Dr.

Florica Voiță-Mekereș
0747432197
Mekeres_florina@yahoo.com
 Etapele de dezvoltare
embriologica a encefalului
 se dezvoltă în 3 etape filogenetice, fiecărei etape se adaugă

formațiuni, centri și căi nervoase noi.

I etapă = creierul tectal (arheogen) = arheocerebrum (ciclostomi -pești)

 apare: tectum opticum echivalentul coliculilor superiori din
mezencefal, rol în echilibru și locomoție;
 cerebelul mijlociu echivalentul vermisului.
II etapă = creierul bazal (pești, amfibieni, reptile, păsări)
 apare ganglionul bazal echivalentul corpilor striați și
paleothalamusul;
III etapă = creier tectal + bazal + scoarța cerebrală = cortex sau pallium
sau neocerebrum.

 Paleoencefal = creier tectal + bazal, are funcție de coordonare

 Neocortexul = paleocortex + scoarta cerebrala = sediul formarii
senzațiilor si constituirii impulsurilor de miscare si actiune
- realizeaza legatura dintre mediul extern si intern.
Scoarța cerebrală - se dezvoltă în 3 etape:
arhicortexul = aria hipocampului;
paleocortexul = bulbul olfactiv și fornix;
neocortex – restul scoarței.

 Etapele de dezvoltare embriologica a
cerebelului


 I. arhicerebelul: - lingula, formatiuni floculonodulare,
vernix – în legatura cu sistemul vestibular;
 - nucleul fastigial;
 II. paleocerebelul format din lobul central (culmen),
piramidă, uvula, și nucleul emboliform si globos
 III. Neocerebel: emisferele cerebeloase si nucleul dintat;
 legaturi importante cu emisferele cerebrale si olivele
bulbare.
 concomitent apare puntea (pons) – caracteristică
mamiferelor;
 Tubul neural

Tubul neural:
este turtit transversal;
inchis complet → encefalul si maduva
spinarii
Encefalul vezicule primare si secundare
 Ontogeneza sistemului nervos


 În porţiunea cefalică a
tubului neural, la
embrionul de 4 săpt se
formează 3 vezicule
cerebrale primare:
- prosencephalon
(creierul anterior);
- mesencephalon
(creierul mijlociu);
- rombencephalon
(creierul posterior).
 Ontogeneza sistemului nervos

 Săpt 5, se formeaza 5
vezicule cerebrale
secundare:

Telencephalon - se dezvoltă
emisferele cerebrale + creierul
olfactiv;
Diencephalon - talamusul,
hipotalamusul, metatalamusul
şi epitalamusul;
Mesencefalon pedunculii
cerebrali şi tectul mezencefalic;
Metencefalon puntea şi
cerebelul;
Mielencepfalon - se dezvoltă
bulbul rahidian.
 Ventriculii cerebrali
- apar prin modificarea lumenului primar al tubului
neural, iar in maduva spinarii ia nastere canalul central
ependimar.

Tubul neural prezintă:
- 2 pereți laterali grosi;
- un perete anterior subțire = placa bazală;
- un perete posterior = placa dorsală
- canalul ependimar in centru.
Peretii tubului neural sunt alcatuiti din: strat
germinativ și paleal.
Stratul germinativ se diferențiază in:
 neuroblasti din care se diferentiaza axonul si dendritele,
formand ulterior neuronii;
 Spongioblaștii care dau naștere celulelor gliale.
 Etapele de dezvoltare embriologica a maduvei
spinarii


 se dezvoltă din porţiunile mijlocie şi inferioară a tubului neural.
- la început, cuprinde întreg canalul vertebral.
- începînd cu luna a 3-a vieții intrauterine măduva spinării creşte mai lent
decât coloana vertebrală, astfel încât:
 în luna a 6-a se termină la nivelul L5;
 în luna a 8-a - în dreptul L4;
 la naştere - nivelul L3;
 la adulţi - frontiera L1-L2.
Consecintele:
- maduva spinării nu ocupă toată lungimea canalului vertebral;
- rădăcinile nervilor spinali lombari, sacrați și coccigieni sunt oblice
in jos pana la foramina intervertebralis;
- oprirea in dezvoltare a segmentului medular inferior → fillum
terminale.
MADUVA SPINARII

- medulla spinalis -
 Maduva spinarii configuratie externă

Porțiunea nevraxului care ocupă

canalul vertebral;
Organizare metamerică, alcătuită
dintr-o serie de segmente =
mielomere/ neuromere;
Fiecare mielomer emite câte o
pereche de nervi spinali;
5 regiuni:
- cervicală- 8 segmente (C1-C8);
- toracică– 12 neuromere (T1-T12)
- lombară- 5 segmente (L1-L5);
- sacrală- 5 mielomere (S1-S5);
- coccigiană- un singur neuromer.
 MĂDUVA SPINĂRII: Configuratie externă

Foramen magnum ➔ L1/L2 (adult);

L3 (nou-născut);
Ocupă ⅔ superioare ale canalului
vertebral datorită decalajului de
creștere înregistrat începând cu
luna a 3-a de viață intrauterină,
între lungimea măduvei și cea a
coloanei vertebrale;
Forma aproape cilindrică, ușor
turtită antero-posterior;
 MĂDUVA SPINĂRII:
Configuratie externă
2 intumescențe:
- cervicală (C3-T2 corespunde

originii nervilor care formează

plexul brahial;
- lombară (T9-L1 = plexul lombar;

Con medular sau terminal (Conus

medullaris)
Filum terminale;
Coada de cal (Cauda equina)
MĂDUVA SPINĂRII:
Configuratie externă

Con medular sau

terminal (Conus
medullaris)
Filum terminale;
Coada de cal (Cauda
equina)
 MĂDUVA SPINĂRII: Configuratie externă

Descriptiv, maduva prezintă:

▪ fața anterioară:
- Fisura mediană ant
(îngustă și profundă);
- Șanțul colateral ant;
- Cordonul ant.
▪ Fața post.:
- șanțul median și colateral post.
- Cordonul post.
▪ Fețe laterale:
- Cordonul lateral.
● Maduva este conectata cu restul corpului prin
31 perechi de nervi spinali.
● Nervul spinal-radacini(2)
-trunchi
-ramuri
Radacina anterioara

● Radacinile situate in canalul vertebral.

1.Anterioara(motorie)iese din maduva prin
santul intermediar(colateral)anterior.
-duc impulsuri catre efectori.
A.fibre mielinice groase si
mijlocii,somatomotorii,rapide,sunt axonii
neuronilor alfa,beta,gama din coarnele ant.
B.fibre amielinice,subtiri,lente sunt axonii
neuronilor visceromotori din coarnele laterale.
 Radacina posterioara

2.posterioara(senzitiva)intra in maduva prin

santul intermediar(colateral)posterior.
-aduc impulsuri de la receptori.
-are anexat ganglionul spinal(GS)alcatuit:
.neuroni somatosenzitivi care sunt neuronii 1
pt.sensib.tactila,termica,dureroasa si
proprioceptiva(const.si inconst.).
. se pare si din neuroni viscerosenzitivi,la care
ajung stimuli de la receptorii viscerali.
 Radacina posterioara

-este formata din 4 tipuri de fibre:

1.fibre mielinice groase(12-20micr.)f.rapide
pt.sens.propr.inconstienta.
2.fibre mielinice mijlocii(5-12micr)mai putin
rapide pt.sens.propr.const.si tactila fina.
3.fibre mielinice subtiri(2-5micr)mai lente
pt.sens.tactila grosiera,termica si dureroasa.
4.fibre amielinice(0,3-1,3micr) cele mai lente
pt.sensibilitatea viscerala.
● Trunchiul

-se formeaza prin unirea celor 2 radacini care ies

din canalul vertebral prin gaura
intervertebrala.
 Nervul spinal ramuri

● Ramuri
-se formeaza la iesirea din coloana vertebrala
prin distribuirea trunchiului in:
Ramura meningiala(mixta):meninge
Ramura dorsala(mixta):m.spatelui, m,jgeaburilor
Ramura ventral(mixta):plexuri
cerv,brahiale,lobare, sacrale
Ram. Comunicanta alba si cenusie
 Maduva spinarii configurație internă

a. Substanta cenusie situată în

profunzime;
Litera H sau fluture
canal central (ependimar)
Coarne anterioare &
posterioare
Unite prin comisura cenusie
Coarne laterale (C8-L2)
Corpi neuronali – nuclei.
b. Substanta albă: cordoane
ant, lat, post.
Substanta cenusie prezinta coarne(coloane).

-anterioare,ce prezinta cap si o baza.

-laterale,prezente intre C8 si S4.

-posterioare ce prezinta cap,gat si o baza.

 Maduva spinarii cornul anterior

Cornul(coloana)anterior-somatomotor.Prezinta:
-neuroni(Golgi I)somatomotori alfa si
beta,mari,multipolari,cu axon lung care
inerveaza fibrele musculare striate.
-neuroni(Golgi I)gama,mici,ai caror axoni
,inerveaza fusurile neuromusculare situate
printre fibrele musculare scheletice.
-axonii tuturor acestor neuroni,participa la
formarea radacinilor anterioare,motorii,ale
nervului spinal.
Aferente:
-de la etajele sup.SNC prin fascicule
descendente, piramidale(corticospinale) si
extrapiramidale.
Eferente:
-prin axonii neuronilor din aceste coarne,care
merg prin radacina anterioara.
-trunchi.
-ramuri si se distribuie muschilor
scheletici(striati).
Neuronii cu aceleasi functii si localizari se
grupeaza in nuclei.Nuclei somatomotori:
1.Nucleul central(NC)- C3-C4 inerveaza muschiul
diafragm toracic.
- S2-S4 inerveaza muschii
diafragmului pelvin.
2.Nucleul ventromedial(VM)- inerveaza
musculatura anterioara a trunchiului.
3.Nucleul dorsomedial(DM)-inerveaza
musculatura posterioara a trunchiului.
4.Nucleul ventrolateral(VL)- din intumescenta
cervicala inerveaza flexorii membrului sup.
-din intumescenta
lombara inerveaza flexorii membrului inferior.
5.Nucleul dorsolateral(DL) – din intumescenta
cervicala inerveaza extensorii membrului
inferior.
- din intumescenta
lombara inerveaza extensorii membrului
inferior.
Maduva spinarii cornul lateral

Corn(coloana)lateral- vegetativ.
-prezent doar intre C8-L2 si S2-S4.

-partea posterioara prezinta neuroni

viscerosenzitivi.

-partea anterioara prezinta neuroni

visceromotori,care se agrega formand nucleul
intermedio-lateral.
Nucleul intermediolateral simpatic
-situat intre C8-L2

.aferente-de la hipotalamus simpatic

- neuronii vicerosenzitivi din partea

posterioara a cornului si din GS.
.
.eferente-prin axoni
visceromotori(preganglionari)ai rad.ant.
-trunchi.
-ramura comunicanta alba.
-gg.simpatic paravertebral(sinapsa cu neuroni
ganglionari),apoi axonii
acestora(postganglionari).
-ramura com.cenusie si ramura n.spinal.
-organe tinta(fibre musculare netede si
glande)unde produc efecte simpatice.
Nucleu intermediolateral parasimpatic-situat in
S2-S3-S4.

.Aferente-de la hipotalamusul parasimpatic.

-de la neuronii viscerosenzitivi din
partea posterioara a cornului lateral si
ganglionului spinal.
.Eferente-prin axonii
visceromotori(preganglionari) din radacina
anterioara a nervului spinal.
-trunchi spinal
-ramuri spinale
-gg.parasimpatic(sinapsa cu neuroni
ganglionari)situat in apropierea sau chiar
peretii organelor tinta,din care pleaca axoni
(postganglionari) scurti.
-organe tinta(muschi netezi si glande)unde
produc efecte parasimpatice.
Maduva spinarii cornul posterior

Corn(coloana)posterior-somatosenzitiv.
-subtire,alungit.
-capul este separat de suprafata prin zona
terminala(subst.alba).
-capul este invelit de o
subst.gelatinoasa(Rolando).
-intre zona terminala si subst.gelatinoasa se
gaseste subst.spongioasa.
Prezinta:
1.neuroni coordonali(Golgi I),cu axon lung, merg
in cordoanele subst.albe.Sunt homo- si
hetero-laterali.
Functional sunt: - somatosenzitivi,axonii lor urca
neintrerupt pana in encefal formand
fasc.ascendente.
-asociatie, axonii lor intra in
cordoanele subst.albe,vor avea traiecte
asc.sau desc.,apoi reintra in subst.cenusie
realizand asoc.intersegmentare medulare.
2.neuroni(Golgi II)cu axon scurt ce nu paraseste
subst.cenusie.
-aferente primesc de la GS dar si de la etajele
sup.ale SNC.
-eferentele merg prin axonii lor, la neuronii
somatomotori din coarnele ant.situati atat
homo- cat si hetero-laterali.
Nucleii sunt somatosenzitivi.

1.Nucleul propriu Rolando.

-situat in capul cornului posterior.
-contine neuronii 2 pt.sensibilitatile
termica,dureroasa si tactila grosiera.
-aferente-de la GS prin radacinile posterioare.
-eferente
1.merg prin axoni ce trec prin comisura cenusie
post.(se incruciseaza),ajung in cordoanele
lat.(de partea opusa)unde formeaza
fasc.asc.spinotalamice lat.(termice si
dureroase).
2.merg prin axoni ce trec prin comisura cenusie
ant.in cordoanele ant.(de partea opusa),unde
formeaza fasc.asc.spinotalamice ant.(tactila
grosiera).
2.Nucleul dorsal (Clarke-Stilling)-somatosenzitiv
-situat in partea mediala a bazei cornului post.
-contine neuronii 2 pt.sensibilitatea
proprioceptiva inconstienta din 1/2 inf.a
trunchiului si membrele inf.

-aferente – de la GS prin radacina posterioara.

-eferente- axonii merg in cordoanele lat.(de
aceiasi parte),formeaza
fasc.asc.spinocerebeloase post.(directe sau
Flechsig) care merg prin bulb,PCI si se termina
in cerebel(scoarta) de aceiasi parte.
3.Nucleul intermedio-medial-somatosenzitiv.
-situat in portiunea laterala a bazei cornului
posterior.
-contine neuronii 2 pt.sens.propr.
-aferente-de la GS.
-eferente-axonii trec in cordoanele lat.de partea
opusa(se incruciseaza),unde formeaza
fasc.spinocerebeloase ant.(incrucisate sau
Gowers),care urca prin bulb,punte si la
mez.prin PCS,se incruciseaza si se termina in
cerebel(scoarta), de aceiasi parte cu nucleul.
Maduva spinarii substanta alba

Substanta alba – alcatuita din fibre.

- dispusa in exterior
- alcatuita din
cordoane:anterior,lateral,posterior.
- fibrele se dispun in
fascicule(tracturi):ascendente,descendente si
de asociatie.
 Maduva spinarii cai ascendente

• De la MS la centri nervosi din etajele

superioare
• Conduc aferente constiente sau inconstiente
• Informatii(impulsuri):
– exteroceptive (durere, temperatura, tactil)
– proprioceptive (muschi,tendoane& articulatii)
Fasc.spinotalamice - ant.- situate in
cord.ant.Conduc impulsuri tactile grosiere.
-lat.- situate in cordoanele
laterale.Conduc impulsuri termice si
dureroase.
Fascicule spinobulbare – gracilis(Goll) situate
medial in cordonul post.
- cuneatus(Burdach)
situate lateral in cordonul post.

Conduc impulsuri tactile,fine si

proprioceptive,constiente.
Fascicule spinocerebeloase – situate in cordonul
lateral.
-direct,posterior,(Flechsig),conduce impulsuri
proprioceptive inconst. de la
muschi,tendoane,articulatii din membre inf.si
1/2inf.a trunchiului..
-incrucisat,anterior(Gowers),conduce impulsuri
proprioceptive inconst. de la muschi tendoane
si articulatti din membrele sup.si 1/2 sup.a
trunchiului.
• Tract spinotectal
– Reflexe spinovizuale

• Tract spinoreticular
– info de la muschi, articulatii si piele la subst.
reticulata

• Tract spino-olivar
– Cai indirecte spre cerebel
 Maduva spinarii cai descendente

• Fascicule piramidale(corticospinale):au
originea in
cortexul cerebral.
-conduc impulsuri pentru miscari voluntare.
-se impart - incrucisate.
- directe.
- homolaterale.
 -

Fascicule piramidale incrucisate

-reprezinta aproximativ 70-90%.

-sunt situate in cordonul lateral.

-se incruciseaza in bulb.

 -

Fascicule piramidale homolaterale

-reprezinta aproximativ 1%.

-ele coboara neincrucisat prin cordonul lateral.

 -

• Cai extrapiramidale:

• controleaza miscari automate si

semiautomate.
• Acestea sunt necesare pentru reglarea
miscarilor voluntare si adaptarea cat mai
eficienta a posturii si tonusului muscular.
 -

1.fascicul rubrospinal
-are originea in nucleul rosu din mezencefal.
-se incruciseaza(Forel).
-este inhibitor al motricitatii automate si a
tonusului muscular.
 2.fascicule tectospinale
-are originea in nucleii tectali din mezencefal.
-se incruciseaza(Meynert).
-au rol in reglarea tonusului muscular din miscari
cefalogire.
 -

3.fasicule vestibulospinale
-au originea in nucleii vestibulari din bulb si
punte.
-se impart in – medial(cord.ant.), care se
incruciseaza.
- lateral(cord.lat.),care nu se
incruciseaza.
-intervin in reflexe de mentinere a echilibrului.
 4.fascicule olivospinale

- au originea in oliva bulbara.

- este situat in cordonul lateral.

-intervine in controlul tonusului muscular si

postural.
 5.fasicule reticulospinale
-anterior(cord.ant.) cu originea in
bulb,neincrucisat,cu rol inhibitor asupra
tonusului muscular.
-lateral(cord.lat.),cu originea in substanta
reticulata din punte si mezencefal,se
incruciseaza,are rol facilitator asupra tonusului
muscular.
 Maduva spinarii fascicule de asociatie

• Fascicule(Tracturi)de asociatie:sunt formate

din axoni ai neuronilor substantei cenusii.
-patrund in substanta alba unde se impart in
ramuri ascendente si descendente.
-formeaza doua fascicole-anteromedial sau
fundamental,situat in cordoanele anterior si
lateral.
-posterior,situat in cordonul posterior.
Conecteaza etaje diferite ale maduvii spinarii.
Maduva spinarii functii

Functiile maduvii - reflexa,(reflexe somatice si

vegetative)),asigurata de substanta cenusie.

- conducere,asigurata de
substanta alba.
Reflexe -
somatice
 Maduva spinarii reflexe

• Reflexe scurte - monosinaptice,miotatice

numite si osteotendinoase sau
de intindere.

• -polisinaptice sau de
flexiune,extensie si nociceptive.
 -maduva reflexe-
• Reflexe scurte monosinaptice, miotatice
-timp de latenta scurt,1-3ms.
• sunt monosinaptice,alcatuite dintr-un neuron
senzitiv,situat in ganglionul spinal si un neuron
motor,situat in cornul anterior.

- ex.reflex rotulian,ahilian,bicipital.
 -maduva reflexe-
Reflexe lungi polisinaptice (exteroceptive)
-timp de latenta lung, 8-12ms.
-intre neuronul senzitiv si cel motor se interpun
un numar variabil de neuroni.

-sunt reflexe de aparare care indeparteaza zona

stimulata de agentul nociceptiv.
Reflexe-
vegetative
 -maduva reflexe-

• Reflexe vegetative simpatice-C8-L2.

-reflex pupilodilatator (midriaza)
-reflex vasoconstrictor
-reflex cardioaccelerator
-reflex sudoral,piloerectie
-reflex de motilitate gastro-intestinala
-reflex mictiune,defecatie
-reflexe sexuale
 -maduva reflexe-

• Reflexe vegetative parasimpatice :sunt

localizate in etajele S2-S4.

-reflex mictiune
-reflex defecatie
-reflex sexual
Functia de conducere – asigurata de fibrele
substantei albe ,care se grupeaza in fascicule
(tracturi) ascendente, descendente,de
asociatie.
Maduva spinarii vascularizatie maduva spinari vascularizatie

Artere:
Artera spinal ant:-ia nastere din artera vertebrala
-da nastere la ramuri medulare si laterale
Artera spinal post:-ia nastere din artera cerebeloasa post inf
Vascularizatia se realizeaza prin ram radiare care patrund in
maduva
Vascularizatia mai bogata la nivelul intumescentelor

Venele medulare sunt reprez de :

Venele spinale ant, care se varsa in plexul vert int ant
Venele spinale post, care se varsa in plexul vert int post
 Trunchiul cerebral
DR. VOIȚĂ-MEKEREȘ F.
0747432197
mekeres_florina@yahoo.com
69
Trunchiul cerebral generalitati

70
 Trunchiul cerebral
71

 portiunea SNC care face legatura intre MS si diencefal;

 Constituit de cordoane longitudinale de subst alba care
fragmenteaza substanta cenusie in nuclei
 Bulbul rahidian fata anterioara

72

Fata anterioara:
- Pe linia mediana =
fisura mediana
anterioara.
- Aceasta se termina la
marginea ant a puntii
printr-o mica
depresiune = foramen
caecum.
- Piramidele bulbare
(lateral – cordoanele
albe ale c.piramidale);
- Santul colateral anterior
(n. hipoglos)
 Bulbul rahidian fata laterala

73

Fatele laterale:
- Delimitate anterior
de santul colateral
anterior si posterior
de santul colateral.
- In santul colateral:
OA nerv spinal, vag,
glosofaringian;
- Olivele bulbare;
- Santul pre- si
retroolivar;
 Bulbul rahidian fata posterioara

In jumatatea inferioara = 74
santul median posterior +
santul lateral posterior;
- Intre acestea se gaseste
santul intermediar
posterior care desparte
fasciculul Goll (Gracillis-
medial)de f. Burdach
(cuneatus-lateral).
- Tuber cinereum-
superolat de tuberculum
cuneatum.
- Pedunculii cerebelosi
inf;
- Lama coroidiana a
ventr. IV
 Bulbul rahidian - configuratie externa
extremitatile bulbului
75

- Inferioara continua
fara delimitare MS
- superioara:
- Despartita de punte prin
santul bulbo-pontin care
pe linia mediana
anterioara prezinta
foramen Caecum
 Bulbul rahidian nuclei
echivalenti

- se formeaza ventricolul IV prin 76

largirea canalului ependimar;
- Substanta cenusie a bulbului
prezinta 2 tipuri de nuclei:
echivalenti ai MS si proprii.
Nucleii echivalenti:
1. Nuclei somatomotori:
- n. Hipoglos (XII);
- nucleul ambiguu (AR pt n.
Glosofaringian (IX), vag (X),
spinal (IX).
2. Nuclei Viscerosenzitivi: pt
fibrele senzitive n.
Glosofaringian, intermediar a lui
Wrisberg (VII bis), vag (X);
3. Nuclei vegetativi: dorsal al
vagului si salivator inferior.
 Bulbul rahidian nuclei proprii

77

1. Gracilis si cuneatus (Goll si Burdash):

- Situati in partea inferioara a bulbului;
- Contin al 2 lea neuron a caii proprioceptive constiente;
2. Oliva bulbara:
Formata din celule mici, poligonale;
Centrii reflecsi de importanta deosebita:
1. Centrii respiratori: prin reflex Hering-Brener;
2. Centrul cardio-inhibitor si accelerator;
3. Centrii vagoconstrictor si vagodilatator;
4. Centrul salivar inferior;
5. Centrul vomei, tusei, deglutitiei.
 Puntea lui Varolio configuratie
externa
78

Prezinta:
- 4 fete: ant, 2 laterale, post;
Fata anterioara:
- Cea mai voluminoa
- convexa in sens transversal si
vertical;
- Sant median – a. Bazilara;
- Striatii transversale;
- Se intinde pana la fata
posterioara a seii turcesti;
- Inaltime 3 cm;
- Largime 4 cm;
 Puntea lui Varolio
configuratie externa
79

Fata posterioara:
- Formeaza portiunea
superioara a fosei romboide.
Fetele laterale:
Contin pedunculuii cerebelosi
mijlocii.
 Puntea lui Varolio nuclei
echivalenti
80

1. Motori:
- n abducens – situat sub
emergenta teres;
- n. Facial – anterolat de n
Abducens;
- Masticator al nervului trigemen
– in fosa superioara;
2.senzitivi: - Nucleul n.
Trigemen
3. vegetativi: nucleul salivator
superior si
lacrimal.
 Puntea lui Varolio nuclei
proprii
81

1. Nucleul lacrimal
2. Nucleul salivar
superior;
3. Centrul reflex
cornean;
4. Centru reflex
masticatie;
5. Centrul pneumataxic
(in caz de hiperpnee in
automatismul
respirator.)
 82

 Format din:
- Pedunculii cerebrali;
- Coliculii cvadrigemeni;
- Anexele lor.
 Strabatut de apeductul lui Sylvius (comunicare intre ventr
IV si III);
 Delimitat de punde prin santul ponto-peduncular
 Superior ajunge pana la tracturile optice
 Posterior de la marginea inferioara a lamei cvadrigeminale
pana la radacina corpului pineal.
 Mezencefal configuratie
externa
83

4 fete: ant, 2 laterale, post.

Fata anterioară:
- Pedunculii cerebrali
(mase de subst alba);
- Fosa
interpedunculara;
- Substanta perforata
posterioara;
- Santul mezencefalic
lateral si medial;
 84

Fata post:
- Tuberculii (coliculii)
cvadrigemeni – 4
- intre coliculii superiori se
gaseste epifiza;
- Coliculii inferiori sunt
acoperiti de cerebel.
- Fiecare tubercul are in
interior substanta cenusie.
- In coliculii superiori se
face conexiunea caii
reflexe optice.
- In nucleii coliculilor
inferiori se face
conexiunea caii acustice
reflexe.
 85

Fetele laterale:
- Prez santul lateral
care la nuvelui puntii
desparte pedunculii
cerebelosi mihlocii de
cei inferiori.
 Etajele mezencefalului

86

 3 etaje:
1. Etaj posterior
tectal:
- format din tuberculii
cvadrigemeni;
2. etajul mijlociu =
calota
mezencefalica;
3. Etajul anterior =
pedunculii
cerebrali
 87

2. etajul mijlociu =
calota mezencefalica;
- Nucleul periapeductal
Sylvius;
- Substanta neagra
- Nucleul rosu al calotei;
- Nucleul interstitial;
- Nucleul n. Trohlear;
- Nucleul nervului
oculomotor
 88

3. Etajul anterior =
pedunculii
cerebrali
Reflexe cu centrul in
mezencefal:
- Reflexul la
luminareflexul de
convergenta;
 Nucleul rosu

 situat sub lama cvadrigeminală89şi posterior de substanţa neagră.

 2 porţiuni:
- antero-superioară =neorubrum = dispus pe calea descendentă
extrapiramidală cu origine corticală
- postero-inferioară =paleorubrum = reprezintă un releu de control
al tonusului muscular pe calea extrapiramidală,
Funcţii:
- coordonarea şi realizarea distribuţiei tonusului muscular sub
control cortical şi sub controlul centrilor extrapiramidali
superiori.
- acţiune inhibitorie asupra tonusului muscular,
 acţiune confirmată prin rigiditatea prin decerebrare care apare în
secţiunile mezencefalice care trec pe sub nucleul roşu.
 Substanta neagra

90
 situată în porţiunea anterolaterală a
mezencefalului,
- reglarea mişcărilor automate asociate
celor voluntare. Se întinde pe toată
înălţimea mezencefalului şi are pe
secţiunile transversale formă semilunară
cu concavitatea orientată posterior.
- Denumirea se datorează intenselor
pigmentări ale celulelor sale
- considerată ca o parte a sistemului
extrapiramidal, cu rol în reglarea
mişcărilor automate asociate mişcărilor
voluntare şi cu rol în mecanismul de
reglare a tonusului muscular.
 Formatiunea reticulata

91

 o reţea de fibre şi neuroni prezentă în toate etajele

trunchiului cerebral pe care-l depăşeşte atât în sus
trecând în diencefal cât şi în jos trecând spre
măduvă.
 Fibrele nervoase ale acestei formaţiuni se
încrucişează majoritatea pe linia mediană a bulbului.
În general fibrele sunt scurte conectând din aproape
în aproape diferitele grupări neuronale, dar acest lucru
nu exclude realizarea unor căi lungi care depăşesc
limitele trunchiului cerebral.
Din punct de vedere funcţional formaţia reticulată poate fi împărţită în 3 sectoare:
- activator (facilitator) ascendent bulbopontomezencefalic cu numeroase aferenţe
senzitivosenzoriale şi având rol în întreţinerea stării de veghe;
- activator (facilitator) descendent mezencefalopontin cu efect facilitator asupra
căilor motorii;
- inhibitor descendent bulbar care joacă un rol inhibitor prin tractul reticular
spinal anterior.

92
 Nucleii substantei reticulate

93

 Aglomerările de neuroni formează nucleii formaţiei prezenţi în toate

etajele trunchiului. Nucleii au în general o talie mică.
 rol essential:
- transmiterea influxului nervos,
- facilitator sau inhibitor coordonând mecanismul de veghe-somn
- coordonează nucleii nervilor cranieni având rol în reglarea funcţiilor vegetative
- controlează starea de veghe şi mecanismul somnului.
Constituie modulatorul cantitativ al informaţiilor calitative asupra cărora are
efecte inhibitoare sau facilitatoare. Datorită numărului mare de neuroni şi de sinapse
realizate în formaţia reticulată viteza de conducere a influxului nervos este foarte mică.
 Nucleii substantei reticulate

94

 Nucleii bulbari ai formaţiei reticulate sunt reprezentaţi:

- Nucleii rafeului,
- nucleii dorsali,
- nucleii calotei
- nucleul lateral al bulbului.
 Nucleii pontini ai formaţiei reticulate se împart în nuclei mediani, dorsali şi în nuclei ai
calotei pontine.
 La nivelul mezencefalului formaţia reticulată este prezentă mai ales la nivelul porţiunii
laterale a calotei mezencefalice.
 Vascularizatia trunchiului cerebral

95
Arterele aparţin sistemului vertebral.
Artera vertebrală se uneşte pe faţa
anterioară a punţii cu artera vertebrală de partea
opusă, formând astfel artera bazilară (artera
basilaris) la nivelul marginii
superioare a etajului pontin.
Din artera bazilară emerg 2 artere
cerebrale posterioare, care comunică cu sistemul
carotidian prin arterele comunicante posterioare
(artera communicans posterior). Artera bazilară
dă trunchiului cerebral ramuri ce pot fi împărţite în
ramuri anteromediale, laterale şi posterioare.

Venele punţii şi ale bulbului formează plexuri

superficiale care se varsă în sinusurile adiacente şi
comunică liber cu venele longitudinale ale măduvei
spinării.
Venele din mezencefal se varsă în vena bazală.
Cerebelul
(cerebellum)
“little brain”
Cerebel generalitati

• derivă din porţiunea posterioară a metencefalului

• este situat în fosa cerebeloasă, posterior faţă de
trunchiul cerebral şi inferior faţă de lobii occipitali ai
emisferelor cerebrale.
• Între cerebel şi trunchiul cerebral se interpune
ventriculul IV.
• Conexiunile sale cu restul nevraxului se realizează
prin intermediul pedunculilor cerebeloşi:
- superiori conectează cerebelul cu mezencefalul,
- mijlocii leagă puntea de cerebel
- inferiori stabilesc legătura între cerebel şi bulb.
GENERALITĂŢI

• G 120-150 grame
• diametrul său transversal măsoară în medie 8-10
cm, iar cel posterior aproximativ 5 cm fiind egal cu
diametrul vertical .
• Substanţa cenuşie este dispusă atât la exterior
unde formează scoarţa cerebeloasă, cât şi la interior
sub formă de nuclei.
• Substanţa albă realizează în interiorul cerebelului
corpul medular, iar la exteriorul acestuia formează
cele 3 perechi de pedunculi cerebeloşi.
GENERALITĂŢI

Filogenetic prezintă 3
porţiuni:
• arhicerebelul, cu rol în
menţinerea echilibrului,
• paleocerebelul intervine
în sinergia diferitelor
segmente ale corpului şi în
sinergia mişcărilor
automate asociate
• neocerebelul cu rol în
controlul motilităţii
voluntare.
Cerebel raporturi

• Superior vine în raport cu:

- faţa inferioară a cortului cerebelului (tentor
cerebellum);
- faţa inferioară a lobilor occipitali.
• Inferior vine în raport cu:
- fosele cerebeloase;
- porţiunea bulbară a ventriculului IV;
RAPORTURI

De o parte şi de cealaltă a liniei mediane cerebelul realizează raporturi cu:

• elementele osoase care închid loja posterioară a neurocraniului: faţa posterioară a stâncii temporalului, sutura
temporooccipitală, gaura jugulară;
• elementele vasculo-nervoase de la acest nivel: sinusul sigmoidian, sinusul pietros inferior, nervii cranieni
VII, VII bis şi VIII, la nivelul meatului acustic intern, nervii IX, X, şi
XI la nivelul găurii jugulare.
• Anterior vine în raport cu: ventriculul IV, pedunculii cerebeloşi
• Coasa cerebelului reprezintă un sept dural median sagital situat între emisferele cerebeloase la mică distanţă
de faţa inferioară a vermisului.
Cerebel configuratie externa

• formă ovoidă cu trei porţiuni disticte:

- vermisul încadrat între cele două emisfere
cerebeloase;
- 2 emisfere cerebeloase.
3 feţe: anterioară, superioară şi inferioară + 1
circumferinţă.
• Faţa anterioară priveşte înainte şi în jos lăsând să
se desprindă de pe ea cele 3 perechi de pedunculi
cerebeloşi.
CONFIGURAŢIE EXTERNĂ

Faţa superioară uşor convexă prezintă pe linia

mediană porţiunea superioară a vermisului .
Faţa superioară prezintă la nivelul vermisului:
- lingula;
- lobulul central;
- culmen;
- declive;
- folium.
CONFIGURAŢIE EXTERNĂ

Faţa inferioară are un aspect convex mai ales la nivelul

emisferelor cerebeloase.

Faţa inferioară prezintă la nivelul vermisului:

- tuber;
- pyramis;
- uvula;
- nodulus, la care se adaugă lobulii corespunzători de pe
emisferele cerebeloase.
Circumferinţa cerebelului are aspectul unei margini
groase şi rotunjite care separă faţa superioară de faţa
inferioară.
Cerebel fisuratia

• La suprafaţa cerebelului există o serie de şanţuri Zones

transversale de diferite adâncimi ce se continuă de
pe vermis pe emisfere. Avem astfel:
- şanţuri de ordinul I, care delimitează lobii, şi care
ajung la nivelul subsţantei albe;
- şanţuri de ordinul II, care delimitează lobulii şi care
nu ajung la substanţa albă;
- şanţuri de ordinul III, care delimitează lamelele sau
foliile.
Cerebel lobulatia

• Cerebelul este format din porţiuni neechivalente din

punct de vedere funcţional şi filogenetic.
• Subdiviziunile cerebelului se stabilesc în plan
sagittal şi în plan transversal.
• În plan sagital cerebelul este împărţit de Edinger în
1911 în:
- un lob median numit vermis;
- doi lobi laterali (emisferele cerebeloase);
- un lob posterior format din nodulus şi floculus;
Din punct de vedere
filogenetic

• o porțiune nodulofloculară numită

arhicerebel,
• o porţiune anterioară =
paleocerebel - alcătuită din
lingula, lobulul central, culmen şi
porţiunile ce corespund acestora
pe emisferele cerebeloase
• o porţiune posterioară numită
neocerebel (constituită din
declive, folium, tuber,
pyramis,uvula şi lobulii acestora).
Cerebel configuratie interna substanta cenusie

• Pe secţiune, cerebelul are 3 porţiuni care sunt

reprezentate de substanţa periferică cenuşie (scoarţa
cerebeloasă), substanţa albă şi substanţa cenuşie
centrală.
SUBSTANŢA CENUŞIE
- situată atât la periferie unde formează cortexul
cerebelos cât şi în interiorul cerebelului unde formează
nuclei cerebelului.
• Scoarţa cerebelului (cortexul cerebelos) este alcătuită
din 3 straturi:
- stratul molecular (stratum moleculare) situat superficial,
cu funcţie de asociaţie;
- stratul celulelor lui Purkinje (stratum piriformium),
intermediar, cu rol efector;
- stratul granular (stratum granulosum) situat profund, cu
rol receptor.
 Cerebel nuclei

• sunt situaţi în porţiunea anterioară a cerebelului în plină masă de

substanţă albă. Sunt în număr de 4. Enumeraţi din afară înauntru aceştia
sunt: nucleul dinţat, emboliform, globulos şi fastigial.
a) Nucleul dinţat este format dintr-o lamă de substanţă cenuşie
neregulat plisată cu deschiderea orientată anterior şi medial.
- este nucleul neocerebelului.
b) Nucleul emboliform (nucleus emboliformis) are aspectul unei coloane
de substanţă cenuşie orientată sagital, paralel cu linia mediană.
c) Nucleul globulos (nucleus globosus) este situat medial de nucleul
emboliform.
• Nucleul emboliform şi nucleul globulos aparţin paleocerebelului.
d) Nucleul fastigial (nucleus fastigii) este situat în vermis deasupra
ventriculului IV.
- Are aspectul unei mase cenuşii ovoidale cu axul
mare anteroposterior. Cei 2 nuclei fastigiali sunt separaţi unul de
celălalt printr-o lamă de substanţă albă.
- este nucleul arhicerebelului.
Cerebel substanta alba

• este formată din fibre nervoase mielinizate

• ocupă porţiunea centrală a cerebelului.
• Porţiunea sa centrală formează centrul medular a
cărui diviziune în lamele albe dă naştere pe secţiune
arborelui vieţii.
• La nivelul hilului substanţa albă se continuă cu
pedunculii cerebeloşi.
• În dreptul tavanului ventriculului IV centrul
medular formează două lame de substanţă albă ce
vor alcătui vălul medular superior (velum medullare
• superius; valvula lui Vieussens) şi vălul medular
inferior (velum medullare inferius; valvula lui
Tarin).
 Conexiunile arhicerebelului
Aferenţele arhicerebelului sunt reprezentate de:
- fibrele vestibulocerebeloase;
- tractul tectocerebelos;
- tractul tectopontocerebelos.
Fibrele vestibulocerebeloase sosesc de la nucleii vestibulari şi urmând
calea pedunculilor cerebeloşi inferiori ajung la scoarţa arhicerebelului.
Există
şi fibre care nu fac sinapsă în nucleii vestibulari, ele venind de la neuronii
ganglionului lui Scarpa.
Eferenţele arhicerebelului sunt realizate de:
- fibrele cerebelovestibulare directe;
- fibrele cerebelovestibulare încrucişate.
Fibrele cerebelovestibulare pleacă de la scoarţa cerebelului, fac releu în
nucleii acoperişului şi ies prin pedunculii cerebeloşi inferiori ajungând la
nucleii vestibulari. De la nucleii vestibulari se stabilesc legături cu măduva,
respectiv cu nucleii oculomotori.
În esenţă arcul arhicerebelos este un arc vestibulo-cerebelo-vestibular.
Eferenţele nucleilor vestibulari închid arcurile reflexelor de orientare şi de
echilibru, care caracterizează funcţia arhicerebelului.
• Arhicerebelul este responsabil de echilibrul static şi de cel dinamic.
 Conexiunile
• Aferenţele paleocerebelului
paleocerebelului.
- tractul spinocerebelos posterior (direct, Flechsig) cu origine în coloanal lui Clarcke din măduva toracală inferioară şi
lombară. Acest fascicul duce spre cerebel sensibilitatea proprioceptivă inconştientă a trunchiului şi membrelor inferioare.
Ajunge prin pedunculul cerebelos inferior la scoarţa vermisului, dar şi la scoarţa paleocerebeloasă a
emisferelor;
- tractul spinocerebelos anterior (încrucişat, Gowers) cu origine în nucleul lui Bechterew. Transportă spre cerebel
sensibilitatea proprioceptivă inconştientă a membrelor superioare. Ajunge la cerebel prin pedunculul cerebelos superior şi se
termină în vermisul superior
(lobulul central şi culmen);
- tractul reticulocerebelos. Formaţiunea reticulară bulbopontină fiind aferentată de scoarţa cerebrală motorie realizează prin
fibrele reticulocerebeloase o acţiune de optimizare a funcţiilor tonice a cerebelului;
- tractul tectocerebelos, care soseste la cerebel prin pedunculi cerebeloşi superiori asociind funcţia de echilibru şi de reglare a
tonusului muscular cu centrii reflexelor vizuale şi acustice.
• În concluzie, principalele aferenţe paleocerebeloase:
1. sensibilitatea proprioceptivă inconştientă,
2. sensibilitatea proprioceptive conştientă exteroceptivă provenită mai ales de la formaţiunile trunchiului cerebral.
 Conexiunile paleocerebelului.

• Eferenţele paleocerebelului sunt realizate de:

- tractul cerebelorubric ce trec prin pedunculul cerebelos superior, încrucişează linia mediană la nivelul decusaţiei lui
Werneckink şi ajung la porţiunea magnocelulară a nucleului roşu. De la nucleul roşu pleacă fibrele rubrospinale ce încrucişează
din nou linia mediană şi ajung la măduvă;
- tractul cerebeloolivar care trece prin pedunculul cerebelos inferior spre oliva bulbară de partea opusă;
- tractul cerebeloreticular Unele fibre trec prin pedunculul cerebelos
mijlociu şi se termină la formaţia reticulată pontină contralaterală, altele trec prin pedunculul cerebelos inferior spre porţiunea
medială a formaţiei reticulate bulbare.
Paleocerebelul controlează
- tonusul postural al muşchilor somatici şi reglează sinergia mişcărilor vieţii de relaţie.
Împreună cu arhicerebelul constituie cerebelul static cu rol în reflexele de orientare, echilibru şi de control a tonusului
muscular.
 Conexiunile neocerebelului
Aferenţele neocerebelului sunt realizate de:
- fibrele corticopontocerebeloase, cu origine în cortexul cerebral temporal, frontal şi accesor în cortexul parietooccipital.
Aceste fibre fac releu în nucleii punţii, apoi prin pedunculii cerebeloşi mijlocii ajung la cortexul cerebelos controlateral.
Prin acest circuit corticopontocerebelos fiecare regiune a scoarţei cerebrale se conectează cu o regiune determinată a scoarţei
cerebeloase;
- tractul olivocerebelos ce pleacă din olivă şi ajunge prin pedunculul cerebelos inferior la scoarţa emisferului de partea opusă;
- tractul reticuloneocerebelos;
- fibre rubrocerebeloase;
- fibre arciforme.
Eferenţele neocerebelului sunt realizate de:
- fibrele dentorubrice care pleacă de la nucleul dinţat, trec prin pedunculul cerebelos superior şi se încrucişează la nivelul
decusaţiei lui Werneckink şi ajung la nucleul roşu;
- fibrele dentotalamice urmează traiectul pedunculului cerebelos superior, nu se încrucişează şi se termină la nucleii laterali şi
centromedian al talamusului. De la talamus pleacă fibre spre scoarţa cerebrală în special spre T2 şi ariile prefrontale.
În felul acesta se închide circuitul cortico-ponto-cerebelo-dento-talamo-cortical. Ca urmare a acestui circuit fiecare arie
corticală este informată de starea funcţională a ariei cerebeloase corespunzătoare şi invers.
Neocerebelul îndeplineşte funcţia de control a motilităţii voluntare.
 Vascularizatia cerebelului
1. Artera cerebeloasă superioară
- cea mai voluminoasă.
- originea pe faţa laterală a trunchiului bazilar, foarte aproape de
terminarea sa.
2. Artera cerebeloasă posterioară inferioară
• provine din artera vertebrală,
3. Artera cerebeloasă anterioară inferioară este cea mai mare
ramură inferioară a trunchiului bazilar.

Venele cerebelului
- vene vermiene
- anterioare
- laterale.
 NERVII CRANIENI
12 perechi de nervi cranieni.
Doar perechile 1 si 2 au originea in cerebrum,
restul de 10 perechi au originea in trunchiul cerebral.
 Clasificarea nervilor cranieni
• Motor CN III, IV, XI,
XII.
• SENZITIV CN I, II,
VIII.
• MIXT CN V, VII, IX, X.
Nervi care au in
structura fibre
parasimpatice
preganglionare:
• III, VII, IX, X
 Nervul olfactiv 1

• Nerv senzitiv - simțul mirosului.

• OR: Celule bipolare din mucoasa nazală,
– Fibrele trec prin lamina cribrosa a osului etmoid si
intră în cavitatea craniană.
– Al doilea neuron – bulbul olfactiv.
 Nervul optic 2

• Nerv senzitiv - vedere. Fibre sensitive duc

informatia de la fotoreceptorii din retina.
• Intră în craniu prin canalul optic
 Nervul oculomotor 3
• N. oculomotor [III] 2 tipuri de fibre:
– Fibre motorii care inervează
majoritatea mușchilor GO;
– Fibre parasimpatice.
 Nervul oculomotor (III)

OR: Nucleul oculomotor –

origine pentru fibre nervoase ce
inervează 5 mușchi ai GO.

N.Oculomotor – 2 ramuri:
- superioară - inervează:
m. drept superior;
m. Ridicator al pleoapei
superioare.

-inferioară -inervează:
m. drept medial si inferior si
m. Oblic inferior

Nucleul oculomotor accesor

(Edinger-Westphal nucleus)-
fibre pentru inervația
parasimpatică a m.sfincter
pupilar
 N. oculomotor [III] 2/2

• Fibrele parasimpatice inervează m. sfincter pupilar,

responsabil cu constrictia pupilară, și mm. ciliari,
responsabili cu acomodarea cristalinului pentru vederea de
aproape.
 Nervul trohlear 4

N.Trochlear (IV)

OR: Nucleul
trochlear din
mezencefal
- Singurul nerv
cranian cu OA pe
fața posterioară a
TC.

- Inervează un singur
muschi al GO, m.
oblic superior

•Părăsește craniul
prin Fisura orbitala
superioara
 Nervul trigemen 5
• nerv mixt, principalul nerv sensitiv al capului.

• Fibrele sensitive – informații de la față, ½ anterioară a

scalpului, mucoasele cavităților orală și nazală și
sinusurilor paranasale, o parte a membranei timpanice,
conjunctiva
• Fibrele motorii inervează muschii masticatori, tensor
tympani, tensor veli palatini, milohioid.
N.Trigemen (V):
Nervul trigemen 5
Ganglionul trigemen –
neuronii de origine pentru
fibrele senzitive (echivalent
gg.spinal la nivelul stâncii
temporale)
- Aceste fibre conduc
informații de la față
- Axonii se termină în
nucleul trigemen din TC.

Componenta senzitivă se
ramifică în nervii:
Oftalmic (V1)
Maxilar (V2)
Mandibular (V3)

Nucleul motor al
trigemenului- (echivalent
coarnelor anterioare) –
origine pentru fibre ce
inervează mușchi scheletali.
 N. trigemen [V] 2/3
N. trigemen – originea aparentă:
fața anterolaterală a punții (o
componentă groasă senzitivă și
una mai subțire, motorie).
Aceste fibre au direcție
anterioară, trec in fosa cerebrală
mijlocie, trecând pe partea
medială a stâncii temporale.
La nivelul fosei craniene mijlocii
rădăcina senzitivă se extinde în
gg. trigeminal, ce conține celule
senzitive (comparabil cu un
ganglion).
Acest ganglion e situat într-o
depresiune (depresiune
trigeminală) pe fața anterioară a
porțiunii pietroase a osului
temporal.
 N.Trigemen [V] 3/3

• De la marginea
anterioară a gg.
Trigemen – 3 ramuri,
care de sus în jos sunt:
• N. oftalmic [V1];
• N. maxilar [V2];
• N. mandibular [V3].
N.oftalmic –fruntea până la
unghiurile externe ale GO și
versantul nasului.

- Se ramifică in:
n.frontal
- n. supraorbital
- n. supratrochlear
n.lacrimal
n.nasociliar
 N. oftalmic [V1]
• N. oftalmic [V1] părăsește cavitatea craniană
trecând în orbită prin FOS.
• N. oftalmic – fibre senzitive de la ochi,
conjunctiva, glandă lacrimală.
• Are de asemenea fibre de la cavitatea nazală,
sinusurile frontal și etmoidal, pleoapa superioară,
partea anterioară a scalpului.
N.Maxilar-aria dintre unghiurile externe
ale ochiului și comisura bucală
- părăsește craniul prin foramen
rotundum și intră în fosa
pterigopalatină.

Ramuri:
1.n.infraorbital
2.nn. Palatin mare si mic
3.n. zigomatic
4.n.alveolar posterior superior
5.n.sfenopalatin
N.Mandibular-regiunea mandibulară; singurul cu fibre motorii.
-părăsește craniul prin foramen ovale și intră în fosa infratemporala.

ramuri :
1.n. Alveolar inferior
2.n. lingual
3.n. buccal
4.n. auriculotemporal
Nucleul motor al trigemenului:
neuroni somatomotori – originea
fibrelor ce inervează 8 mușchi: muschii
masticatori (masseter, temporalis,
medial pterygoid, lateral pterygoid),
mylohyoid, m.digastric, tensor tympani
și tensor veli palatini.
 INERVAȚIA SENZITIVĂ A FEȚEI

N.Oftalmic-fruntea până la unghiurile externe ale ochilor și versantul nasului

N. Maxilar-aria dintre unghiurile externe ale GO și comisurile bucale

N.Mandibular-aria corespunzătoare mandibulei

 Nervul abduces 6

N.Abducens (VI)
OR
Nucleul abducens
OA– sant bulbopontin;

- Responsabil pentru
inervatia m. drept
lateral.

- părăsește craniul prin

FOS și intră în orbită.
 Nervul facial 7

N.FACIAL (VII)
- Fibre somatomotorii, somatosenzitive & parasimpatice.
-OR:
1.Nucleul facial -somatomotor (echivalent coarnelor anterioare) inervează: muschii mimicii, m.
stilohioid, venterul posterior al m.digastric și m. stapedius.

2.Nucleul Salivar superior- viscero-motor (echivalent coarne laterale) neuroni parasimpatici-

inervatia glandei lacrimale, submandibulare, sublinguale, mucoasa nazală și orală.

3. Ganglionul geniculat
ganglion, somatosenzitiv
localizat la nivelul canalului
facial din stânca temporalului,
posterior de urechea medie.
Inervatia - parte din UE,
receptorii gustativi pt 2/3
anterioare ale limbii; axonii se
termină in nucleul solitar .
 Nervul facial [VII] 1/2

• Fibrele senzitive – informații de la meatul acustic extern și o

porțiune din pielea din regiunea posterioară a urechii; gustul
din 2/3 anterioare ale limbii;
• fibre parasimpatice - stimulează secretomotor activitatea
glandei lacrimale, glandelor submandibulară și sublinguală,
mucoasa cavității nazale, palatul dur și moale;
• Fibrele motorii - inervează muschii feței (muschii expresiei
faciale) și scalpului derivați din arcul faringian 2, precum si
mușchii stapedius, venterul posterior al m. digastric, m.
stilohioid
 Nervul facial [VII] 2/2

• N.facial [VII] – origine aparentă pe fața laterală a TC, în șanțul

bulbopontin.
• Prezintă o rădăcină motorie groasă și o rădăcină senzitivă mai
mică (n. intermediar):
 Rădăcinile motorie și senzitivă traversează fosa craniană
posterioară și părăsesc craniul la nivelul meatului acustic intern.
 După ce intră în canalul facialului din porțiunea petroasă a osului
temporal, cele 2 radacini se unesc – nervul facial [VII].
 În apropierea acestui punct – ganglionul geniculat ( similar cu un
ganglion spinal)
 Nervul facial [VII] 2/2

• La nivelul gg. Geniculat n. facial [VII] se curbează și dă

n. petros mare, care are fibre parasimpatice

• N.facial își continuă apoi traseul prin canalul osos dând

ca ramuri nervul pt. stapedius și chorda tympani,
îninte de a părăsi craniul prin gaura stilomastoidiană.
N. FACIAL (VII)
Meatul acustic intern: ieșirea/intrarea n.facial din/în craniu. Orificiul intern al canalului
facial in stânca temporală.

Canalul facial are la început un traiect orizontal, apoi vertical prin osul temporal. In porțiunea
orizontală se găsește gg. geniculat.
Ramuri ale n facial în canalul facial:
1)n. petros mare (fibre parasimpatice de la nc. Salivar superior pentru glanda lacrimală,
mucoasa nazală și orală) se desprinde de n.facial la nivelul gg. geniculat.

2)n.chorda tympani (fibre parasimpatice pentru glanda submandibulară și sublinguală

[nc.salivar superior] și fibre pt gustativ [gg.geniculat] pt. 2/3 anterioare ale limbii

3)Fibre
somatomotorii
(nc.facial) pt. Muschi
scheletici iese prin
gaura
stilomastoidiană.
 Componenta somato-motorie a n. facial se ramifică la nivelul glandei parotide în:
1. r.temporal
2. r. zygomatic
3. R.buccal
4. R.mandibular
5. R.cervical
 Nervul vestibulocohlear 8

N.Vestibulocochlear (VIII)
2 ganglioni,
gg. vestibular (asociat cu canalele
semicirculare) & gg.spiral (asociat
cu cochlea) in UI – originea fibrelor
NC VIII.

Gg.vestibular : echilibru și gravitație

Gg.spiral: auzul

Fibrele se termină în nucleii

vestibulari si cochleari din TC (OR a
NC VIII).
 N. Vestibulocochlear [VIII]
• N. vestibulocochlear [VIII] fibre senzitive pt auz și
echilibru, și constă din 2 componente:
– componenta vestibulară pt. echilibru;
– componenta cochleară pt. auz
 OA – între bulb și punte.
 Nervul glosofaringian 9

N.GLOSOFARINGIAN (IX)
- In principal senzitiv, dar are si componentă
somatomotorie & visceromotorie.
-Informațiile senzitive de la 1/3 posterioară a
limbii, mucoasa faringelui, baro și
chemoreceptori din a.carotidă comună.
- Somatomotor: m.stilofaringian al faringelui
-Visceromotor (parasimpatic) : glanda parotidă.
-părăsește craniul prin gaura jugulară
OR:
1) Nucleul Ambiguus: originea fibrelor somatomotorii
2) Nucleul salivar inferior: originea fibrelor visceromotorii
3) Ganglionul inferior al n. glosofaringian
 N. Glosofaringian [IX] 2/2

• OA : câteva filete nervoase lateral de olivele bulbare, pe

fața anterioară a bulbului.
• Străbate fosa craniană posterioară și intră în gaura
jugulară.
 Nervul vag 10

N. VAG (X)
- componentă somatomotorie,
visceromotorie și somatosenzitivă

- somatomotor inervează mușchii

laringelui, faringelui palatul moale

- visceromotor inervează mușchii netezi

de la nivelul viscerelor toracice,
mușchiul cardiac, mușchii netezi ai
viscerelor abdominale până la flexura
splenică

•senzitiv inervează mucoasa laringelui,

meningele de la nivelul fosei craniene
posterioare, Parte din UE
•Părăsește craniul prin gaura jugulară
Nucleul Ambiguus: origine pentru fibrele ce inervează mușchii faringelui, laringelui, levator veli
palatini, palatoglos, palatofaringian, salpingofaringian

Nucleul dorsal motor al vagului: origine pt fibre parasimpatice pentru inervatia muschilor netezi
(sist. digestiv, respirator, cord).

Spinal trigeminal
nucleus
 N.Vag [X]
• N. vag – OA: pe fața anterolaterală a bulbului sub OA a
n.IX.
• Aceste fibre străbat fosa craniană posterioară și intră în
gaura jugulară.
• Imediat la ieșirea din gaura jugulară există 2 ganglioni,
superior și inferior, care conțin neuroni senzitivi ai n.
vag[X].
Gg.inferior al n.vagus (nodos): inervează mucoasa laringelui, sist.respirator, cord, digestiv. Fibrele
(axonii) se termină în nucleus solitarius al TC.

Gg.superior(jugular) : inervează meatul acustic extern, meningele din fosa craniană posterioară și fața
externă a membranei timpanice. Fibrele se termină în nc. spinal al trigemenului din TC.

Spinal trigeminal
nucleus
 Nervul accessor 11

N. Accesor (XI)

•Este singurul NC care prezintă

rădăcini ce pleacă de la neuronii
motori ai primelor 5 segmente
medulare.
•Aceste fibre părăsesc fața laterală
a MS, se unesc într-un trunchi
comun ce intră în craniu prin
foramen magnum.
• N. accesor [XI] continuă traseul
în fosa craniană posterioară și iese
din nou din craniu prin gaura
jugulară.
• Are traiect descendent la nivelul
gâtului și inervează mm.
Sternocleidomastoidian și trapez
dinspre fața lor profundă.
 Nervul hipoglos 12

N.HIPOGLOS (XII)

Nucleul hipoglos: OR.

OA – lateral de piramidele
bulbare.

Iese din craniu prin canalul

hipoglosului (os occipital)

- La nivelul gâtului realizează

o ansă în jurul a.occipitale și
pătrunde în limbă pe
marginea sa laterală

- inervează:
Muschii limbii (hyoglossus,
styloglossus & genioglossus)
Diencefalul
 Diencefal-generalitati diemcefalul
- este constituit din totalitatea formaţiunilor, cu dezvoltare inegală, care
se grupează în jurul ventriculului III.
Dezvoltarea masivă a veziculelor telencefalice duce la înglobarea şi
acoperirea veziculei diencefalice. Ca atare majoritatea formaţiunilor diencefalice
nu pot fi vizualizate decât prin secţiuni ale emisferelor cerebrale.
 Diencefal
Anatomic, derivatele veziculei
diencefalice situate în jurul
ventriculului III sunt astfel situate:
- lateral talamusul,
- inferior hipotalamusul,
- posterior epitalamusul,
- lateral şi inferior metatalamusul.
 Talamusul talamus

• reprezintă o staţie mare de releu a căilor

ascendente. Prin legăturile pe care le are cu alte
formaţiuni subcorticale constituie o verigă
funcţională de mare importanţă în activitatea
complexă a SNC.
În 80% din cazuri, acesta fuzionează cu cel de
partea opusă prin adhesio intertalamica.
• forma unui ovoid cu extremitatea voluminoasă
orientată posterior.
• Este separat de cel de partea opusă prin
ventriculul III.
• Prezintă patru feţe şi două extremităţi.
• Substanţa albă este formată din lame înguste ce
separă nuclei voluminoşi împărţiţi în 5 grupe. Thalamus
 Talamusul configuratie externa

CONFIGURAŢIE EXTERNĂ

• forma unui ovoid cu extremitatea voluminoasă orientate posterior şi cu axul longitudinal

orientat oblic înainte şi medial.
•Este separat de cel de partea opusă prin ventriculul III, iar în afară este delimitat de nucleul
lenticular prin capsula internă.
RAPORTURI
Anterior: stâlpii anteriori ai fornixului

Posterior: epitalamus, coliculii cvadrigemeni

Lateral: capsula interna

Medial: cavitatea ventriculului III

Superior: nc. Caudat,

Inferior: hipotalamus, pedunculii cerebrali
Talamusul raporturi talamus raporturi
Doi poli
Polul anterior
-situate inainte si medial;
- este usor boltită, contine
tuberculul anterior.
Polul posterior: inapoi si lateral.
- prezinta o proeminenta =
PULVINARUL locul unde se termina
o parte din fibrele tractului optic si
incepe o parte din radiatia optica.
-situat deasupra și lateral de
coliculii superiori.
Pulvinarul pulvinar
 Nucleii talamici reticulaţi nuclei talamici reticulati

• răspândiţi pe suprafaţa exterioară a talamusului sau plasaţi între grupele de nuclei

laterali şi mediali.
• mărime variabilă fiind formaţi din celule mici, hipercrome.
• sunt împărţiţi în 3 categorii:
1. Nucleii paraventriculari (situaţi în jurul ventriculului III),
2. nucleii reticulaţi laterali (de la nivelul lamei medulare externe)
3. nucleii reticulaţi interlaminari (din lama medulară internă).

• asigură relaţia între toţi nucleii şi sunt activatorii lor.

• acţiune reglatoare difuză nespecifică şi de reglare a nivelului de conştienţă.
 Nucleii mediali nuclei mediali

• se găsesc în apropierea nucleilor paraventriculari.

• Sunt formaţi dintr-o porţiune ventrală, alcătuită din nucleul medioventral (centrul
median Luys), şi o porţiune dorsală mai voluminoasă.
• Porţiunea ventral a nucleilor mediali talamici au rol în mecanismul integrării
• porţiunea dorsală are conexiuni cu cortexul frontal, cu centrul median şi cu
hipotalamusul, şi rol în menţinerea stării de veghe şi de alertă corticală.
 Nucleul anterior

• Este conectat cu corpii mamilari primind pe faţa sa inferioară fibrele ascendente ale
fasciculului mamilotalamic.
Are rol în desfăşurarea vieţii emoţionale.

Nucleii laterali
- formează un grup ventral şi un grup dorsal.
A. Nucleii laterali ventrali sunt relativ voluminoşi, fiind în număr de 3:
anterior, intermediar şi posterior.
Primii 2 sunt situaţi pe căile extrapiramidale, grupul latero-ventral anterior fiind în
relaţie cu nucleii striaţi, iar grupul lateroventral intermediar reprezentând un releu
pentru fibrele dentotalamice.
• Nucleul lateroventral posterior reprezintă un centru al somesteziei abordat de
lemiscul medial, de tracturile spinotalamice, de fibrele gustative şi de fibrele
trigemenului.
B. Nucleii laterodorsali sunt în special nuclei de asociaţie.
Se împart într-un grup laterodorsal anterior şi un nucleu laterodorsal posterior.
 PEDUNCULII TALAMUSULUI

• Talamusul realizează conexiuni în sens aferent sau eferent cu scoarţa cerebrală.

Fibrele ce realizează aceste conexiuni pot fi comparate cu un evantai alcătuind aşa
numita coroană radiată.
• În funcţie de orientarea spaţială a fibrelor acestei coroane se descriu grupări de fibre
denumite pedunculii talamusului.
• Pedunculii sunt în număr de 5: anterior, superior, posterior, posterolateral şi
inferolateral.
 Pedunculii talamici pedunculi talamici

• Pedunculul anterior conectează nucleii anterior şi mediodorsal al talamusului cu

ariile motorii şi premotorii din scoarţa lobului frontal.
• Pedunculul superior este format din fibre ce pleacă de la nucleii lateroventral
anterior, intermediar şi posterior precum şi de la nucleul laterodorsal distribuindu-se
la scoarţa lobilor frontal şi parietal.
• Pedunculul posterior cuprinde radiațiile optice Gratiolet ce pleacă de la pulvinar şi
ajung la scoarţa lobului occipital la ariile vizuale.
• Pedunculul posterolateral este constituit mai ales din fibre corticotalamice
• Pedunculul inferolateral este format din fibre ce pleacă de la scoarţa lobului
temporal ce se termină la pulvinar şi la nucleul laterodorsal.
 Functii talamus functi talamus

• Se pot schematiza în 5 mari categorii:

1. funcţii vegetative prin grupul paraventricular;
2. funcţii integrative sau asociative corticale prin intermediul nucleilor de asociaţie.
Leziunile nucleului mediodorsal provoacă tulburări de comportament, iritabilitate,
tulburări ale vieţii afective;
3. funcţii de menţinere a tonusului şi a stării de vigilenţă corticală sau dimpotrivă de
diminuare a activităţii corticale;
4. funcţia de releu senzitivosenzorial pe traiectul căilor sensitive exteroceptivă,
proprioceptivă conştientă şi pe traiectul căilor senzoriale gustative, optice şi
acustice;
5. funcţia de releu pe traiectul căilor motricităţii automate. Talamusul primeşte eferenţe
cerebeloase pe care le modelează şi le proiectează pe scoarţa motorie şi premotorie
a lobului frontal. Pe de altă parte talamusul este inclus în circuitul căilor motorii de
autocontrol cortical.
 Hipotalamusul generalitati
hipotalamus generalitati

- se găseşte în porţiunea mijlocie a

bazei creierului, într-o arie limitată
anterior de chiasma optică şi
posterior de marginea posterioară a
corpilor mamilari.
- format dintr-un complex de nuclei
ce constituie centrii coordonatori ai
întregului sistem nervos
organovegetativ.
- prezintă conexiuni cu sistemul
endocrin la nivelul său realizându-se
întâlnirea dintre sistemele de reglaj
nervos şi umoral al vieţii vegetative.
 HIPOTALAMUSUL (hipothalamus)
GENERALITĂŢI

• Activitatea hipotalamusului
- este controlată şi adaptată în
permanenţă la nevoile
organismului prin aferenţe de
origine corticală ce joacă un
rol de activator sau de
inhibator asupra
hipotalamusului.
• Aferenţele senzoriale au rol în
deşfăşurarea reflexelor
vegetative.
 Hipotalamusul raporturi
hipotalamus raporturi
Faţa externă
- Chiasma optică
- Infundibulul
- Corpii mamilari
Faţa internă: - Pereţii anterior şi inferior şi vârful ventriculului III
Fata laterala: Bandeletele optice
Superior: Nucleii mediani ai telencefalului
- este situat sub nucleii mediani ai telencefalului, în afara şi înapoia sa găsindu-se
regiunea subtalamică.
•Şanţul hipotalamic separă formaţiunile hipotalamice de faţa medială a talamusului.
 Hipotamusul structura hipotalamus structura

• Trei fascicule anteroposterioare: pilierul anterior al trigonului, fasciculul

mamilotalamic Vicq d´Azyr şi fasciculul habenulopeduncular Meynert împart
hipotalamusul în două porţiuni, laterală şi mediană, în cea mediană găsindu-se
majoritatea nucleilor.

1. Nucleii ariei laterale sunt slab individualizaţi fiind formaţi din celule de talie
mijlocie. Funcţional prezintă aceleaşi acţiuni ca şi nucleii zonei intermediare a
hipotalamusului median.
2. Nucleii ariei mediane se împart dinainte înapoi în nuclei ai regiunii
anterioare, mijlocii şi posterioare.
a)Regiunea hipotalamică anterioară (supraoptică) cuprinde nuclei situaţi
înaintea planului frontal trasat prin marginea posterioară a chiasmei optice. În
această regiune întâlnim 4 nuclei:
- nucleul paraventricular (juxtatrigonal). Înconjură ca un manşon pilierul
anterior al trigonului. Este format din celule mari cu proprietăţi
neurosecretorii;
- nucleul preoptic situat sub comisura albă anterioară;
- nucleul ovoid;
- nucleul supraoptic situat în dreptul chiasmei optice. Este format din celule
sferice cu proprietăţi neurosecretorii.
Nucleii regiunii anterioare conţin centri cu rol în reglarea secreţiei
hormonilor ACTH, TSH, LTH.
b) Regiunea hipotalamică mijlocie (infundibulară) conţine nucleii situaţi la
nivelul lui tuber cinereum între planul trasat prin marginea posterioară a chiasmei
optice şi planul tangent la marginea anterioară a corpilor mamilari.
Regiunea cuprinde 4 nuclei:
- nucleul hipotalamic posterior format din celule mici;
- nucleul dorsal;
- nucleul situat sub nucleul dorsal, dar mai aproape de linia mediană;
- nucleul inferior sau arcuat situat în planşeul ventricular la nivelul locului de
emergenţă a tijei pituitare.
Stimularea acestei zone produce efecte periferice de tip simpatic:
hipertensiune, tahicardie, piloerecţie, inhibarea peristaltismului gastrointestinal.
c) Regiunea mamilară cuprinde 3 nuclei. Aceştia sunt:
- Nucleul supramamilar;
- Nucleul mamilar;
- Nucleul premamilar.
Nucleii regiunii mamilare au conexiuni cu formaţiunile rinencefalice.
 Hipotalamusul conexiuni
hipotalamus conexiuni

CONEXIUNI
Nucleii hipotalamusului reprezintă relee importante între diferitele
sisteme.
Hipotalamusul şi hipofiza constituie un complex anatomofuncţional
caracterizat printr-o dublă relaţie hipotalamohipofizară: nervoasă pentru lobul
posterior, vasculară pentru lobul anterior.

• Aferenţele sosesc de la: Eferenţele se îndreaptă spre:

1. scoarţa cerebrală frontală;
1. formaţia reticulată a trunchiului 2. grupul anterior al nucleilor talamici
cerebral; prin fasciculul mamilotalamic;
2. substanţa gelatinoasă periependimară; 3. nucleii mediali ai talamusului;
3. corpul striat; 4. sistemul somatomotor;
4. nucleii mediodorsali ai talamusului; 5. sistemul visceromotor;
5. rinencefal; 6. formaţia reticulată;
6. arhicortex; 7. hipofiză.
7. paleocortex.
 EPITALAMUSUL (epithalamus)

• este constituit din : epifiza, pedunculii epifizari şi formaţiunile învecinate.

EPIFIZA
• Este considerată un organ neuroglandular cu acţiune gonadoinhibitorie de inhibiţie
a funcţiei corticotrope hipofizare şi de inhibiţie tiroidiană. Produşii de secreţie
epifizari sunt eliberaţi în urma acţiunii sistemului epitalamoepifizar.
• Celulele nervoase epifizare secretă un produs a cărui acţiune se exercită asupra
nucleului habenulei, simultan cu incitaţiile sosite de la hipotalamus şi de la sistemul
limbic.
 Epifiza
- Epifiza se găseşte pe linia mediană sub corpul calos
- formă de con, cu o lungime de 7-8 mm şi o lăţime de 3-6 mm.
- Greutatea aproximativă a epifizei este de 0,15-0,2 grame.
• Are vârful orientat posteroinferior şi baza în sus şi înainte.
 epifiza

DESCRIEREA EPIFIZEI ŞI A PEDUNCULILOR SĂI

Corpul: - este aplatizat de sus în jos, iar faţa sa superioară vine în raport cu
bureletul corpului calos.
Vârful epifizei este liber şi se găseşte deasupra coliculilor cvadrigemeni
anteriori,
Baza este situată pe peretele posterosuperior al ventriculului III.
Pedunculii epifizei sunt dispuşi în trei perechi, o pereche anterioară, una mijlocie şi
una inferioară.
1. Perechea anterioară se îndreaptă în afară către talamus urmându-l dinspre posterior
spre anterior. Pedunculii anteriori se unesc cu pilierii anteriori ai trigonului şi se
termină în hipotalamus. În unghiul format de aceşti pedunculi şi talamus se găsesc
ganglionii habenulei.
2. Pedunculii mijlocii pleacă de la baza epifizei, merg în afară pentru a delimita
marginea posterioară a triunghiului habenular. Se pierd în talamus.
3. Pedunculii inferiori coboară anterior de comisura albă posterioară şi se termină la
talamus.
 Structură
Suprafaţa exterioară a epifizei este învelită de o capsulă conjunctivovasculară dependentă
de pia mater. Din această capsulă se desprind septe care pătrund în interiorul epifizei
realizând stroma conjunctivă, de aspect reticular.
Parenchimul epifizar este format din celule nervoase, celule epiteliale de tip secretor
precum şi din celule gliale.

Trigonul habenular trigon habenular

Este un mic câmp triunghiular plasat pe versantul posteromedial al pulvinarului, deasupra
coliculilor cvadrigemeni. În aria acestui triunghi se observă o mică proeminenţă
determinată de ganglionul habenului.
RAPORTURI
Trigonul habenular este delimitat lateral de marginea medială a
pulvinarului şi de şanţul habenulei, iar medial de habenulă.
 Metatalamusul metatalamus

• Este format din corpii geniculaţi laterali (corpus geniculatum laterale) şi din corpii
geniculaţi mediali (corpus geniculatum mediale).
 Metatalamusul metalamus

RAPORTURI
•Sunt situaţi pe feţele laterale ale
talamusului şi ocupă joncţiunea
diencefalomezencefalică.
Corpii geniculaţi sunt nuclei care
mărginesc lama patrulateră (lama
cvadrigeminală) pe feţele laterale ale
mezencefalului.
•Corpii geniculaţi laterali sunt legaţi prin
braţele conjunctivale superioare (brachium
colliculi) de coliculii cvadrigemeni
superiori (colliculus superior).
•Corpii geniculaţi mediali sunt legaţi prin
braţele conjunctivale inferioare de
coliculii cvadrigemeni inferiori (colliculus
inferior).
 Corpii geniculate corpi geniculati

La corpii geniculaţi laterali sosesc fibrele optice provenind de la tracturile optice,

tracturi care se proiectează în aria 17 a lobului occipital prin radiaţiile optice Gratiolet.
•Fibrele retiniene venite prin tracturile optice traversează corpii geniculaţi laterali
pentru a ajunge prin intermediul braţelor conjunctivale superioare la nivelul striilor
medulare.
Corpii geniculaţi laterali trimit eferenţe la pulvinar.
Comisura albă posterioară conţine fibre ce unesc corpii geniculaţi laterali.
Calea aferentă a reflexului fotomotor (ce constă în contracţia pupilei la stimulii
luminoşi) trece prin corpii geniculaţi laterali.
La corpii geniculaţi mediali ajunge lemniscul lateral, cale cohleară care se proiectează
prin fibrele talamotemporale Arnold în aria auditivă 41.
De la corpii geniculaţi mediali pornesc fibre reflexe care prin intermediul braţelor
conjunctivale inferioare ajung la coliculii cvadrigemeni inferiori.
 Vascularizatia diencefalului

• - artera cerebrală posterioară şi artera coroidiană.

• Diencefalul este drenat de venele cerebrale profunde.

 Vascularizatia creierului
vascularizatie creier
• Vascularizația creierului
– dublă origine, artere
vertebrale și artere
carotide interne, care
sunt interconectate în
cavitatea craniană –
poligonul arterial (al lui
Willis).
Internal carotid artery
 Artera carotida interna
• începe – bifurcatia a.carotide comune
Pătrunde pe baza craniului prin canalul carotidian
Ajunge în fosa craniană mijlocie lângă dorsum sellae
In sinusul cavernos - Traiect orizontal
• Iese din sinusul cavernos – medial de procesele clinoide
anterioare – perforează dura & arahnoida – intră în
spațiul subarahnoidian
• Se întoarce posterior – sub n. optic
• Se întoarce în sus – lateral de chiasma optică
• Ajunge sub substanța perforată anterioară
• Se divide – in Arterele cerebrală ANTERIOARĂ &
MIJLOCIE
 A.Cerebrală mijlocie
A.comunicantă
A.Cerebrală anterioară
posterioară

A.Carotidă internă
in sinusul cavernos
A.Cerebrală
Posterior cerebral
artery
Posterioară
A.Carotidă internă
Basilar artery
A.Basilară In stânca temporală

A.Carotidă externa

A.Vertebrală

a.Carotidă comună
 Artera vertebrala
• Ramură desprinsă din prima parte a a.subclavie
• Pătrunde în găurile transverse ale vertebrelor C6 – C1
• Intră prin foramen magnum – perforează dura și
arahnoida – intră în spațiul subarahnoidian
• Curbează în sus, înainte și spre medial, spre bulbul
rahidian
• La marginea inferioară a punții – se unește cu cea
contralaterală dând naștere ARTEREI BASILARE
 A.Cerebrală mijlocie
A.comunicantă
A.Cerebrală anterioară
posterioară

A.Carotidă internă
in sinusul cavernos
A.Cerebrală
Posterior cerebral
artery
Posterioară
A.Carotidă internă
Basilar artery
A.Basilară In stânca temporală

A.Carotidă externa

A.Vertebrală

a.Carotidă comună
 Vascularizația creierului
• Sistem VERTEBRAL • Sistem CAROTIDIAN
– A.basilară – A.cerebrală mijlocie
– A.cerebrală – A.cerebrală
posterioară anterioară
– A.comunicantă
anterioară
– A.comunicantă
posterioară

Poligonul lui willis

Poligonul lui wilis
Poligonul lui wills
POLIGONUL LUI WILLIS
Ramuri sistem vertebral ramurile sistemului vertebral
Ramurile sistemului carotidian
Ramuri sistem carotidian

• Sistem VERTEBRAL • Sistem CAROTIDIAN

– A.Basilară – A.Cerebrală ant.
– A.cerebrală post. – A.cerebrală mijl.
– A.pontină – A.Oftalmică
– A.Labirintului – A.comunicantă ant.
– A.cerebeloasă sup. – A.comunicantă post.
– A.Coroidiană – A. Coroidiană
• (ACI) • (VERT)
– Oftalmică – Meningeală
– Comunicantă Post. – Spinală post.
– Coroidiană – Spinală ant.
– Cerebrală ant. – Cerebelară Post. Inf.
• Corticală – bulbară
• Centrală
• (BASILAR)
– Pontină
– Cerebrală mijl.
– Labirintică
• Corticală
• Centrală
– Cerebelară Ant. Inf.
– Cerebelară Sup.
– Cerebrală Post.
• Corticală
• Centrală
• Coroidiană
 Poligonul lui willis wills wilis
• Fosa
interpedunculară – pe
baza creierului
• Anastomoze între
– 2 artere carotide interne
– 2artere vertebrale
• In spațiul
subarahnoidian
INFERIOR VIEW
 Artera cerebrală anterioară

Artera cerebrală mijlocie

Artera cerebrală posterioară

Artera cerebrala anterioara si artera
comunicanta

Nucleu lentiform
Nucleu caudat lentiform

Capsula interna ANT Internal

capsule
Hipotalamus ANT
caudate
 Lob temporal

Artera cerebrală mijlocie

Ramuri centrale
 Ramuri centrale

Lateral
striate
arteries

Medial
striate Left middle Right middle
arteries cerebral artery cerebral artery
Artera cerebrala mijlocie

Nucleu lentiform
lentiform
Nucleu caudat
Internal
capsule

Capsula interna ant

caudate
si post
Inferior temporal gyrus

Artera cerebrală posterioară

Inferior temporal gyrus
Artera cerebrala mijlocie

Hipotalamus
Talamus ANT
Pedunculi cerebrali Internal
capsule

thalamus

Cerebral
peduncle
 ARTERE – structuri nervoase
Corp striat aa.Striate aa. Cerebrale
mijlocii & ant. & mijl.
Capsula internă
laterale
Talamus a.Comunicantă post., a.basilară,
a.cerebrală post.
Mezencefal a.Cerebrală post., a.cerebeloasă
sup., a.basilara.
Punte a.Basilară, aa.cerebeloase sup,
ant.inf.
Bulb a.Vertebrală, A.Spinală ant.,
a.spinală post., a.basilară
Cerebel aa.Cerebeloase sup., ant.inf,
post.inf.
 DRENAJUL VENOS AL CREIERULUI

• EXTERN • INTERN • SPECIFIC

– Mezencefal
– V.cerebrală -Vv.Talamo – Punte
Superioară striate – Bulb
– Cerebel
– V.cerebrală
mijlocie -
superficială Vv.coroidie
– V.cerebrală ne
mijlocie
profundă
 VENE CEREBRALE EXTERNE
VENA ARIA DRENAJ ÎN

Cerebrală Sinus sagital

superioară Fața laterală a superior
Cerebrală emisferelor Sinus cavernos
mijlocie cerebrale
superficială
Cerebrală Insula Se uneste cu vv.
mijlocie Cerebrala
profundă anterioare și
talamostriată
Vena Sinus sagital superior
anastomotică
sup.
Vena Sinus sagital inferior
anastomotică
inf.
 VENE CEREBRALE INTERNE
VENA ARIA DRENAJ ÎN

Talamostriată Nuclei bazali, Vena cerebrală

talamus, internă – marea
Coroidiană capsula venă cerebrală –
internă,Tela sinusul drept
choroidae a V
3,hippocampus SINUSURILE
VENOASE
DURALE
 SINUSURI VENOASE ALE DURAMATER
- Sinus sagital superior sinsul sagital superior
-de-a lungul marginii superioare a coasei creierului.
- primeste v. cerebrală sup.

- sinus sagital inferior sinus sagital inferior

- de-a lungul marginii inferioarea coasei creierului.
- intră în marea venă cerebrală
208
• Sinusuri venoase durale:
Sinusul drept, sinus
drept
La intersectia falx
cerebri cu tentorium cerebelli.
Sinusul confluent, sinus
confluent
porțiune comună a
sinusului sagital superior și
sinusul drept.
Sinusuri venoase
 Sinusuri venoase
Sinus transvers, sinusul transvers
Începe la sinusul confluent.
Se întinde de-a lungul marginii tentorium
cerebelli.
La dreapta primește sânge de la sinusul
sagital superior.
La stânga primește sânge de la sinusul
drept.
Primește sinusul petros sup. și inf.
 Sinusuri venoase:

Sigmoid:
Continuare a sinusului drept.
formă de “S”
se termină la gaura jugulară:
intră în v.jugulară internă.
 Sinusul petros superior și inferior
Sinus pietros superior si inferior
Sinusul pietros superior si inferior

• Sinusul petros sup. drenează in sinusul

transvers
• Sinusul petros inf. drenaj în sinusul cavernos și
apoi în v.jugulară int.
 Circulatia sangelui prin sinusurile
venoase
Sinus sagital sup.

Sinus sagital inf. Sinus drept Sinus confluent Sinus transvers

Sinus petros sup.

Sinus sigmoid
Sinus cavernos

sinus petros inf. Vena jugulară internă

 Sinus cavernos sinusul cavernos
• Fosa craniană mijlocie
• De la fisura orbitală sup. la porțiunea petroasă a
temporalului
Tributare:
• Vv. Oftalmice sup. și inf., vv.cerebrale, sinus
sfenoparietal și v. Centrală a retinei
• Drenează posterior in sinusul petros sup și inf., iar
inferior în plexul venos pterigoidian
 Sinus cavernos
• Poziție: de o parte și alta a sella turcica
• Raporturi ale sinusului cavernos:
– Artera carotidă internă și n. abducens trec prin sinus
– N.Oculomotor și trohlear, ramurile oftalmică și maxilară ale
n. trigemen trec pe peretele lateral al sinusului
Sistemul ventricular
 Lichidul cefalorahidian lcr licid
cefalorahidian
• Este conținut in spatiile anatomice rezultate
din evolutia ontogenetica a:
- tubului neural primitiv: sistemul ventricular al
encefalului + canalul ependimar spinal;
- Spațiul subarahnoidian
• Secretat de plexurile coroidiene ale
ventriculilor cerebrali;
• Resorbit de catre SN prin:
- vilozitatile arahnoidiene;
- granulatiile Pacchioni.
 Plexuri coroide plexurile coroide
plexuri coroidiene
Ventricul lateraL

• Apar prin invaginarea pia

mater in cavitatile
ventriculare
• Pătrund în ventriculii 3 și 4
prin acoperișurile lor iar în
ventriculii laterali prin fisura
coroidiană
• Produc LCR Ventricul 3

Ventricul 4
 Lichidul cefalorahidian lichid
cefalorahidian
• Lichid clar, incolor
• Produs de plexurile coroide
• Se găsește în :
➢ Ventriculii cerebrali
➢ spațiul subarachnoid (între Arahnoidă + Piamater)

• Presiunea LCR este menținută constantă.

 Lichid cefalorahidian lichidul
cefalorahidian lcr
• LCR se formează în cavitățile
ventriculilor laterali, de aici trece în V
3 prin orificiile lui Monro
• Din V 3 prin apeductul lui Sylvius în V
4.
• Din V4, trece în spațiul
subarahnoidian prin orificiile
Magendie și Luschka.
 Absorbția LCR in sinusurile venoase ale
duramater
lichidul cefalorahidian lichid cefalorahidian
• Locul principal – vilozitățile
arahnoidiene (proiectează in
sinusrile venoase durale, mai ale sinusul
sagital superior)
• Vilozitățile arahnoidiene sunt acoperite de
endoteliul sinusului venos
• Vilozitățile arahnoidiene tind să se
grupeze – granulatii arahnoidiene
• Presiunea LCR >> presiunea din sinus
• Rata de absorbție a LCR prin viloziltățile
arahnoidiene controlează presiunea LCR
 Lichidul cefalorahidian lichid
cefalorahidian lcr
• Protectie creier si MS; • Transferul unor
substante nutritive
• Mentinerea unei catre creier;
presiuni intracraniene
constante; • Eliminare metaboliti;

• Mediu constant
biochimic molecular
perineural;
 Sistemul ventricular

Din spatiile derivate din tubul neural primitiv se

formeaza ventriculii cerebral care se continua la
nivelul MS cu canalul ependimar.
 Sistemul ventricular

In interiorul encefalului = 4 ventriculi:

- 2 ventriculi laterali sau telencefalici;
- Ventriculul III sau diencefalic;
- Ventriculul IV sau rombencefalic.
 Ventriculii laterali ventriculi
laterali

Format din 3 portiuni alungite (prelungiri):

- Cornul frontal;
- Cornul occipital;
- Cornul temporal sau sfenoidal.
- se unesc central = partea centrala= carrefour = trigonul ventricular a
lui Schwalbe.
 Ventriculii laterali ventricul
lateral

- Nu sunt perfect simetrici sau identici ca forma si volum;

- 80-90% din totalul volumului ventricular;
- La tineri, 1 ventricol are volum = 20-30 cm3
- La batrani, 1 ventricol are volum = 60-70 cm3
- sediul principal al secretiei LCR (plexuri coroide in portiunea
centrala si cornul anterior)
 Ventriculul III ventricul 3
ventriculul 3

- Siuat pe linia mediana interemisferica;

- Forma unei despicaturi inalte orientata sagital;
- Desparte formatiunile anatomice ale diencefalului;
- Comunica cu ventricolii laterali prin gaurile Monro (3-4 mm diametru
si 4-5 mm lungime);
- Contine plexuri coroide.
 Ventriculul IV , ventricul 4 ,
ventriculul 4

- Situat in partea posterioara a trunchiului cerebral (TC)

- La nivelul fosei romboide.
- Legat de Ventricului III prin apeductul lui Sylvius (lungime: 2 cm;
larg 1,5 mm);
 Ventriculul IV, ventricul 4 ,
ventriculul 4

Legatura dintre sectorul

endoneural si subarahnoidian prin:
- orificiul Magendie inferior;
- orificiileLuchka – lateral.

- In zona inferioara se gasesc

plexuri coroide.
 APLICAȚII CLINICE
Hidrocefalia
• Din greacă "hydro" – apă,
"cephalus“ - cap.
• Acumulare excesivă de LCR
în creier.
ANALIZATORUL VIZUAL
ANALIZATOR VIZUAL GENERALITATI
• Globul Ocular este situat în orbită și este acoperit de pleoape.
• Pleoapele sunt pliuri musculo-tegumentare care limitează, prin marginile lor
libere, deschizătura palpebrală (rima palpebrarum). Ele apără bulbul ocular
și, prin mișcările lor, îi umezesc suprafața, împrăștiind secreția glandei
lacrimale.
• Pleoapa Superioară și Pleoapa Inferioară
formează fisura orbitală (palpebrală). Aceasta
din urmă se termină în unghiul medial al
ochiului cu un reces ce include carancula
lacrimală.
• La persoanele asiatice, pleoapa superioară se
continuă medial pe partea laterală a nasului
sub forma unui pliu cutanat vertical, pliul
palpebro-nazal
 ANALIZATOR VIZUAL GENERALITATI

▪ Pleoapele sunt formate din urmatoarele straturi principale : pielea, țesutul celular
subcutanat, stratul muscular, tarsul, stratul glandular si conjunctiva.
1. Pielea este subțire și mobilă pe stratul subiacent
2. Țesutul subcutanat este constituit de un strat subțire de fibre conjuctive, ușor
infiltrabil cu sânge, puroi, edem
3. Stratul muscular este alcătuit din Mușchiul orbicular al pleoapelor si Mușchii
tarsali.
 Analizator vizual generalitati

4. Stratul fibroelastic este format din tars si septul orbitar

• În alcătuirea pleoapelor intră lame de țesut conjunctiv ,formate din fibre de
colagen , tarsul superior și tarsul inferior; lamele tarsale se insera pe marginea
orbitei prin ligamentul palpebral lateral si ligamentul palpebral medial
• La marginea anterioară a pleoapelor se afla mai multe randuri de gene, cili.

5. Glandele Palpebrale sunt urmatoarele:

• Glandele Tarsale, glande ciliare si sebacee. Gl tarsale - se deschid la marginea
posterioara a pleoapelor: Lamele Tarsale conțin glande tarsale alungite, care sunt
raspandite pe intreaga arie a pleoapelor. Produsul lor de secretie previne
scurgerea lacrimilor dincolo de marginea pleoapelor.
 • Analizator vizual generalitati
6. Pereteleinterior al pleoapelor este tapetat de conjunctivă. Conjunctiva este o
membrană subțire, lucioasă, transparentă, care pornește de la marginea liberă a
pleoapelor, înapoia orificiilor glandelor tarsale, aderă pe fața posterioară a
pleoapelor, de unde se reflectă și trece pe fața anterioară a globului ocular . La
locul de răsfrângere formează fornixurile conjunctivale: superior și inferior .

Actiunea asupra pleoapelor

1. Pleoapele sunt închise de mușchiul orbicular al ochiului (nervul facial).
2. Pleoapa superioară este ridicată de mușchiul ridicător al pleoapei superioare (nervul
oculomotor)
APARATUL LACRIMAL
APPARAT LACRIMAL
• Aparatul lacrimal este sistemul responsabil
pentru drenarea lichidului lacrimal de pe
orbită.
• După secreție, lichidul lacrimal circulă peste
ochi și se acumulează în lacul lacrimal –
situat în cantul medial al ochiului. De aici, se
scurge în sacul lacrimal printr-o serie de
canale.
• Inervația senzorială a glandei lacrimale se
face prin nervul lacrimal. Aceasta este o
ramură a nervului oftalmic (derivat la
rândul său din nervul trigemen).
Glanda lacrimală primește și fibre nervoase
autonome:
Parasimpatic:

• Stimulează secreția de lichid din

glanda lacrimală
Simpatic:
• Inhibă secreția de lichid din glanda
lacrimală
MEDIILE TRANSPARENTE

• Conjunctiva

• Corneea
• Umoarea apoasă
▪ produsă de procesele ciliare ale corpului ciliar.
Cristalinul
▪ lentilă biconvexă, transparentă. Este situat în spatele
irisului și legat de corpul ciliar prin ligamentul
suspensor. Este lipsit de vase sanguine și nervi

• Umoarea vitroasă
▪ secretat de corpul ciliar până în momentul
maturității
 TUNICA FIBROASA
• Tunica fibroasă este formată din două părți: sclerotica și corneea.
• Sclerotica este o capsulă groasă de țesut conjunctiv, rezistentă la întindere,
Aceasta reprezintă schematic cele 5/6 posterioare a unei sfere, este albă la
exterior
 TUNICA FIBROASA

Corneea este o porțiune transparentă care constituie șesimea anterioară a

tunicii fibroase.
TUNICA VASCULARA

• Tunica vasculară cuprinde dinapoi înainte coroida, corpul ciliar și irisul numite
și tractul uveal.
• Coroida este interpusă între sclerotică și retină, ocupă cele două treimi
posterioare ale globului ocular și are în mod esențial structură vasculară.
Suprafața internă este netedă și corespunde retinei fără să adere la ea.
Anterior se continuă cu porțiunea ciliară fiind delimitată de aceasta prin ora
serrata.
• Corpul ciliar - dispus între ora serrata și iris. Fața externă corespunde
scleroticii, iar fața internă cuprinde un segment anterior format din procesele
ciliare și altul posterior constituit de orbiculus ciliaris
 TUNICA VASCULARA
Irisul este o diafragmă circulară care reglează cantitatea de lumină ce
pătrunde în bulbul ocular. Este ușor concav posterior și prezintă în centru un
orificiu numit pupilă.
• Tunica nervoasă este întinsă de la nervul optic până la pupilă.
• Prezintă 3 segmente: optică, ciliară și iriană.
• Prezintă pata galbenă (macula lutea) adaptată vederii precise.
• Este formată din 10 straturi suprapuse dinspre coroidă spre corpul vitros.
• Stratul pigmentar
• Conuri și bastonașe
• Limitantă externă (situată în stratul neuronilor bipolari)
• Granular extern care aparține celulelor vizuale cu
conuri si bastonașe
• Plexiform extern
• Granular intern (alcătuit din nuclei bipolari, de
asociație și Muller).
• Plexiform intern
• Stratul neuronilor multipolari
• Fibrelor optice
• Limitanta internă ( formată din prelungiri interne
celulelor Muller).
MACULA LUTEA

• Situată în regiunea posterioară a globului ocular

• Prezintă fovea centralis adaptată doar pentru imaginea clară în care se
găsesc doar celule cu conuri
RETINA CILIO- IRIANĂ

• Se întinde de la ora serrata până la marginea ciliară a irisului

• Nu conține celule vizuale
RETINA IRIANĂ

• Prezintă un strat anterior format din celule mio-epiteliale formând mușchiul

dilatator al irisului.
MUSCHII GLOBULUI OCULAR
• Aceștia sunt 6 la număr:
• 4 drepți: superior (m. rectus superior), lateral (m.r. lateralis), medial (m.r. medialis), inferior
(m. obliquus inferior);
• 2 oblici: superior (m. obliquus superior), inferior (m.o. inferior), la care se adauga mușchiul
ridicător al pleoapei superioare (m. levator palpebrae superior), întâlnit în regiunea
palpebrală.
INERVATIA GLOBULUI OCULAR INERVATIE
• Mușchiul drept superior și mușchiul ridicător al pleoapei sunt inervați de
ramura terminală superioară a nervului oculo-motor (n. III)
• Mușchiul drept inferior, medial și oblic inferior sunt invervați de ramura
terminală inferioară a nervului oculo-motor (n. III)
• Mușchiul drept lateral de nervul abducens (n.VI)
• Mușchiul oblic superior de nervul trohlear (n. IV)
NERVII MOTORI AI GLOBULUI OCULAR

Nervul oculomotor (n. III)

• axonii de la nucleul oculomotor inervează toți mușchii extrinseci ai bulbului ocular
(cu excepția mușchiului drept lateral și a mușchiului oblic superior);
• axonii de la nivelul nucleului oculomotor accesor (Edinger – Westphal) contribuie
prin componenta parasimpaticã a nervului oculomotor;
• neuronii parasimpatici preganglionari pãrãsesc neuronul oculomotor prin rãdãcina
parasimpaticã (motorie) pentru a ajunge la ganglionul ciliar;
• axonii postganglionari ai ganglionului ciliar au traseu prin nervii ciliari scurți cãtre
sfincterul irisului pentru contracție pupilarã și cãtre mușchiul ciliar pentru
acomodare, pentru vederea de aproape.
Nervul trohlear (IV)
• axonii au originea în nucleul trochlear si inerveazã mușchiul oblic superior;

Nervul abducens (VI)

• axonii își au originea în nucleul abducens si inerveazã dreptul lateral;
 INERVATIA SENZITIVĂ A ANALIZATORULUI VIZUAL
• Nervul oftalmic
• Nervul oftalmic este ramura nervului trigemen. Este pur senzitiv și fibrele sale inerveaza
conjunctiva bulbară superioară, tegumentul pleoapei superioare, tegumentul 1/3 laterale și
1/3 mediale a pleoapei inferioare, mucoasa nazală anterior de cornetele nazale, tegumentul
nasului, al regiunii frontale și globul ocular.
• Nervul lacrimal
• ramuri lacrimale destinate glandei lacrimale
CALEA DE CONDUCERE
Calea vizuală constă din celule fotoreceptoare și 3
neuroni.
Impresiile vizuale culese de retină sunt recepționate
de celulele fotoreceptoare, adică de celulele cu
conuri și bastonașe de la nivelul acesteia.
N1 =neuronul bipolar de la nivel retinian, ce
transmite impulsurile de la fotoreceptori la cel de-al
doilea neuron al căii vizuale.
N2 = celulele ganglionare mari, situate tot
intraretinian, și ai căror axoni se unesc pentru a forma
nervul optic, continuându-se până la centrii vizuali
primari.
N3 = metatalamo-cortical și e reprezentat de
celulele nucleului geniculat lateral, ai căror axoni
formează radiațiile optice care se proiectează în
cortexul vizual.
NERVUL OPTIC SI CHIASMA OPTICA
Nervul optic conduce influxul nervos de
la retină la chiasma optică. Acesta iese
din bulbul ocular la 3mm medial de
polul posterior al retinei, sub forma unui
cordon voluminos, rotunjit, albicios,
învelit de țesut meningean. Traiectul său
cuprinde 3 părți:
Chiasma optică este o lamă nervoasă
orizontală, ce stă pe cortul hipofizei, în șanțul
optic care unește transversal cele cele două
orificii optice.
Fibrele nervului optic cu originea în jumătățile
nazale ale retinei se încrucișează la nivelul
chiasmei optice și trec controlateral, pe când
fibrele din jumătățile temporale nu se
încrucișează, ci își continuă traiectul ipsilateral.
 TRACTUL OPTIC
Radiația optică începe de la corpul geniculat
lateral și se continuă ca o lamă de fibre către
șanțul calcarin, pe fața medială a lobului
occipital
 Meningele
• Membrane ce acoperă
creierul și măduva
spinării.
• 3 membrane:
1. Duramater,
2. Arachnoida,
3. Piamater.
 Meningele
1. Duramater - puternică, • 2. Arachnoida –
a. Falx cerebri pânză de păianjen,
b. Falx cerebelli vase de sânge
c. Tentorium cerebelli
d. Diaphragma sella • 3. Piamater - “mama
delicată"
The Meninges
 1) Falx cerebri

2) Tentorium
cerebelli
4) Diaphragma sellae
3) Falx
cerebelli

Secțiune sagittală prezentând duramater

 1) Falx cerebri
2) Tentorium
cerebelli

Superior view showing the duramater

 Meninge dura mater
❑ Membrană groasă, neelastică –
foița externă a meningelui
❑ Bilaminar:
▪ strat endoosos (extern)
▪ strat meningeal (intern)
cele două straturi sunt lipite,
exceptând anumite zone, unde
se separă pentru a da naștere
sinusurilor venoase ale
dureimater.
 Dura mater
❑ Stratul endoosos ;
o Nu se continuă cu dura măduvei
spinării.
o În contact cu periostul oaselor
neurocraniului
❑ Stratul meningeal;
o Duramater propriuzisă
o Acoperă encefalul
o Se continuă cu duramater a
măduvei spinării
o Se pliază spre interior dând
naștere la 4 septuri
o Functia septurilor – restricționează
mișcări rotatorii al structurilor
cerebrale.
duramater

Superior
cerebral
veins
beneath
arachnoid
 Sinus sagital superior
Dura mater
(sinus venos al durei)

Strat endoosos

Strat meningeal

Spatiu subdural

Secțiune frontală prin partea superioară a capului

 Dura mater
Septurile durei mater:
1. Falx cerebri (coasa
creierului)
2. Falx cerebelli (coasa
cerebelului)
3. Tentorium cerebelli
(cortul cerebelului)
4. Diaphragma sella
(diafragma selară)
 1) Falx cerebri

2) Tentorium
cerebelli
4) Diaphragma sellae
3) Falx
cerebelli

Secțiune sagitală
 Falx Cerebri
(coasa creierului)
• Prelungire sub formă de seceră a
durei mater situată pe linia mediană,
între cele două emisfere cerebrale.
• Partea anterioară, mai îngustă se
inseră pe creasta frontală internă și
pe crista galli.
• Segmentul posterior, mai larg, se
termină sagital, pe fața superioară a
tentorium cerebelli.
• Sinusul sagital superior se întinde pe
marginea sa superioară, fixă
• Sinusul sagital inferior se găsește pe
marginea sa inferioară, concavă,
liberă
• Sinusul drept se găsește la nivelul
inserției pe tentorium cerebelli.
 Sinus sagital superior Falx cerebri

Tentorium
cerebelli
Creasta frontală

Crista galli
*

Sinus sagital
inferior Sinus
drept
 Tentorium cerebelli cortul cerebelului
• Tentorium cerebelli este
dependență durală ce
acoperă fosa craniană
posterioară.
• Acoperă fața superioară
a cerebelului,
”sprijinind” lobii
occipitali ai emisferelor
cerebrale.
Tentorium
cerebelli

Falx cerebri
 Falx Cerebelli
(coasa cerebelului)
• Falx cerebelli este o plică
sub formă de seceră a durei
mater, ce se inseră pe
creasta occipitală internă și
proiectează înainte între
emisferele cerebeloase.
• Marginea sa posterioară,
fixă, conține sinusul
occipital.
 Diafragma selara
• Diaphragma sellae
realizează acoperișul
sella turcica.
• Prezintă un mic orificiu,
pentru trecerea tijei
glandei pituitare
 Inervația dureimater
• Ramuri din trigeme, vag, primii trei nervi
cervicali și ramuri simpatice ce străbat dura.
• Dura este extrem de sensibilă la întindere,
tracțiune - cefalee.
 Vascularizația dureimater
Vascularizația arterială
• Ramuri arteriale din
a.carotidă internă, maxilară,
faringiană ascendentă,
occipitală și arterele
vertebrale.
• Din punct de vedere clinic,
cea mai importantă este
a.meningee mijlocie, cea
mai afectată în
traumtismele craniene.
Drenaj venos
• Venele meningeale se
găsesc în foița endoosoasă a
durei.
• V. meningee mijlocie
urmăreste ramurile
a.meningee mijlocii și
drenează în plexul venos
pterigoidian sau în sinusul
sfenoparietal.
• Venele sunt dispuse lateral
de artere.
 Arahnoida arachnoida
✓ Subțire, impermeabilă și
avasculară
✓ Între Pia mater (intern) și dura
Mater(extern)
✓ Separată de duramater printr-un
spațiu virtual spațiul subdural
(plin cu o lamă subțire de lichid
✓ Separată de pia mater prin
spațiul subarachnoidian (plin cu
LCR)
✓ Fața sa internă, dar și cea
externă, sunt tapetate cu celule
mezoteliale turtite.
Superior
cerebral
veins
beneath
arachnoid

Arachnoid mater
 Arachnoida
Arahnoida penterează în
sinusurile venoase

Granulații
arahnoidiene
Vilozitati
Arachnoida arahnoidiene

Spațiu Spatiu subdural

subarahnoidian
Spatiul subdural

• Venele cerebrale Superior cerebral veins

beneath arachnoid
superioare traversează
spațiul subdural pentru
a pătrunde în sinusul
sagital superior
*
Dura

Arachnoid

Hematom Subdural
 Spatiul subarahnoidian
▪ Relativ îngust, putând deveni mai larg pe baza
creierului; porțiunile mai largi = cisterne
subarahnoidiene
▪ Cisterna cerebelobulbară se găsește între fața
inferioară a cerebelului și acoperișul ventriculului 4.
▪ Cisterna interpedunculară – între cele 2 emisfere
cerebrale. Toate cisternele au comunicări libere una cu
alta și cu restul spațiului subarahnoidian
 Cisterna
superioară

Cisterna
chiasmatică

Cisterna
interpedunculară
Cisterna Cisterna cerebelobulbară
pontină

Secțiune mediosagitală – cisterne subarahnoidiene, circulația LCR

 Pia mater

Arachnoid

Dura

Hemoragie subarahnoidiană
 Pia mater
• Pia Mater – foiță
vasculară, subțire.

• Învelește creierul;
acoperă girusurile dar
pătrunde și în șanțurile
de pe suprafața
emisferelor cerebrale.
Pia mater

Pia mater
 Pia mater
▪ Se extinde și pe nervii cranieni, continuîndu-se
reciproc cu epineurilema acestora.
▪ Arterele cerebrale, pătrunzând în substanța
nervoasă, capătă și ele o teacă de piamater
▪ Piamater formează TELA CHOROIDAE .
▪ tela choroidae împreună cu stratul ependimar –
plexuri coroide
▪ plexurile coroide produc LCR
Plexuri coroide în
ventriculii laterali

Ependim
Pia mater - tela
choroidae

Plex coroid în
ventriculul 3

Secțiune frontală la nivel de orificiu interventricular

 Emisferele cerebrale.
Configurație externă.

Dr. Voiță-Mekereș
Florica
Email:
mekeres_florina@yahoo.com
0747432197
 Emisfere cerebrale generalitati
Emisferele cerebrale generalitati

Prima veziculă cerebralã creşte mult în volum, formându-se

astfel cele două emisfere cerebrale. Emisferele cerebrale
(hemispherium cerebri)

- greutate medie de 1300 g,

- lungime 16 cm şi o lăţime de 14 cm.

Comparativ la balenă ele cântăresc 3 kilograme, la elefant 4,3

kilograme, iar la câine 200 de grame.
Emisferele cerebrale generalitati
- 2 emisfere,
dreapta si stanga.
⚫ separate
incomplet printr-o
fisura antero-posterioara
numita interemisferica.
⚫ In adancimea fisurii se gaseste corpul calos,care
leaga cele 2 emisfere.
⚫ Emisferele nu sunt egale, unul este mai mare si
formeaza emisferul dominant.
⚫ Fiecare contine o cavitate, ventricul lateral, care
comunica cu ventriculul III si care contin LCR.
 Emisferele cerebrale generalitati

La nivelul emisferelor se găsesc centrii de

integrare a funcţiilor motorii, senzitive,
asociative şi psihice.
Sunt formate din:
1. substanţă cenuşie care la suprafaţă
formează scoarţa cerebrală şi în profunzime
nucleii bazali;
2. substanţa albă ce se interpune
între scoarţa cerebrală şi nucleii bazali
constituind centrul oval sau formează
formaţiunile comisurale ce conectează între ele
cele două emisfere.
Emisferele cerebrale.
Configurație externă.
 Emisferele cerebrale raporturi
emisfere cerebrale raporturi
-sunt situate în etajul anterior şi mijlociu al bazei craniului şi pe
cortul cerebelului, care le separă de fosa posterioară.

-sunt învelite de meningele cerebral.

Faţa superioară, convexă a emisferelor vine în raport cu bolta

craniană.

Cele două emisfere cerebrale sunt separate printr-un şanţ profund

cu orientare sagitală, scizura interemisferică (fissura longitudinalis
cerebri), în care se angajează coasa creierului (falx cerebri), cel
mai mare sept meningeal.

Coasa creierului se întinde de la crista galli până la

protuberanţa occipitală internă. Are o margine superioară concavă
în jos, în care se găseşte sinusul sagital superior precum şi o
margine inferioară de asemenea concavă în jos, care ajunge până la
corpul calos şi care conţine sinusul sagital inferior.
Configuratie externa

-se descriu poli, margini si fete.

-polii sunt :anterior sau frontal
posterior sau occipital
pol inferior sau temporal
⚫ Fetele
-sunt 3:laterala.
mediala
inferioara
-prezinta santuri
- adanci numite scizuri,
ce delimiteaza lobi.
- mai putin adanci, ce
delimiteaza girusuri sau
circumvolutii cerebrale.
Configuratie externa fata laterala
⚫ Fata laterala
-prezinta 3 scizuri – centrala(Rolando)
- laterala(Silvius)
- parieto-occipitala(PO)
-acestea delimiteaza lobi:
1.frontal, situat anterior de scizura Rolando.
-girusuri precentral
frontal superior
frontal mijlociu
frontal inferior
 Configuratie externa fata laterala
2. Lob parietal situat inapoia scizurii Rolando,
inaintea scizurii PO si deasupra scizurii Silvius.
-girusuri postcentral
parietal superior
parietal inferior
supramarginal
suprangular
Configuratie externa fata laterala

3.occipital situat posterior de scizura PO.

4.temporal situat inferior de scizura Silvius.

- girusul temporal superior
temporal mijlociu
temporal inferior

5.insula ascunsa in adancimea scizurii Silvius si

vizibila prin departarea marginilor acestuia.
Configuratie externa fata mediala

-situata in fisura interemisferica, intre marginea

superioara si corpul calos.
-prezinta portiuni ale lobilor frontal, parietal.
-lobul occipital strabatut de scizura calcarina.
- lobul fornicat(lobul limbic) delimitat de scizura
cinguli si corpul calos.
Configuratie externa fata laterala

-anterior – girusul orbital

-posterioar: lobul temporal,
occipital si limbic
⚫ Structura – substanta cenusie
- substanta alba
⚫ Emisferele cerebrale substanta cenusie :
dispusa
in 2 moduri:

-exterior unde formeaza cortexul sau scoarta

cerebrala.
-interior unde formeaza nucleii sau ganglionii
bazali.
⚫ Substanta cenusie
⚫ Cortexul – microscopic.
- alcatuit din 6 straturi.
- I. strat extern sau molecular cu putine celule
- II. strat granular extern, cu celule granulare
- III. strat piramidal extern care contine celule
piramidale de dimensiuni medii
- IV. strat granular intern
- V. strat piramidal intern, celule mari
- VI. strat multiform care contine diferite tipuri
celulare
⚫ Cortexul – functional

- arhicortexul(alocortex)
- paleocortexul
- neocortexul
 Curs

Lobul parietal
Lob parietal -ariile primare
somatosenzitive,3,1,2.in care ajung impulsuri
pt.sensibilitatile-proprioceptiva constienta
-tactila,termica,
dureroasa(corp si fata)
-aria primara gustativa,43.
-arii secundare si tertiare,5,7.-asigura
recunoasterea spatiala a obiectelor.
-asigura
recunoasterea imaginii propriului corp.
Curs
Curs
Curs
Curs
 Curs

Lobul occipital lob occipital

-aria vizuala primara-17.Aici sosesc impulsurile
vizuale de la retina si se formeaza imaginile.
-arii vizuale secundare -18-situata in jurul ariei
17.Aici sunt recunoscute obiectele si se produc
reactii motriila informatii vizuale.
-19 situata in jurul ariei
18.Are rol in fixarea si urmarirea cu privirea a
unui obiect in miscare si a traiectoriei acestuia.
Curs
Curs
 Curs

Lobul temporal lob temporal

-aria auditiva primara-41,42.Aici ajung impulsurile
auditive si se formeaza senzatia de auz.
-aria auditiva secundara -22-cu ajutorul acesteia se
recunosc sunetele.
-arii vestibulare-dar se mai localizeaza si in lobul
parietal.
 Lobul temporal lob temporal

Ariile 40,39(Wernicke)-sunt situate la limita dintrre lobii

temporal,parietal si occipital.
-asigura intelegerea limbajului vorbit si scris.
-sunt legate strans de ariile motorii Broca.
-lezare lor produce afazie senzoriala
Wernicke,imposibilitatea intelegerii limbajului vorbit sau
scris.
 Curs

Lobul frontal lob frontal -contine arii motorii si

de asociatie.
-aria motorie principala 4-contine neuroni motori
piramidali(Betz)ai caror axoni formeaza caile
piramidale,cortico-nucleare si cortico-spinale.
-aria premotorie 6 (fara neuroni piramidali -
ghideaza miscarea in functie de informatiile
senzitive venite de la ariile senzitive primare.
-realizeaza miscari automate. De aici pornesc
impulsuri pe caile extrapiramidale.
-aria motorie 8-imagineaza planul miscarii.
-asigura secventele corecte in
timpul unui act motor complex.
Curs
 Curs

Arii motorii Broca ariile motorii Broca

-arii 44,46 asigura controlul muschilor implicati in

limbajul
vorbit,articulat(buze,limba,obraji,faringe,muschii
laringelui).
-aria 47 controleaza muschii antebratului mainii si
degetelor,asigurand scrisul.
-lezarea lor produce afazia motorie
Broca,imposibilitatea de-a vorbi articulat si de-a
scrie.
Curs
Curs
 Lobul insulei , insula
(lobus insularis)
- este situat în profunzimea scizurii lui
Sylvius având forma unei piramide
triunghiulare.
Poate fi vizualizat doar prin îndepărtarea
buzelor scizurii. Un şanţ oblic în sus şi
înapoi îl împarte într-un lob insular
anterior şi unul posterior.
Lobul insulei este unit cu lobii frontal şi
temporal prin plica falciformă a lui Broca.
 Sistemul limbic generalitati
Sub acest termen sunt grupate formaţiunile cu structură corticală simplă (arhi şi paleocortex).
- este format din două componente:
1. structură paleocorticală:
- marea circumvoluţie limbică a lui Broca
- lobul olfactiv (rinencefal) format din:
a. lob anterior (bulbul olfactiv, tractul olfactiv, trigonul olfactiv, striile olfactive şi substanţa perforată
anterioară)
b. Lob posterior (zonele olfactive şi nucleul amigdalian).
2. structură arhicorticală
- circumvoluţia intralimbică.
 Sistemul limbic generalitati

Primeşte informaţii olfactive, dar este un complex corticosubcortical mai extins structural şi
funcţional, fiind preponderant implicat în funcţiile:
- comportamentale,
- emoţionale,
- gnozice,
- motivaţionale,
- vegetative,
- endocrine şi chiar motorii.
 Sistemul limbic nuclei centrali nucleii centrali

- în număr de patru şi sunt reprezentaţi de nucleul caudat,

nucleul lenticular, claustrum şi nucleul amigdalian.
1.Nucleul caudat (nucleus caudatus) are aspect de virgulă
şi este situat în jurul talamusului. Prezintă un cap, un corp
şi o coadă.
2. Nucleul lenticular (nucleus lentiformis) are forma unei
piramide triunghiulare cu vârful dispus înauntru şi în jos,
fiind mărginit de capsula internă respectiv externă.
Este situat lateral şi pe un plan inferior nucleului
caudat.
Nucleii caudat şi lenticular sunt descrişi împreună sub
numele de corp striat (corpus striatum). Denumirea de
striat se datorează aspectului pe care-l prezintă pe secţiuni:
strii cenuşii alternative cu benzi de substanţă albă.
Nucleul claustrum este situate lateral de nucleu lenticular
Nucleul amigdalian este in relatie cu functia olfactiva,
avand si functii in coordonarea reactiilor motorii de aparare
si in coordonarea functiilor si maniefestarilor sexuale
 NUCLEII CENTRALI
La nivelul corpilor striaţi deosebim paleo şi
neostriatul.
Paleostriatul este format din porţiunea medială a
nucleului lenticular, de culoare mai deschisă numită
din această cauză palidum.
Neostriatul este format din nucleul caudat şi din
porţiunea laterală a nucleului lenticular numită
putamen.
Putamenul are o culoare mai închisă decât restul
nucleului lenticular, de care este separat prin lama
medulară externă.
În general se consideră că celulele de talie mică ale
neostriatului sunt celule de asociaţie, în timp ce
celulele mari ale neostriatului şi paleostriatului sunt
celule care emit eferenţe.
Functiile corpilor striati , functii corpi striati NUCLEII CENTRALI
Corpii striaţi îndeplinesc următoarele funcţii:
- de reglare a tonusului postural;
- de elaborare a mişcărilor automate sau
semiautomate (deglutiţie, scris, vorbit, gesturi
profesionale intrate în automatism);
-de reglare a tonusului muscular în cadrul diferitelor
atitudini.
În ansamblul acestor funcţii neostriatul are o acţiune
de inhibiţie a scoarţei motorii şi a mişcărilor
elaborate la nivel cortical concomitent cu reducerea
difuză a tonusului cortical.
Palidul are o acţiune de facilitare a tonusului
muscular şi a mişcărilor, concomitent cu o acţiune de
ridicare a tonusului cortical.
Cele două zone ale corpilor striaţi nu acţionează
izolat. Ele controlează reglarea activităţii motorii atât
la nivel cortical cât şi la periferie prin intermediul
centrilor motori subiacenţi.
 NUCLEII CENTRALI
3. Claustrum reprezintă o formaţiune cu grosimea de
2-3 mm, alungită cu concavitatea spre interior. Este
situat lateral de nucleul lenticular şi medial de
scoarţa lobului insulei.
4. Nucleul amigdalian (corpus amygdaloideum) este
situat deasupra şi anterior de extremitatea anterioară
a lobului temporal, şi este în relaţie cu funcţia
olfactivă.
Îndeplineşte funcţii importante în comportamentul
emoţional, în coordonarea reacţiilor motorii de
apărare, în dirijarea activităţii vegetative şi în
coordonarea funcţiilor şi manifestărilor sexuale.
 CONFIGURAŢIE INTERNĂ

- sunt constituite din substanţă cenuşie şi albă.

SUBSTANŢA CENUŞIE se găseşte la periferie
unde formează scoarţa cerebrală (cortexul
cerebral), şi în profunzime unde formează
nucleii centrali.
SCOARŢA CEREBRALĂ (cortex cerebri)
- are o suprafaţă medie de 22.000 cm pătraţi şi
este formată din:
a.alocortex (alo=variat, diferit) format din
arhicortex şi paleocortex;
b.Izocortex (izo=asemănător).
 Arhicortex arhicortexul
La nivelul arhicortexului întâlnim:
1. strat superficial molecular,
2. strat granular, receptor
3. strat piramidal, polimorf.
- Corespunde circumvoluţiei intralimbice.
- rol în determinarea comportamentului emotiv, agresiv sau depresiv al individului şi în
elaborarea expresiilor emoţionale.
- participă la realizarea reacţiilor vegetative de plăcere sau de repulsie.
- Memoria recentă, prin stocarea faptelor recente.
 Paleocortex paleocortexul
- corespunde circumvoluţiei limbice fiind alcătuit din 3 straturi: un strat superficial molecular, un
strat piramidal şi granular şi un strat polimorf.
- include lobul olfactiv
- reprezintă adevăratul creier olfactiv la nivelul căruia sunt situaţi centrii senzoriali, integrativi şi
asociativi olfactivi.
Nucleul amigdalian este un centru olfactiv primar, îndeplinind funcţii importante în:
- comportamentul emoţional,
- în coordonarea reacţiilor motorii de apărare,
- dirijarea activităţii vegetative
- coordonarea funcţiilor şi manifestărilor sexuale.
 Neocortexul neocortex
= punctul de întâlnire a tuturor căilor senzitive şi senzoriale, de plecare a căilor motorii voluntare
şi mare parte din cele semivoluntare, a căilor asociative cele mai importante.
Ca urmare a conexiunilor cu toate etajele nevraxului la nivelul neocortexului se organizează:
-centrii de proiecţie,
-receptori şi efectori,
-centrii asociativi cu activitate conştientă, psihică, cu trăsături proprii personalităţii.
-
SUBSTANŢA ALBĂ
este formată din fascicule de fibre mielinizate, care se interpun între scoarţă şi nucleii bazali,
formând în fiecare emisfer o masa semiovalară denumită centrul oval Vieussens.
- Fibrele sunt dispuse în trei grupe:
I fascicule de proiecţie ascendente şi descendente.
- vin sau pleacă de la scoarţa cerebrală spre sau de la formaţiunile subiacente.
- cele mai importante se organizează în masa de substanţă albă a capsulelor, dintre care cea mai
bine dezvoltată este capsula internă.

Capsula interna este o formaţiune ce apare târziu. Mielinizarea căilor piramidale se

produce după naştere. Fasciculele de proiecţie separă nucleul lenticular de nucleul caudat formând
capsula internă.
- Are aspectul unui cornet deschis în afară cu nucleul lenticular în concavitate.
- Pe secţiune frontală Charcot (ce trece prin corpii mamilari) este o lama albă oblică situată în
jos şi înauntru între nucleul lenticular şi regiunea sublenticulară la exterior şi capul nucleului
caudat şi talamus în interior.
- Uneşte centrul oval cu răspântia substanţei talamice şi sublenticulare.
 SUBSTANŢA ALBĂ
Pe secţiune orizontală Flechsig, ce trece prin extremitatea anterioară şi posterioară a corpului
calos, capsula apare ca o lamă albă care descrie un unghi deschis lateral, în care se angajează
vârful nucleului lenticular.
Capsula interna este formată din 5 segmente:
- un braţ anterior (crus anterius, lenticulocaudat) ce corespunde feţei anterosuperioare a
nucleului lenticular. Este format aproape în întregime din fibre talamofrontale şi
frontotalamice;
- un genunchi (genu capsulae internae), corespunzând unghiului superointern a nucleului
lenticular. Prin genunchi trec fasciculul geniculat şi câteva fibre extrapiramidale;
- un braţ posterior (crus posterius segment lenticulotalamic) prin care
trece fibrele motorii.
- un segment retrolenticular (pars retrolentiformis, corespunzând în afară marginii nucleului
lenticular şi înauntru câmpului triunghiular Wernicke. Prin segmentul retrolenticular trec
radiaţiile optice Gratiolet;
- un segment sublenticular.
 SUBSTANŢA ALBĂ
II. fibrele de asociaţie (fibre arcuate sau arciform)- intraemisferice.
- Conectează diferitele arii ale aceluiaşi emisfer.
- Sunt scurte şi sunt situate superficial imediat sub scoarţă.
- Unesc circumvoluţiile alăturate.

III. fascicule interemisferice (comisurale), care au orientare transversală şi asigură conexiunea

între cele 2 emisfere.
 Comisurile(fasciculele interemisferice)
- se pot împărţi în mari şi mici.
A. Fasciculele interemisferice mici sunt aşezate pe 2 planuri, inferior şi superior.
a. Planul inferior este situat la nivelul ventriculului III, aici găsindu-se comisura lui Gudden, care
leagă cei 2 corpi geniculaţi interni, comisura lui Meynert, care uneşte cele două regiuni
sublenticulare, şi comisura subtalamică, care uneşte cele doua regiuni subtalamice.
b. planul superior se întâlnesc comisura albă posterioară de la nivelul epifizei, care este o
comisură mezencefalică, comisura interhabenulară, care uneşte cei 2 ganglioni ai habenulei, şi
comisura albă anterioară, care uneşte lobii temporali.

B. Fasciculele interemisferice mari sunt reprezentate de trigonul

cerebral (fornixul) şi de corpul calos.
 Trigon cerebral trigonul cerebral
-
fornix fornixul
este format din fibre care unesc între ele ariile arhicortexului, fiind aşezat pe ventriculul III şi
pe talamus.
- formă de “X” cu extremităţi recurbate şi este constituit dintr-un corp şi 4 pilieri (crus).
Corpul:
- formă triunghiulară cu vârful situat anterior.
- Faţa sa superioară vine în raport anterior pe linia mediană cu septul lucid şi lateral cu
planşeul ventriculului lateral. Posterior este unită cu corpul calos.
Faţa sa inferioară repauzează pe ventriculul III.
Unghiul posterior se continuă cu pilierii posteriori în timp ce unghiul anterior se bifurcă în două
cordoane divergente ce formează pilierii anteriori.
Pilierii anteriori ai fornixului formează între ei un unghi ascuţit limitând împreună cu extremitatea
anterioară a talamusului gaura lui Monro, care trece posterior de comisura albă anterioară.
Pilierii posteriori se dirijează în jos şi în afară împărţindu-se în 2 bandelete, una internă şi alta
externă.
 Trigonul cerebral trion cerebral fornix
fornixul
Conexiunile trigonului sunt realizate de fibre longitudinale şi de fibre transversale.
Fibrele longitudinale se dirijează de la pilierii anteriori la cei posteriori, urmând marginile
laterale ale trigonului. Ele prezintă un segment
precomisural şi unul postcomisural. Porţiunea precomisurală trece anterior de
comisura anterioară. Porţiunea postcomisurală merge la porţiunea laterală a
corpului mamilar respectiv la talamus şi hipotalamus.
Fibrele transversale merg de la un hipocamp la celălalt.
 Corpul calos corp calos
- este cea mai importantă comisură interemisferică.
- Fibrele sale au direcţie transversală, astfel căpătând denumirea de radiaţii caloase.
- prezintă 2 părţi, şi anume:
1. trunchiul corpului calos (truncus), format dintr-un corp şi 2 extremităţi: burelet (splenium în
porţiunea posterioară şi de genunchi (genu) în porţiunea anterioară,
2. radiaţiile corpului calos (radiatio corporis callosi).
Faţa superioară a corpului calos vine în raport cu arterele cerebrale anterioare, coasa creierului şi
sinusul sagital inferior al durei mater.
Faţa inferioară a corpului calos dă inserţie pe linia mediană septului pelucid, iar spre extremitatea
posterioară fuzionează cu fornixul.
Genunchiul atinge comisura albă anterioară şi lama supraoptică.
Lateral de corpul calos se găseşte extremitatea posterioară a talamusului.
 Corpul calos corp calos
Bureletul (splenius) este situat deasupra epifizei delimitând împreună cu aceasta porţiunea
mijlocie a fantei lui Bichat.
Radiaţiile caloase unesc diferite puncte simetrice sau asimetrice ale cortexului.
Ele penetrează în centrul oval şi sunt destinate în totalitate scoarţei cerebrale cu excepţia
formaţiunilor hipocampice şi circumvoluţiei T2.
Fibrele corpului calos sunt dispuse în 3 planuri, superior, mijlociu şi inferior.
Rol
- funcţiile psihice,
- praxice
- gnozice,

Secţionarea experimentală a corpului calos duce la pierderea posibilităţii de transfer

interemisferic al informaţiilor.
"It is not about mental intelligance, it is
about mental fitness„

Thus like any other muscle, you can train

your brain to become better!
SISTEMUL LIMBIC
SISTEMUL LIMBIC

➢Portiuni de creier ce constituie

substratul comportamentului
emotional
➢ Asociat cu sistemul olfactiv;
rhinencephalon = “creier olfactiv”
 ANATOMIE

• Identifică pe fața
medială a emisferelor
cerebrale arii ce sunt
diferite de restul
cortexului și le
numește=lob (de
margine, marginal)
• Cortexul ce înconjoară
corpul calos
• Consideră că e implicat
în olfacție
• Paul Broca (1824-1880):
1878: “le grand lobe limbique”
Se referă la un inel de substanță cenușie pe
fața medială a emisferelor cerebrale

• James Papez (1883-1958):

1930: definește sistemul limbic drept o structură
ce ”trebuie” să stea la baza relației dintre emoții
și memorie (circuitul lui Papez).
SISTEMUL LIMBIC
➢ Sistem anatomic și functional de interconxiune între
structuri corticale și subcorticale.

➢ Joacă rol în comportament emoțional, învățare,

memorie, reglarea vieții vegetative.

➢ Numit de Paul Broca: limbus = margine – structuri ce

formează o margine(limită) între hipotalamus și cortexul
cerebral, pe ”marginea” medială a emisferelor.
RINENCEFALUL

• Lobul olfactiv – paleocortex

- Pe fața orbitală a lobului frontal
- Bulb olfactiv – al 2 lea neuron
- Tracturi olfactive
- Strii olfactive
- Substanța perforată anterioară
 Lob limbic V/S sistem limbic
Lob limbic (ariile Sistem Limbic (lob limbic
corticale ale + Nuclei +conexiuni)
sistemului limbic) • Nuclei:
• Girus – Amygdala
parahippocampal – Nucleii septali
• Hippocampus – Corpii mamilari
• Cortex – Nc. Anterior al talamus
orbitofrontal. • Conexiuni:
– Fornix
• Girus cinguli
- Stria terminalis
• Insula – Tractul mamilotalamic
COMPONENTELE SISTEMULUI
LIMBIC
➢ Căi olfactive
➢ Substanța perforată anterioară
➢ Lobul Pyriform
➢ Aria Septată
➢ Corpul amygdaloid
➢ Cortexul limbic
➢ Hippocampul
➢ Structuri diencefalice
➢ Fascicule ce interconectează structurile de mai
sus
 LOBUL LIMBIC
➢ Situat pe fața infero-medială a emisferelor cerebrale.
➢ Constă din 2 girusuri concentrice ce înconjoară corpul calos.

➢ Broca - girusul mai mare, extern – ”girus limbic"

- girusul mai mic, intern – ”girus intralimbic”
LOBUL LIMBIC-GIRUS
INTRALIMBIC

• Arhicortex
• 1.Segment precomisural
- Înaintea și sub porțiunea anterioara a
corpului calos
- Banda diagonală
- Spațiul perforat anterior
- Înconjoară rostrum, genu și merge pe fața
sup. a corpului calos
GIRUS INTRALIMBIC

• 2.Segmentul supracomisural
- Deasupra corpului calos
- Indusium griseum
- Striile longitudinale – fibrele lui Lancissi
- Înconjoară splenium ca fasciola cinerea
GIRUS INTRALIMBIC

• 3.Segmentul subcomisural
- Fasciola cinerea continuă ca și fascia
dentată
- Continuă pe uncus ca și banda diagonală
Giacomini
LOBUL LIMBIC-GIRUSUL LIMBIC

• Arhicortex
• 1.Segment precomisural
- Aria septată – inaintea și sub rostrum
2.Segment supracomisural
- Girusul cinguli
3.Segment subcomisural
- hipocamp
➢Substanța perforată anterioară
• Masă de substanță cenușie de ambele părți ale chiasmei optice
• Perforată de ramuri ale ACM
• Formă de romb:
- anterolateral – stria laterală
- anteromedial – stria medială
- posterointern – tracturi optice
- posteroextern – uncus
-acoperită de o lamă de subst cenușie – cortex degenerat
-banda diagonală (diagonala scurtă)-triunghi anterior și posterior

➢ Lobul Pyriform
• Uncus – porțiune curbată a segmentului anterior al girusului
hippocampal
• Principala arie de proiecție a olfactiei
• Aici proiectează stria olfactivă laterală
• Limen insulae – Cortexul porțiunii mediale a insulei
• Aria entorhinală - partea anterioară a girusului parahippcampal
➢Aria Septată
• Situată ventral de corpul calos

• Include girusul paraterminal &

septum pellucidum

• Primește fibre olfactive de la stria

olfactivă medială

• Are interconexiuni cu hippocampul

prin intermediul fornixului
 GIRUSUL CINGULI
➢ Situat dorsal de corpul calos

➢ puternic interconectat cu ariile

corticale de asociație.
➢ Primește informații de la nc.anterior al
talamusului, de la neocortex, ariile
somatosenzitive.
➢ Proiectează spre aria entorhinală
➢ Implicat în formarea și procesarea
emoțiilor, învățare, memorie, atenție
sentimente de de siguranță.
 GIRUSUL PARAHIPPOCAMPAL
➢ Situat pe fața medială a lobului
temporal.

➢ Implicat în memorie.
Hipocampul hipocamp hipocampus
➢ Localizat în lobul temporal, ca
podea a cornului inferior al
ventriculului lateral.
➢ Segment cortical curbat și
recurbat în fața medială a lobului
temporal.
➢ Forma de ”S” pe secțiune
frontală.

➢ prezintă 3 zone distincte:

-girus dentat,
-hippocampus propriuzis ,
-subiculum.
Hipocampul

GIRUSUL DENTAT
➢ Localizat între fimbria hippocampului & girusul
parahippocampal

➢ Aspect dințat

➢ Constă din 3 straturi neuronale:

Molecular
Granular-contine celule granulare (principalii
neuroni excitatori ai girusului dentat
Polimorf

➢ Principala aferență- căi de la aria enthorinală

➢ Functie- formarea memoriei
- implicat in depresii.
 Hipocampus propriuzis
➢ Pe scțiune “căluț de mare”
➢ Segmentul inferomedial al
formațiunii parahippocampale.

➢ Hippocampus este divizat în

mai multe zone de celule
piramidale:
➢ Câmpuri CA1 – CA 4

➢ Structură trilaminată
Molecular
Piramidal
Polimorf
SUBICULUM
Subiculum este o zonă de tranzitie între cortexul entorhinal
(6 straturi) și hippocamp (3 straturi)
trei componente: pre subiculum,
para subiculum
subiculum
• Gr. = migdală

• Grupuri de neuroni situati subcortical la nivelul

polului temporal, pe fața medială

• Are 3 nuclei, bazolateral, corticomedial și central

• Aferențe de la neocortex & hippocamp și de la

girus cinguli
După Hemar 1996 – 3 segmente
• Bazolateral
– Similar cu cortexul
– Proiectează spre corpul striat
– Prezintă celule similare celulelor piramidale
– Primește informații de la cortexul primar senzitiv și talamus
– Conexiuni dublu sens

• Cortical
– Amygdala olfactivă
– Primeste informații de la sistemul olfactiv, ambii bulbi olfactivi și cortexul
olfactiv

• Central
– Informații de la hippocampus, cortexul orbitofrontal, insula, porțiunea
anterioară a girusului cingulat, precum și de la nuclei bazolaterali
– Proiecții - hipotalamus, TC via stria terminalis