MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
FACULTATEA ELECTRONICĂ ȘI TELECOMUNICAȚII
Studii superioare de licență, ciclul I
Specialitatea RST, învățământ cu frecvență, anul de studii IV

APROB
Șef departament TSE
Conf.univ.dr. L. Sava

25 noiembrie 2021
BILETUL 1
pentru evaluarea finală la unitatea de curs
” SOFTWARE ÎN SISTEME DE COMUNICAȚII”

1. Explicați cîmpurile: Version, TOS, Identification, Fragment Offset, protocol, source

address, data, din Headerul IPV4.

2. Ce este un WEB server çi care sunt particularitățile sale de lucru.

3. Explicați metoda de livrare a IP adreselor de la un DHCP Server.

4. Explicați noțiunea mască de rețea.

5. Explicați direfența dintre HTTPS çi HTTP precum çi principiile de conectare la siteurile

web.

BAREM DE NOTARE: TOTAL 10 puncte

Se acordă 2 puncte pentru fiecare enunţ corect.

Biletul pentru evaluarea finală la unitatea de curs ” SOFTWARE ÎN SISTEME DE

COMUNICAȚII” a fost examinat și aprobat la ședința Departamentului TSE din 25.11.2021 prin
procesul verbal nr. 03.

Biletul au fost elaborat

de titularul unității de curs

Data

lect.univ. G. RUSSU
1. Explicați cîmpurile: Version, TOS, Identification, Fragment Offset, protocol, source
address, data, din Headerul IPV4.

1.Versiune : primul câmp de antet este un indicator de versiune pe 4 biți. În cazul IPv4, valoarea
celor patru biți ai săi este setată la 0100, ceea ce indică 4 în binar.
2. ToS: se mai numește și Punct de cod pentru servicii diferențiate sau DSCP. Acest câmp este
folosit pentru a furniza funcții legate de calitatea serviciului, cum ar fi pentru streaming de date sau
apeluri Voice over IP (VoIP). Este folosit pentru a specifica modul în care va fi tratată o datagramă.
3. Fragment Offset: acest câmp are o lungime de 13 biți și este măsurat prin blocuri care unități de
blocuri de 8 octeți. Acestea sunt folosite pentru a specifica offset-ul unui fragment în raport cu
începutul datagramei IP, care atunci când nu a fost fragmentat. După cum vă puteți aștepta, primul
offset al unui fragment este întotdeauna setat la zero. Offset-ul maxim posibil este ( 2 13 -1 ) * 8 =
65528, dar este mai mare decât lungimea maximă posibilă a pachetului IP, care este de 65.535 de
octeți cu lungimea unui antet adăugată.
4. Protocol: Acesta este un fișier în antetul IPv4 rezervat pentru a indica ce protocol este utilizat în
porțiunea ulterioară (de date) a datagramei. De exemplu, numărul 6 este folosit pentru a desemna
TCP și 17 este folosit pentru a desemna protocolul UDP.
5.Source address : este o adresă de 32 de biți a sursei pachetului IPv4.
6. Headerul IPV4:IHL este al doilea câmp al unui antet IPv4 și are o dimensiune de 4 biți. Această
componentă antet este folosită pentru a arăta câte cuvinte de 32 de biți sunt prezente în antet. După
cum știm, anteturile IPv4 au o dimensiune variabilă, așa că aceasta este folosită pentru a specifica
dimensiunea antetului pentru a evita orice eroare. Această dimensiune poate fi între 20 și 60 de
octeți.

2. Ce este un WEB server çi care sunt particularitățile sale de lucru.

Un server web, cunoscut și sub numele de „server HTTP”; Este una dintre cele mai importante
părți din internet și funcționarea unei pagini web, deoarece acestea sunt servere însărcinate cu
primirea și transmiterea informațiilor și conținutului pe care le veți putea vedea pe pagina
menționată. Tot ceea ce vedeți în acest articol: text, imagini, videoclipuri, printre altele.; acestea
sunt găzduite pe un server, deci fără acesta, nici măcar nu ați putea vedea acest lucru.

3.Explicați metoda de livrare a IP adreselor de la un DHCP Server.

Dynamic Host Configuration Protocol automatizează alocarea parametrilor de rețea la dispozitive
de către unul sau mai multe fault-tolerant servere DHCP. Chiar și în rețele mici, DHCP este
folositor, deoarece simplifica adăugarea unor noi echipamente în rețea.

În funcție de implementare, serverul DHCP poate avea trei metode de alocare a adreselor IP:

alocare dinamică: Un administrator de rețea atribuie o serie de adrese IP la DHCP, și fiecare

computer din LAN este configurat să ceară o adresa de IP de la serverul DHCP în timpul
inițializării de rețea. Procesul de cerere și aprobare folosește un concept ca un contract de leasing
pe o perioada determinată, permițând serverului DHCP să revendice (și să realoce) adrese IP
disponibile (refolosirea dinamică de adrese de IP).
alocare automată: Serverul DHCP alocă în permanență o adresă de IP disponibilă, din gama
definită de administrator, către un client. Acest proces este asemănător alocării dinamice, dar
serverul DHCP păstrează un tabel cu alocările de IP anterioare, astfel încât să poată atribui
preferențial pentru un client aceeași adresă de IP pe care acesta a avut-o anterior.
alocare statică: Serverul DHCP alocă adresa de IP în baza unui tabel cu perechi adresa MAC/adresa
IP, acestea fiind completate manual (probabil de către administratorul rețelei). Numai clienții care
au adresa MAC lisată în acest tabel vor primi o adresă de IP. Această caracteristică (care nu e
suportată de orice router) este denumită Static DHCP Assignment (by DD-WRT), fixed-address
(by the dhcpd documentation), DHCP reservation or Static DHCP (by Cisco/Linksys), și IP
reservation sau MAC/IP binding (de către diverși alți producători de routere).
 4.Explicați noțiunea mască de rețea.
masca de rețea (subnet mask) - 4 grupuri a câte 8 biți, cu proprietatea că se începe cu bitul 1, iar
toți biții de 1 sunt consecutivi, alternanța 0/1 fiind interzisă. De exemplu
11111111.00000000.00000000.00000000 este o mască de rețea validă, iar
11000001.00000000.00000000.0000000 este o mască nevalidă. Pentru a ușura citirea măștii
acestea se scrie în zecimal, similar adresei IP: 11111111.00000000.00000000.00000000 =
255.0.0.0. Datorită proprietății speciale în care biții de 1 sunt consecutivi o altă formă în care veți
mai găsi specificată masca de rețea este forma prefixată: /X, unde X reprezintă numărul de biți de
1: 11111111.00000000.00000000.00000000 = 255.0.0.0 = /8.

5.Explicați direfența dintre HTTPS çi HTTP precum çi principiile de conectare la siteurile

web.

Principala diferență între HTTP și HTTPS este că HTTP este un protocol sau un set de reguli
pentru a transfera fișiere cu text, imagini, audio, video și alte fișiere multimedia pe WWW, în timp
ce HTTPS este o extensie a protocolului HTTP care oferă mai multă securitate datelor transmise
printr-un Secure Socket Layer (SSL ).