-fibrinogen 0,2-0,4% produs de sistemul reticulocitiohistar din ficat , splina si
maduva osoasa, are rol in coagluarea sangelui
-dintre substantele neazotate lipidele si glucidele sunt mai importante;
glucidele se gasesc sub forma de glucoza; concentratia glucozei in sange se
numeste glicemie 80-120 mg%; mentinerea glicemiei este coordonata de centrii
nervosa superiori din hipotalamus la care se adauga Pncreasul, Suprarenalele,
rinichii si hipofiza
-cresterea glicemiei se numeste hiperglicemie si exista o hiperglicemie
fiziologica dupa alimentatie
-surplusul de glucoza se depoziteaza in ficat sub forma de glycogen sau se
poate elimina prin rinichi in urina-glicozurie (surplusul din urina)
-hiperglicmia:-fiziologica
-glicozurie
 -patologica-apare la boala numita diabet zaharat; apare in
intoxicatii si asfixieri

-lipidele- concentratia de 0,5% , se gasesc in plasma sub forma de grasimi

neuter, lipoizi si colesterol; dupa pranzuri bogate, lipidele pot sa creasca cu
pana la 8,8 g%
-alcoolul etilic- se gaseste in plasma, 3-4 mg% iar dupa un consum mare de
alcool poate sa creasca la 500-700 mg%

Reglarea volumului sanguine

-cei 4-5 litri de sange se gasesc in proportie de 83% in inima si vasele

sanguine mari iar 17 % in capilarele sanguine
-sangele poate sa fie circulant si stagnant
-in capilarele sanguine inchise, sangele stagneaza, iar in cele deschise circula
cu viteze diferite in functie de lumenul vasului
-notiunea de sange stagnant este de ordin calitativ si se refera la sangele
care se gaseste in organelle interne
-in organelle in activitate, circulatia devine activa, in defavoarea sangelui
stagnant
-volumul sanguine stagnant creste in soc si colaps pt ca vasele periferice se
dilate
Reglarea volumului sanguine plasmatic
-la reglarea acestui volum participa mecanismele de reglare ale bilantului apei;
apare senzatia de sete atunci cand se pierde o cantitate mare de apa din
organism
-la mentinerea echilibrului hidric (apa) participa si rinichii; cand presiunea
osmotica a sangelui creste se secreta hormonal antidiureic (ADH) care la
nivelul rinichilor reduce eliminarea de apa => reducerea vol plasmatic
-fenomenul are loc in sens invers la ingerarea unei cantitati mari de apa
-la mentinerea volumului contribuie si reflexele vasculare- calibrul vaselor este
sub controlul sist nervos, sangele este mentinut in interiorul vaselor sanguine
prin mecanisme reflexe: vasocontractie, vasodilatatie
-la reglarea vol sanguine plasmatic participa proteinele din sange prin presiunea
colloid osmotica

Reglarea vol celular

-reglarea vol cellular este cantitatea de oxigen care se gaseste in tesuturi
-mecanismul de reglare este reflex, in organism exista zone reflexogene care
sunt sensibile la variatiile volumului sanguine
-aceste zone sunt situate in atriul drept si stang; cand volumul sanguine scade,
umplerea celor doua atrii se reduce; reducerea stimuleaza receptorii din cele
doua cavitati
Modificari sanguine in urma efortului:
-eritrocitele intr’un effort submaximal cresc dupa 30 min cam 3%, nr de
eritrocite cresc la effort la altitudine se num poliglobulie fiziologica; creste si
hematocritul
-trombocitele cresc ca si nr – trombocitoza fiziologica care este rapid
reversibila; de asemenea creste si nr leucocitelor- leucocitoza fiziologica care
este reversibila dupa terminarea efortului
-la sportivii suprasolicitati apare o crestere cu pana la 40 % a limfocitelor

Fiziologia circulatiei sangelui

-sangele circula in organism datorita diferentelor de presiune dintre diversele

segmente ale aparatului circulator
-cel mai imp factor care are rol in deplasarea sangelui este activitatea ritmica
a inimii
-pe langa rolul de a pune sangele in miscare , inima il si distribuie prganismului
prin marea si mica circulatie

Marea circulatie
-din ventriculul stang, sangele cu oxigen merge in artera aorta si prin ramurile
sale este distribuit la tesuturi; de la tesuturi sangele incarcat cu CO29dioxid
de carbon) se intoarce la inima prin vena cava superioara si inferioara in atriul
drept

Mica circulatie
-porneste din ventriculul drept , sangele cu CO2 merge prin artera pulmonara
la plamani si de aici sangele incarcat cu oxigen ajunge la inima in atriul stang
prin cele 4 vene pulmonare

Structura functionala a inimii

-peretele inimii are 3straturi :endocard, miocard, pericard
-structura miocardului este intermediara intre cea a muschilor striate si netezi
-miocardul are un nr mare de fascicule musculare, greu separabile care au
primit denumiri proprii; aceste fascicule formeaza sistemul excitoconductor
-sistemul excitoconductor are un tesut specific de tip embrionar care
elaboreaza si conduce stimulul necesar contractiei

Miocardul

-este necesar contractiei

-acest tesut se grupeaza in urm formatii:
1.Nodulul Keith-Flack-este asezat in peretele atriului drept, intre cele 2 vene
cave, din acest nodul porneste stimulul (excitatie), dovada fiind faptul ca
celulele acestui nodul au un ritm intrinsic
-celulele acestui nodul se numesc celule centru de comanda
-stimulii formati se propaga cu v=1m/s prin peretii atriilor; ritmul emiterii
stimulilor este de 60-80 stimuli/min
-acest ritm se numeste ritm sinusal
2.Nodulul atrio ventricular(Archoff-Tawara)- este situate in peretele inter
atrial; este excitat in stimulul venit din nodulul sinusal si conduce stimulul mai
departe cu un ritm de 50-40 batai/min
-fasciculul lui His este o fasie de tesut specific care porneste de la nodulul
atrioventricular si se ramifica dand cate o ramura pt fiecare ventricul
-reteaua Purkinje, provinedin ramificatia celor 2 ramuri twara, patrunde sub
endocard si impanzeste toata musculature celor 2 ventriculi

Proprietatile functionale ale miocardului:

-sunt excitabilitatea, contractilitatea,conductibilitatea, ritmicitatea,
tonicitatea, automatismul

1. Excitabilitatea- este proprietatea miocardului de a raspunde la excitatiile

externe, fizice si chimice
Excitantii fizici sunt:
a) presiunea produsa prin umplerea cavitatilor inimii cu sange
b) modificarea temp ambiante
-excitantul fizic cel mai potrivit pt inima este curentul electric; in timpul
sistolei atriale, inima nu reactioneaza la un excitant suplimentar=faza
refractara; in timpul diastolei, miocardul raspunde la un excitant venit din
exterior printr’o bataie suplimentara care se numeste extra sistola.

Excitantii chimici sunt solutiile diluate de acizi minerali sau baze si solutiile
concentrate de saruri neutre.
2. Contractilitatea- proprietatea miocardului de a raspunde actiunii unui stimul
prin contractie
3. Conductibilitatea- prop miocardului de a propaga un stimul; se datoreaza
sist excitoconductor
4. Ritmicitatea- prop miocardului de a da nastere in mod ritmic stimulului la
nivelul nodulului sinusal si de a raspunde la acest stimul prin contractie ritmica
5. Ritmicitatea- prop miocardului de a pastra o stare de incordare usoara
chiar dak el a fost izolat de legaturile nervoase
6.Automatismul- prop miocardului de a elabora prin mijloace proprii stimuli
necesari contractiei.

Ciclul cardiac

-este ciclul de fen mecanice care determina si insotesc expulsia sangelui din
cavitatile cardiace; incepe prin contractia celor 2 atrii care se numeste sistola
atriala care dureaza 0,14 sec; in sistola atriala, ventriculii se umplu cu sange;
contractia celor 2 atrii produce o usoara marire de volum si de presiune intra-
atriala si volum si presiune ventriculara ca urmare a patrunderii sangelui din
atrii in ventricule
-contractia atriului drept o precede pe cea a atriului stang cu 20 ml. sec
-dupa sistola atriala, valvulele atrio ventriculare se inched sit imp de 0,3 sec
atriile sunt in repaus sau diastola atriala(repaus)
-sistola ventriculara dureaza 0,23 sec; are 2 faze:
-faza izometrica- se inched valvulele atrioventriculare si deoarece valvulele
semilunare nu s’au deschis inca, contractia miocardului nu este insotita de
scurtarea fibrelor miocardice, se produce doar cresterea tensiunii interne a lor
-cand presiunea intra ventriculara este mai mare, artera aorta si artera
pulmonara se deschid, valvulele semilunare si miocardul se scurteaza si sangele
este expulzat in cele 2 aorte; acesta este cea de a2-a faza a sistolei
ventriculare=faza izometrica
-diastola ventriculara = 0,6sec- presiunea in ventricul scade si se inched
valvulele semilunare
-dupa sist ventriculara atat atriile cat si vntriculii sunt in faza de relaxare;
intre 0, 40-0,45 sec si 8 se num diastola generala
-cantitatea de sange expulzabila in timpul sist ventriculara se num volum
systolic sau volum bataie=60-80 ml
-exista factori care mentin constant volumul systolic
-la sportive, vol systolic, este mai mic decat la cei neantrenati fiind mentinut
la aceasta valoare de tonusul nervului vag
-debitul cardiac= volumul sistolic +frecventa cardiaca
-in repaus debitul cardiac este de 3-5l/min; la sportive este de 3l/min iar la
cei neantrenati este mai mult peste 5
-debitul cardiac creste in mod fiziologic in timpul digestiei si in reactiile
antitermice
-in effort fizic, debitul cardiac creste la 20-25 l/min la cei neantrenati iar la
cei antrenati in effort f mare creste la 35-40 l/min
-la sportive cresterea debitului cardiac se face pe seama cresterii vol sistolic
iar la cei neantrenati prin accelerarea frecventei cardiace

Circulatia periferica
-sist vascular inchis se compune din segm arterial venos, capilar la care se
adauga vasele limfatice
-deplasarea unui lichid printr’o conducta, conform legilor hidrodinamicii se face
pe baza diferentei de presiune dintre capetele ei
-la actiunea fortei motrice care det curgerea lichidului se opune rezistentei de
scurgere datorita adeziunii lichidului de peretii conductei precum si vascozitatii
lui
Rezistenta de scurgere este D.P cu lungimea conductei si ce viteza de
deplasare a lichidului si I.P(invers proportionala) cu suprafata de actiune a
conductei :R=l x v/ s

Circulatia arteriala
-arterele conduc sangele de la inima la organe si tesuturi
-arterele au miscari active=vasomotricitate; au prop de a’si schimba
capacitatea in mod pasiv dupa variatiile presiunii interioare, astfel ele se pot
dilate atunci cand presiunea creste si se pot micsora cand presiunea scade
-aceasta prop se num reactie elastica a peretilor arterelor si se datoreaza
prezentei fibrelor musculare netede din peretii arterelor
-aceasta proprietate ii confera sangelui curgerea continua, desi el este pompat
cu intermitenta

Tensiunea arteriala
-este fort ape care sangele o exercita asupra peretilor arteriali; factorii care
intretin tensiunea sangelui sunt: forta de contractie a miocardului, debitul
circulator, reactia elastica a peretilor arteriali, vascozitatea sangelui,
rezistenta periferica.
Pulsul arterial
-reprez expansiunile ritmice ale peretilor arteriali provocate de trecerea undei
sanguine provenite sin activitatea ritmica a inimii.

Circulatia venoasa
Rolul venelor este de a conduce sangele de la periferie spre inima si de a
mentine un echilibru circulator. Venele inmagazineaza sange=> reglementeaza
raportul dintre masa sanguina circulanta si cea stagnanta.

Factorii care mentin circulatia sangelui in vene

Diferenta de presiune dintre partea periferica si cea centrala a arborelui
venos . 10-15 mmHG presiune venoasa efectiva.

Factori ajutatori:
 aspiratia cardiaca
 aspiratia toracica
 aspiratia abdominala
 forta de gravitatie(usureaza circulatia de intoarcere din regiunea capului,
gatului si membrelor superioare)
 valvulele venoase care permit curgerea sangelui intr-un singur sens
 contractia si relaxarea muschilor
 tonusul si motricitatea capilarelor
Presiunea venoasa scade continuu de la periferie spre venele mari. Mentinerea
ei se face cu ajutorul unor factori periferici si centrali.
Factorii periferici-acumularea sangelui in partea venoasa, datorita stazei
capilare duce la cresterea presiunii venoase si la cresterea fluxului venos spre
inima dreapta. Aceasta presiune mare are ca rezultat intensificarea circulatiei
generale, se petrece in eforturi fizice mari si la ingerarea unor cantitati mari
de apa.

Factorul central consta in fenomenul Valsalva, care consta in executarea unui

efort puternic de expiratie cu glota inchisa. Are loc cresterea presiunii
toracice care impiedica patrunderea sangelui in atrii. Presiunea venoasa creste,
afluxul sangelui spre atrii scade si dbitul cardiac. Acest fenomen este mai
frecvent la sportivi in eforturile izometrice prelungite. La sportivii neantrenati
micsorarea fluxului venos si nivelului cardiac=> scaderea tensiunii arteriale. In
efort intens efectuat brusc se poate pierde starea de constienta sau pot
aparea hemoragii nazale.

Circulatia capilara
Caract capilarelor:
-capilarele sunt vase de sange, mici care permit efectuarea schimbului de
lichid
-la nivel pulmonar nr capilarelor este f mare si permite schimburile gazoase
-nu toate capilarele sunt deschise simultan ci in functie de activitate
-o retea bogata de capilare o au glandele cu secretie interna, scoarta
cerebrala si maduva spinarii
-un nr mare de capilare se gaseste la nivelul tegumentului, muschilor si
miocardul la sportive
-viteza de circulatie a sangelui prin capilare este mai redusa decat in artere
-presiunea sangelui in capilarele arteriale este intre 20-50mm Hg iar in cele
venoase intre 15-16 mm Hg
-aceasta presiune creste in timpul sistolei ventriculare
-tonusul vaselor capilare este mentinut si influentat de impulsurile nervoase;
elem musculare din peretii capilarelor au o inervatie asigurata de sist nervos
vegetativ simpatico care produce vasoconstrictie
-mai sunt si alte subst care produc vasoconstrictie: adrenalina si noradrenalina
-alte subst produc vasodilatatie : acetilcolina

Lichidul interstitiar
-se formeaza din transudarea plasmei sanguine prin peretii capilarelor arteriale
si are o compozitie asemanatoare cu cea a ultrafiltratului sanguine
- este cuprins in spatiile intercelulare ale tesuturilor
-contine apa, subst organice, anorganice, gaze dizolvate si urme de proteine si
lipide
-participa la hranirea celulelor din tesuturi prin transportul de la capilare la
celule a subst necesare activitatii iar subst de dezasimilatie spre capilarele
venoase si limfatice.

Circulatia limfatica
-vasele limfatice isi au originea in capilarele limfatice care la inceput sunt
alcatuite din niste funduri de saci care se aseaza in spatiile libere ale sist
interstitiar; circ limfatica se desf intr’un singur sens dinspre periferie spre
centru unde se aduna in vase limfatice mai mari
-aceste vase se varsa in canalul toracic si in marea vena limfatica
-limfa este alcatuita din transudatia de plasma din capilare, elem celulare si
subst metabolice
-circulatia limfatica se realizeaza datorita dif de presiune dintre partea
periferica sic ea centrala a arboselui ceiculator respective marile vene si
canalul circulator
-factorii care contribuie la circulatia limfatica sunt: aspiratia toracica,
contractia muschilor abdominali, valvulele limfatice, miscarile active ale vaselor
limfatice si contractia muschilor scheletici
-ganglionii limfatici se gasesc pe caile limfatice si au rol de oprire a
substantelor daunatoare organismului

Reglarea aparatului cardio-vascular

1.Reglarea nervoasa- zona centrala legata de activitatea sist circulator se afla

in partea posterioara a lobilor frontali; actiunea scoartei asupra aparatului
cardio-vascular se realizeaza cu aj centrilor nervosa din hipotalamus
-in hipotalamus sunt centrii care actioneaza asupra inimii si a vaselor sanguine
astfel: exista un centru cardio-inhibator si vasodilatator in hipotalamusul
anterior si un centru cardio-accelerator si vasoconstrictor in hipotalamusul
postero-lateral
-la nivelul bulbului rahidian se gaseste componenta a acestor centrii
-de la nivelul centrului cardio-inhibator iau nastere fibrele nervoase
inhibatoare ale inimii care alcatuiesc nervul vag
-fibrele nervoase ale nervului vag impreuna cu fibrele nervoase apartinand sist
nervos simpatic cervico-dorsal formeaza plevul cardio a lui Wrisberg
-excitarea acestui centru are urm efecte: reduce frecventa cardiaca, scade
tonusul miocardului si reduce debitul cardiac
-aceste efecte sunt mai exprimate la sportivii de performanta, la care atat
inima cat si aparatul circulator functioneaza intr’un regim de curatare si in
repauss inima bate f rar fenomen care se numeste bradicardie 40-50 batai/
min
-activitatea centrilor cardio-accelerator prin intermediul nervilor simpatico
duce la accelerarea ritmului cardiac, mareste forta de contractie a miocardului
, accelereaza tonusul si micsoreaza viteza de conducere a impulsului.
-activ acestor centrii se rasfrange si asupra vaselor sanguine ; astfel nervul
vag produce vasodilatatie , scade presiunea arteriala iar nervii cardio-
acceleratori produc vasoconstrictie si hipertensiune arteriala
-cei 2 centrii nu actioneaza simultan, activitatea lor se succeed, prima data
actioneaza centrul cardio-inhibator si apoi cel cardio-accelerator
-exista un sistem nervos extracardiac care actioneaza cu aj unor substante
care se formeaza la nivelul terminatiilor nervoase si care se numesc mediatori
chimici; nervul vag actioneaza cu ajutorul acetil-colinei iar nervii simpatico cu
mediatorul chimic numit noradrenalina

2.Reglarea refelxa
-reflexele pot avea puncte de plecare diferite:pilea, mucoasele, organelle de
simt si viscerele toracice si abdominale; cele mai imp sunt reflexele cu punct
de pornire din zonele reflexogene vasculare
-caile acestor reflexe se afla in nervii cardio aortici, nervii cardiaci simpatico
si nervul vag
-excitarea capatului central al nervilor cardio-aortici duce la scaderea
frecventei cardiace si a tensiunii arteriale; excit nervului carotidian raneste
contractile cardiace si scade presiunea sangelui
-excitantul adecvat al terminatiunilor nervoase din sinusul carotidian este
presiunea sanguina
-cresterea presiunii sansguine are effect depreson iar scaderea are effect
presor
-exista reflexe care au pct de plecare pielea, muschii
-caile lor sunt centripete spre centrii cardiaci
-lovirea abdomenului la broasca poate sa provoace oprirea inimii

3. Reglarea umorala
-CO2 in sange accelereaza ritmul cardiac; daca este f mare cant de CO2
scade presiunea
-ionii de potasiu maresc sensibilitatea la actiunea sist cardioinhibator
-ionii de potasiu accentueaza active cardio-accelerator
Hormonii cu activitate acceleratoare:adrenalina, noradrenalina-duc la
constrictia vaselor sanguine; vaso-presina, angiotensina
-subst inhibatoare: acetil-colina, hostamina, bradichinina, produsii
metabolismului tisular.