Universitatea Politehnica Bucuresti

Controlul igienii al instrumentelor de lucru si al ambalajelor

Student:Irimescu Paula Ioana

Grupa 747

1
Cuprins
Curatarea....................................................................................................................................................4
Tipuri de impuritati..................................................................................................................................4
Procesul de curatare................................................................................................................................4
Factorii care determina succesul procedurilor de curatare.......................................................................5
Obiectivele spălării ambalajelor...............................................................................................................5
Spălarea ambalajelor................................................................................................................................6
Sterilizarea ambalajelor............................................................................................................................7
Metode de sterilizare a ambalajelor.....................................................................................................7
Sterilizarea ambalajelor prin tratamente chimice:.............................................................................8
Igienizarea ambalajelor...............................................................................................................................9
Spalarea ambalajelor metalice (bidoane si capace)..................................................................................9
Spalarea ambalajelor de sticla................................................................................................................10
Spalarea navetelor metalice sau din material plastic..............................................................................10
Concluzii...................................................................................................................................................11
Bibliografie...............................................................................................................................................11

2
Introducere

Componenții chimici cei mai utilizați pentru suprafețele din industria

alimentară sunt clorul și hipocloritul de sodiu deoarece sunt ieftini și ușor de găsit
pe piață.

Principala problemă cu acești compuși chimici este coroziunea garniturilor,

a produselor din lemn și a oțelului inoxidabil cât și faptul că au un miros specific
care trebuie înlăturat la clătire. În combinație cu acizii, hipocloriții pot elibera gaze
toxice care pot afecta personalul care se ocupă de întreținere.

Suprafețele metalice sau care au metal în componență necesită tratarea cu

compuși cuaternari de amoniu deoarece aceștia nu sunt atât de corozivi în reacție
cu metalele. De asemenea, acești compuși sunt inodori și incolori și sunt mai activi
în prezența materiei organice.

Ca preț sunt mai scumpi decât hipocloriții. în ceea ce privește modul în care
pot afecta sănătatea, acești compuși sunt toxici, lucru pentru care este necesară o
clătire minuțioasă a suprafețelor tratate.

Compușii amfoteri sunt eficienți în tratarea suprafețelor din industria

alimentară și au proprietăți și ca detergent, și ca dezinfectant. Acești compuși au o
toxicitate scăzută și sunt necorozivi dar sunt destul de rar utilizați deoarece sunt
scumpi.

Compușii fenolici  se folosesc de obicei în industria cărnii și nu sunt

recomandați a fi utilizați în alte nișe industriale alimentare. Sunt foarte eficienți

3
împotriva sporilor, a virusurilor și a mucegaiurilor însă irită pielea persoanelor și
sunt corozivi.

Acidul peracetic este de asemenea unul dintre compușii cei mai utilizați în
sanitizarea suprafețelor. Acesta este înglobat într-un amestec de peroxid de
hidrogen sau apă oxigenată și acid acetic. Acest amestec este stabil și luptă în mod
eficient cu bacterii, spori, drojdii, mucegaiuri și virusuri, fiind necoroziv.

Compușii chimici utilizați pentru curățarea și igienizarea suprafețelor în

industria alimentară sunt de obicei selectați cu atenție, pentru a nu afecta sănătatea
consumatorilor cu produse reziduale.

Una dintre cele mai problematice situații este dezvoltarea biofilmului.

Biofilmul este alcătuit din straturi de microbi care se atașează puternic de o
suprafață profitând de zgârieturi și crăpături. În timp, acest biofilm dezvoltă alte
straturi care se hrănesc unele pe celelalte și se protejează împotriva agenților de
dezinfectare

Curatarea

Tipuri de impuritati

 Microorganisme si colonii
 Particule abrazive
 Cruste
 Coroziunea

4
Procesul de curatare
 Prin curatare se indeparteaza substantele nedorite ( impuritati ,contaminate)
de orice tip (fizic,chimic,biologic)
 Curatarea reprezinta o premise obligatorie pentru orice process de
dezinfectare
 Murdaria nu poate fi dezinfectata

Factorii care determina succesul procedurilor de curatare

 Forte mecanice (presiune)
 Temperatura
 Timp
 Solvent chimici

Obiectivele spălării ambalajelor

Pregătirea ambalajelor înainte de umplerea lor cu produs este o condiţie

esenţială a asigurării conservabilităţii corespunzătoare a produsului ambalat,
termenul său de valabilitate depinzând foarte mult de starea de igienă a
ambalajelor.
Pregătirea ambalajelor se realizează prin intermediul operaţiilor de spălare,
igienizare şi sterilizare.
Obiectivele principale ale acestor operaţii sunt:
- curăţarea mecanică a ambalajelor şi obţinerea de ambalaje perfect curate;
- asigurarea purităţii microbiologice şi a sterilităţii (în cazul ambalajelor
destinate ambalării aseptice).
Condiţia de ambalaj perfect curat este asigurată dacă ambalajele sunt
acoperite, după efectuarea operaţiei, cu o peliculă uniformă şi continuă de apă.
Spălarea insuficientă se recunoaşte dacă suprafaţa ambalajelor nu este complet

5
umedă şi există asocieri de picături de apă, vizibile în special la ambalajele din
sticlă.
Puritatea microbiologică este realizată atunci când toate microorganismele
prezente pe suprafaţa ambalajelor sunt distruse si îndepărtate.

Spălarea ambalajelor

Se realizează în mai multe etape:

- înmuierea şi umflarea depunerilor (îndeosebi în cazul ambalajelor
reutilizabile)
- desprinderea şi antrenarea impurităţilor
- clătirea ambalajelor.

Înmuierea şi umflarea depunerilor se realizează printr-o clătire internă şi

externă cu apa, de obicei recirculată de la o clătire finală, acţiune ce îndepărtează
impurităţile libere şi materialul străin şi preîncălzeşte (tempereazã) ambalajele din
sticlă.

Desprinderea şi antrenarea impurităţilor se obţine prin înmuiere alternată cu

scurgere la trecerea ambalajelor prin unul saumai multe bazine care conţin cantităţi
mari de soluţii de spălare. Agitarea mecanică a soluţiei prin recirculare şi stropirea
ambalajelor cu aceasta ajută la separarea impurităţilor şi a etichetelor de pe
ambalaje şi la dispersarea lor în soluţie.

Clătirea ambalajelor se realizează prin stropire internă şi externă cu jeturi

puternice de apă în vederea îndepărtãrii resturilor de soluţie de spălare şi a răcirii
ambalajelor la temperatura necesară pentru umplerea cu produs. Presiunea şi forma
jetului de stropire se alege în funcţie de înălţimea ambalajului şi de diametrulgurii/
orificiului de umplere a ambalajului astfel încât, concomitentcu stropirea să poată
fi asigurată şi evacuarea apei de spălare, împreună cu impurităţile.

6
 Alegerea sistemului de spălare, a soluţiei şi a temperaturii de spălare depinde
de:
- gradul de murdărire a ambalajelor;
- tipul ambalajului (materialul din care este confecţionat, forma, capacitatea,
dacă este nou sau reutilizabil etc);
- tipul de adeziv folosit la etichetare;
- duritatea apei folosite pentru spălare;
- capacitatea de curăţire a maşinii de spălat.

Sterilizarea ambalajelor

Ambalarea aseptică poate fi definită ca umplerea unui produs steril

comercial în recipiente sterile în condiţii aseptice şi închiderea recipientelor
ermetică astfel încât recontaminarea este prevenită.Se obţin produse calitativ
superioare, cu durata de valabilitate mărită.
Realizarea ambalării aseptice presupune atât sterilizarea produsuluicât şi a
ambalajelor utilizate. Ambalarea aseptică se aplică pentru: produse presterilizate şi
sterilizate, produse nesterile ,pentru a se evita contaminarea cu microorganisme.
Sterilizarea produselor ambalate aseptic se realizează prin 2 procedee:
-HTST (High Temperature Short time) :temperatura ridicată pentru scurt
timp
-UHT (Ultra Heat Treated ): tratare la cald sau la temperatură foarte ridicată
:130-150 grade cu durata de menţinere 2-8 secunde.

Metode de sterilizare a ambalajelor

Iradiere :
-cu radiaţii ultraviolete(UV): utilizate pentru decontaminare datorită faptului
că prezintă proprietăţi bacteriostatice şi bactericide.
-cu radiaţii infraroşii(IR): folosite pentru tratarea interiorului capacelor din
aluminiu acoperite cu un lac din material plastic .

7
 -radiaţii ionizante :se utilizează pentru sterilizarea interiorului recipientelor
închise, dar goale, de exemplu pungile confecţionate din materiale plastice
laminate.
-impulsurile ultrascurte de lumină(IUL) sunt produse de la lampă “flash” ,
efectul IUL fiind suficient pentru distrugerea microorganismelor de pe suprafaţa
ambalajelor.

Tratament termic :
-sterilizarea cu abur
-sterilizarea cu aer cald si abur : se utilizează pentru sterilizarea suprafeţei
interioare a paharelor şi a capacelor confecţionate din polipropilenă.

Sterilizarea ambalajelor prin tratamente chimice:

- cu apă oxigenată, utilizată pentru sterilizarea suprafeţei materialelor pe
bază de carton;
-cu acid peracetic
-cu oxid de etilenă, folosit pentru presterilizarea materialelor de ambalaj pe
bază de mucava, în special cartoanele.

8
 Utilaj de sterilizare a ambalajelor

Igienizarea ambalajelor

Spalarea ambalajelor metalice (bidoane si capace)

Se efectueaza mecanic sau manual.

Spalarea mecanica.

 Bidoanele se aseaza cu gura în jos pe platforma transportoare a masinii.

Bidoanele cu resturi uscate se pun la înmuiat în prealabil, în bazin cu solutie
alcalina 1,5% (reteta b) la temperatura de 60-70ºC. Se clatesc cu jet de apa rece sau
calduta (40-50°C) pe fata interioara si exterioara. Urmeaza spalarea cu jet de solu-
tie alcalina 1,5% la temperatura de 60-70°C si apoi clatirea cu apa fierbinte la
minimum 83ºC. Dezinfectia se realizeaza prin tratarea cu aburi (timp

9
de 30 secunde) sau cu apa clorinata (15-20 secunde). La masinile de spalat
prevazute cu sector de uscare se introduce aerul cald sub presiune la temperatura
de 80-105ºC. Dupa descarcarea bidoanelor din masina de spalat, se stivuiesc în loc
curat si uscat, în pozitie verticala cu gura în jos, pe rastele (gratare) special
amenajate în acest scop. Dupa terminarea lucrului, masinile de spalat bidoane se
curata cu apa fierbinte, se dezinfecteaza si se lasa la uscat pâna în momentul
folosirii.

Spalarea manuala. 

Dupa golire bidoanele se clatesc cu apa rece. Bidoanele si capacele foarte

murdare se înmoaie separat într-un bazin cu solutie alcalina 1% (reteta b) la
temperatura de 40-50°C. Spalarea se executa prin frecarea peretilor în interior si
exterior cu perii de plastic, urmata de clatirea cu apa calda si dezinfectia prin
clorinare cu solutie clorigena (250mg clor activ/litru). Bidoanele spalate si dezin-
fectate se aseaza pe rastele cu gura în jos, iar capacele în bazine metalice curate. La
capace se îndeparteaza garniturile de cauciuc care se supun acelorasi operatiuni de
spalare si dezinfectie, în bazine speciale destinate acestui scop

Spalarea ambalajelor de sticla

Se executa mecanic sau manual.

Spalarea mecanica. Se introduc ambalajele în masina de spalat. Daca am-

balajele contin în cantitate mare resturi uscate vizibile, se introduc separat într-un
bazin pentru înmuiere, în apa calda cu solutie alcalina 1%. Clatirea se face cu apa
la temperatura de 28-35°C în sectorul I al masinii. Spalarea ambalajelor prin
înmuiere, stropire, se face cu solutie alcalina1,5% (reteta a) la temperatura de 60-
70°C, dupa care se efectueaza clatirea cu apa calda (sectorul III al masinii) pentru
îndepartarea solutiei alcaline. Dezinfectia se face cu apa fierbinte la temperatura
de 83°C sau cu solutii dezinfectante, dupa care se clatesc ambalajele cu apa rece.

Controlul starii de curatire a ambalajelor se face la iesirea acestora pe banda

transportoare cu ajutorul unui ecran luminos. Ambalajele care nu au fost spalate
perfect se vor reintroduce în circuitul de spalare. Masina de îmbuteliat se spala si
se dezinfecteaza manual, iar înainte de utilizare se clateste cu apa rece.

10
 Spalarea manuala. Ambalajele se înmoaie în solutie calda la temperatura
de 40°C timp de 5 minute în bazinul I, dupa care se spala cu o solutie alcalina în
bazinul II. Clatirea cu apa calda la 25-30ºC timp de 2-3 minute, se face în bazinul
III, dezinfectia în bazinul IV (cu apa clorinata solutie 200mg clor activ/litru timp
de 2-3 minute), iar clatirea cu apa rece în bazinulV. Bazinele pentru spalare si
dezinfectie trebuie sa fie confectionate din inox sau alt material rezistent la actiu-
nea detergentilor si substantelor dezinfectante si trebuie dimensionate astfel încât
sa cuprinda numarul maxim de ambalaje ce trebuie spalat într-o zi în unitate.
Ambalajele spalate si dezinfectate se stivuiesc în navete cu gura în jos, în încaperi
curate.

Spalarea navetelor metalice sau din material plastic

Se executa manual sau mecanizat. Navetele murdare se înmoaie într-un

bazin cu solutie alcalina 1% (reteta b) apoi se spala prin frecare manuala cu perii
de plastic (temperatura solutiei 45-50°C), se clatesc cu apa calda si se lasa pentru
zvântare si depozitare pe gratare.

Concluzii

In conlucie,igena ambalajelor are aceeasi importanta ca si produsul in

sine ,deoarece asigurarea protectiei umane trebuie realizata la cel mai
inalt nivel.

Bibliografie

11
1. Stoica Maricica, Alexe Petru. Studiu documentar privind unii factori care
influenteaza starea de igiena a suprafetelor metalice din industria alimentara.
Galati : Universitatea ,,Dunarea de Jos".

2. Turtoi M., Nicolau A.I., Turtoi G. Curatirea si igienizarea utilajelor din

industria alimentara. s.l. : Universitatea ,,Alma Mater" Sibiu.

3. http://www.scritub.com/medicina/alimentatie-nutritie/METODE-SI-
MIJLOACE-DE-IGIENIZA185211718.php

12