Ecologia peisajului

Curs An II sem II
Specializarea: Geografia mediului
1 ora curs / 1 ora lucrări practice,
forma de examinare –Colocviu

Prof. univ.dr. Ileana Pătru - Stupariu

Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geografie

Departamentul de Geografie Regională şi Mediu
An univ. 2012 -2013

Introducere in ecologia peisajului

_Ileana_Stupariu_2012_2013
Curs 4. Tipologia PEISAJULUI

În literatura de specialitate există o variată reprezentare tipologică a peisajelor.

Se pot totuși contura câteva criterii de clasificare. De asemenea, se observă că
același tip de peisaj se încadrează la mai multe criterii.

În diverse lucrări peisajului îi sunt foarte adesea asociate atribute (peisaj silvestru,
peisaje biologice, peisaje trăite, peisaj riveran, marin,de versant etc). Aceste
atribute nu se regăsesc în criteriile de clasificare a peisajelor.

Criterii:
A. Generale

B. Specifice

C. Mari categorii de peisaj – clasificare multicriterială generală a peisajului,

introdusă de Convenţia Europeană a Peisajului

D. Tipologia peisajului în referințele din România

Informaţii preluate din:

1. Peisaj şi gestiunea durabilă a teritoriului , Ileana Pătru-Stupariu, 2011; 2. Elaborarea şi implementarea unui algoritm de evaluare şi prognoză
peisagistică. Aplicaţii la sectorul montan şi subcarpatic al Văii Prahova,
Introducere Ileana Pătru-Stupariu,
in ecologia peisajului 2011.
Toate drepturile de autor sunt rezervate autorului şi Editurii Universităţii, Bucureşti
_Ileana_Stupariu_2012_2013
Curs 4. Tipologia PEISAJULUI

A. Generale
1. Folosind un criteriu mai “larg” ,un prim criteriu, este legat de elementele fizico –
geografice: în funcție de relief (peisaj de munte, de câmpie, de luncă etc.), de vegetație
(peisaj de pădure, de stepă etc), de apă (peisaj lacustru, litoral etc). În funcţie de
direcțiile de lucru în geografie se mai folosesc: pesaj geomorfologic, climatic
(deșertic) ş.a.

2. După funcții : naturale, antropice ( cultural, rurale, urbane)

3. Elemente dominante : structura ( abiotice, biotice, antropice)

4. Scara spaţială: mega / macro / mezo / micro.

5. Scara temporală: precuaternare, cuaternare, actuale

6. Criteriul spațial : zonale, azonale

7. După starea evolutivă și dinamică : stabile

Introducere / instabile
in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
Curs 4. Tipologia PEISAJULUIUI

A. Generale
2. Dupa funcții : naturale, antropice (rurale, urbane)

Peisaje naturale (asocierea diferitelor fenomene naturale ca de exemplu,

geodiversitatea, geotectonica, tipuri de vegetaţie, etc..) grupează diferite tipuri
de peisaje.

Aceste peisaje se caracterizează prin:

• Funcţie naturală în sens strict
• Fără prezenţă antropică / fără utilizare de către om

Tipurile în care se încadrează sunt în general „Ariile naturale, Ariile

protejate”. Intact Forest Landscape/Peisaje forestiere Intacte (FSC, 2012)

http://www.greenpeace.org/international/en/campaigns/forests/solutions/our-
disappearing-forests/intact-forest-landscapes/

Introducere in ecologia peisajului

_Ileana_Stupariu_2012_2013
După http://www.certificareforestiera.ro/pag/harta_risc.htm
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
Peisaje antropice: clasificarea detaliată a peisajelor antropice se bazează pe clase
și tipuri de peisaj toate legate de influența și activitatea omului.
Sunt trei tipuri:

A. Peisajul cultural este o expresie a interacţiunii dintre natural şi antropic.

Peisajul cultural este privit din perspectiva evoluţiei temporale, fiind o
expresie a moştenirii trecutului. Acest patrimoniu cultural este al socieăţii
( Farina, 2006; Convenţia FARO, 2005)

B. Peisajul rural ( peisaj agricol, peisaj agrogeografic) este rezultatul amenajării

terenurilor agricole de către om. In funcţie de gradul de amenajare și utilizare
a terenurilor, de forma şi dimensiunea parcelelor se pot stabili mai multe
tipuri de peisaje.
De exemplu, după şcoala franceză :
a) peisaje rurale discontinue (,,suprafetele transformate de om ce alternează
cu peisaje naturale,,);
b) peisaje rurale complet umanizate; (Pinchemel, 1964, Christians, 1982)

Introducere in ecologia peisajului

_Ileana_Stupariu_2012_2013
 Curs 4. Tipologia PEISAJULUI

C. Peisajul urban
Peisajul urban este o secvență a Peisajului cultural (termen definit la
Congresul de la Varna, 1974, drept peisaj care se constituie prin
intervenţia omului).

Vittorio Gregoti (1991), citat de Huzui, 2012 consideră că oraşul (peisajul

urban) reprezintă cel mai important efort al civilizației umane de
transformare completă a ambientului natural, trecerea cea mai radicală
de la starea de ,,natural,, la starea de cultură, la construirea globală a unui
peisaj.

Peisajul urban se poate diferenţia după: morfologia urbană (peisaj

rezidențial,peisaj comercial), gradul de industrializare (peisaj industrial),
etc. (Brunet, 1974).

Introducere in ecologia peisajului

_Ileana_Stupariu_2012_2013
 Curs 4. Tipologia PEISAJULUI
3. Elemente dominante: structura: abiotice, biotice,
antropice
Clima
Peisajele pot fi privite ca entităţi fizice, ecologice şi
geografice, ce integrează o sumă de trăsături şi Geologia
procese naturale sau datorate intervenţiei umane
(Naveh, 1987). Abiotic
Topografia
O descriere completă a caracterului peisagistic
integrează trei niveluri de referinţă: abiotic, biotic şi Hidrografia
cultural (modelul ABC, Pătru-Stupariu , 2011).
Planul abiotic reprezintă cadrul de bază al peisajului Solurile
(Turner, 2005) şi include elemente
precum clima, geologia, topografia, hidrografia,
Vegetatia
solul. Biotic

Cel de-al doilea nivel, biotic, include elementele de Fauna

floră şi faună, privite în contextul interacţiunilor
complexe ce există între ele.
Utilizarea terenurilor
Nivelul cultural face referire la modul în care factorul
Cultural
uman intervine (uneori în mod pozitiv, alteori în
mod negativ) asupra peisajului, această intervenţie Structura peisajului

reprezentând un element cheie al modificărilor

survenite în peisaj. Introducere in Ecologia peisajului Elementele modelului ABC (preluare
_Ileana_Stupariu_2012_2013 după Mücher et al., 2003)
Curs 4. Tipologia PEISAJULUI

PEISAJE PREDOMINANT ABIOTICE

Foto I. Stupariu, Algeria,2006, N. Mts Atlasul Saharian

Introducere in ecologia peisajului

_Ileana_Stupariu_2012_2013
 Foto : inI.ecologia
Introducere Stupariu,2004,
peisajului Mer de Glace Franta
_Ileana_Stupariu_2012_2013
PEISAJE PREDOMINANT BIOTICE Foto I. Stupariu, Tunisia,2005

Introducere in ecologia peisajului

_Ileana_Stupariu_2012_2013
a

Foto: I.
Stupariu,
2005,2011

a: Rezervaţia
Menzel,
Tunisia (loc de
popas pentru
păsările de la
noi)

b: Palmeraie,
Tunisia

c: Pădure Fag,
Sinaia
b c
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
PEISAJE PREDOMINANT ANTROPICE
Foto: I.Stupariu, 2007, Croaţia; Alger, 2006

Introducere in ecologia peisajului

_Ileana_Stupariu_2012_2013
 Curs 4. Tipologia PEISAJULUI

4. După Scară : mega / macro / mezo / micro

Folosind scara geomorfologică a lui J. Tricart şi A. Cailleux, în 1968 , G. Bertrand a stabilit
câeva nivele spaţiale utilizate în analiza şi delimitarea peisajelor:
Geotop - cea mai mică unitate de peisaj , sub 1kmp, ex., duna de nisip, crov ş.a;

Geofacies - parte componentă a geosistemului se carcaterizează prin omogenitate (sector

fizionomic omogen), suprafaţa este cuprinsă între 1-10 kmp, ex.,versantul unei văi;

Geosistem - unitate funcţională, sistemică, cu suprafeţe între câţiva kmp până la câteva sute
de kmp, extinderea geosistemului depinde de omogenitatea sau heterogenitatea reliefului,
ex., depresiuni montane (P. Tudoran, 1976);

Geocomplex – peisaj determinat de o diversitate altitudinală sau de o distribuție a reliefului,

cu toate implicaţiile acesteia asupra distribuţiei vegetaţiei, topoclimatului, utilizarii etc; în
general, suprafaţa este de 10 - 100 kmp;

Regiune geografică – peisaj divers desfășurat la o scară teritorială

mare, în care pot exista diferente climatice, tipuri de relief diverse etc; în general, suprafaţa
este de peste 100 kmp.
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
Curs 4. Tipologia PEISAJULUI

5. Scara temporală (precuaternare, cuaternare, actuale)

PEISAJELE PRECUATERNARE Păstrează elemente relicte, de ex. Roci din vechile
sctructuri geologice. Ex. Podișul Casimcei, Munții Măcin
a Foto:I.Stupariu,
a, Culmea
Pricopanu,
2002, c, şisturi
verzi, Histria
2004.

b c Foto:
L.Comănescu,
b, colţani,
Podişul
Casimcei, 2003

Introducere in ecologia peisajului

_Ileana_Stupariu_2012_2013
5. Scara temporală (precuaternare, cuaternare, actuale)
PEISAJELE CUATERNARE Această perioadă începe acum 10.000 de ani și se întinde până în
prezent. Păstrează peisaje de tipul circurilor glaciare

a b

Foto: I. Stupariu 2002, a, circul Moldoveanu, b, lacul şi căldarea Urlea

Introducere in ecologia peisajului

_Ileana_Stupariu_2012_2013
Curs 4. Tipologia PEISAJULUI

6. Criteriul spațial (zonale, azonale)

A. Zonalitatea poate fi definită ca dispunerea a unităţilor de peisaj, în funcţie de

scara spaţială.
Zonalitatea latitudinală se defineşte prin modificarea trăsăturilor peisajului de la
Ecuator la Poli în funcţie de latitudine;

Cauza principală a zonalităţii latitudinale este distribuţia neregulată a radiaţiei

solare în funcţie de latitudine (tipuri de peisaje: polare, temperat,
subtropical,tropicale).

Zonalitatea altitudinală: temperatura scade cu 0,7 grade la 100m, pp. cresc cu 70-
100mm/100m .

B. Azonalitatea defineşte peisaje locale dezvoltate în funcţie de: relief, litologie,

apă, etc. Ex. Peisaje halomorfe, hidromorfe

Introducere in ecologia peisajului

_Ileana_Stupariu_2012_2013
Foto I. Stupariu, Tunisia,2005, Introducere in ecologia peisajului
Lac sărat ( deşert_Chot ) _Ileana_Stupariu_2012_2013
Curs 4. Tipologia PEISAJULUI

7. După starea evolutivă și dinamică : stabile / instabile

Gradul de stabilitate şi instabilitate şi dinamia peisajului pot fi surprinse într-o
clasificare a şcolii franceze (Bertrand,1968, Avocat,1982) ce prezintă 3 stări
diferite:
A. Biostazia- ,,reprezinta relativa stabilitate a potenţialului ecologic, aflat în
echilibru cu exploatarea biotică şi acţiunea antropică,,; ex: peisajele montane
cu pondere ridicată a suprafetelor a peisajelor şi presiune antropică redusă.

B. Rhexistazia ,, reprezintă starea de echilibru ecologic precar, puternic

deranjat, de modificarea substanţială a potenţialului ecologic (cauze naturale
sau antropice),,; ex. Peisaje miniere, agrare.

C. Parastazia ,,poate fi definită ca o stare de colaps a peisajului, al carui

echilibru între componente a fost iremediabil perturbat; ex. Peisajele urbane
aflate într-o stare ireversibilă fata de peisajul natural iniţial în care s-a
dezvoltat,,.

Introducere in ecologia peisajului

_Ileana_Stupariu_2012_2013
Curs 4. Tipologia PEISAJULUI

B. Aplicate/Specifice
I Categoriile* IUCN de arii protejate. Locul Peisajului în funcţie de obiectivele
principale de management; în zonele de Managementul din interiorul Ariei
Protejate

Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN) a definit şase categorii

principale de arii protejate în funcţie de obiectivele principale de management. Orice
arie protejată poată fi încadrată, indiferent de titlul ei local, într-una (sau mai multe)
din aceste categorii.

1.CATEGORIA Ia: Rezervaţii Naturale Stricte: arii protejate administrate în special

pentru interes ştiinţific .

CATEGORIA Ib: Zonă de sălbăticie : arie protejată administrată în special pentru

protecţia zonelor naturale sălbatice.

2.CATEGORIA II: Parc Naţional: arie protejată administrată în special pentru protejarea
ecosistemelor şi recreere.
*Ghid pentru Elaborarea PlanurilorIntroducere in ecologia peisajului
de Management pentru ariile protejate din România
_Ileana_Stupariu_2012_2013
Curs 4. Tipologia PEISAJULUI

3. CATEGORIA III: Monument al Naturii: arie protejată administrată în special pentru

conservarea caracteristicilor naturale specifice.

4. CATEGORIA IV: Arie de Management pentru Habitat/Specie: arie protejată

administrată în special pentru conservarea naturii prin intervenţii manageriale.

5. CATEGORIA V: Peisaj Terestru/Marin Protejat: arie protejată administrată în

special pentru conservarea peisajului terestru/marin şi recreere

,,O zonă terestră, după caz având şi zonă costieră sau marină, unde interacţiunea
dintreoameni şi natură pe parcursul timpului a produs o zonă cu un caracter distinctiv, cu
o semnificativă valoare estetică, ecologică şi/sau culturală şi deseori cu o înaltă valoare a
diversităţii biologice. Apărarea integrităţii acestei interacţiuni tradiţionale este vitală
pentru protecţia, menţinerea şi evoluţia unei astfel de zone,, .

6. CATEGORIA VI: Arie Protejată pentru Managementul Resurselor: arie protejată

administrată în special pentru folosirea durabilă a ecosistemelor naturale .

Introducere in ecologia peisajului

_Ileana_Stupariu_2012_2013
Curs 4. Tipologia PEISAJULUIUI

II. Alte Tipuri de Arii Protejate (arii protejate speciale : Sit al Patrimoniului Natural
Universal¹, Rezervație a Biosferei², Situri Ramsar3, Arii cu protecție specială_ SPA4, Ariile speciale
pentru conservare (SAC)5, Sit Natura 2000) – definite de convenții internaționale

Locul Peisajului în DESEMNAREA ariilor protejate speciale este legat de:

Funcţia de conservare – să contribuie la conservarea peisajului, ecosistemelor, speciilor şi a variaţiei
genetice . Peisajul nu apare ca o categorie aparte dar este element de referință.

Tipuri de zone specifice Ariilor Protejate (interior)

1.Zona Centrală pentru Conservare
Prioritate totală pentru conservarea speciilor, habitatelor, ecosistemelor, formelor de
relief şi peisajului .
2.Zona cu Natură Salbatică/Zonă fără intervenţii manageriale
Management dedicat conservării, menţinerii valorii peisajului natural
________________________________________
Zona de Utilizare Intensivă; Enclave sau Coridoare de Folosinţă Intensivă; Enclave sau Coridoare pentru Dezvoltare; Zona Tampon ;
Zona de tranziţie/dezvoltare durabilă (Zonă adiacentă ariei de management); Zone ecologice; Zone culturale.
______________________________________________________________
1.Convenţia cu privire la Protecţia Patrimoniului Cultural şi Universal, adoptată de UNESCO în 1972
2. Programului UNESCO Omul şi Biosfera (MAB).
3. Convenţia cu privire la Zonele Umede, semnată la Ramsar, Iran, în 1971
4. Directiva pentru Păsări din 1979 Introducere in ecologia peisajului
5. Directiva pentru Habitate din 1992 _Ileana_Stupariu_2012_2013
Curs 4. Tipologia PEISAJULUI

C. Mari categorii de peisaj –

clasificare multicriterială generală a
peisajului, introdusă de Convenţia Europeană a Peisajului,
Florenţa 2000 (ELC)

1. Împărţirea suprafeţei terestre în categorii de peisaj/ Suprafeţe

mari (suprafețe terestre,ape interioare,arii marine);

2. Valoarea patrimonială, stare de conservare sau de amenajare

a peisajului (peisaje deosebite, remarcabile, în stare bună,
obișnuite, cotidiane, degradate);

3. Împărţirea peisajului după interferenţa între elementele naturale

şi cele culturale (areale naturale, areale rurale, areale urbane,
areale suburbane).
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
Curs 4. Tipologia PEISAJULUI

D. Tipologia peisajului în referințele din România

1. Atlasul R. S. România (1972–1979) include o Hartă a peisajelor din

România, scara 1:1.000.000 (Planşa VI-6). Ana Popova Cucu

Primul criteriu de diferenţiere este cel al formelor majore de relief, rezultând

peisajele de ordinul I. Trepte majore de relief (munţi, dealuri, câmpii)

Al doilea criteriu, care stă la baza delimitării peisajelor de ordinul II, este de
natură climatică. Influențe climatice care aduc diferenţe în regimul termic şi
hidric, în vegetaţie şi soluri (oceanice, continentale, pontice,
submediteraneene).

Peisajele de ordinul III sunt stabilite în funcţie de diversitatea solurilor şi a

vegetaţiei. Ex. (plante xerofile, termofile, mezofile).

Introducere in ecologia peisajului

_Ileana_Stupariu_2012_2013
Curs 4. Tipologia PEISAJULUI

2. Geografia României, vol. I, 1983 Cristina Muică

face o diferenţiere a peisajelor în funcţie de gradul de antropizare a peisajului:

Peisaje puţin modificate de activitatea antropică (biocenozele rămân apropiate

de cele naturale)

Peisaje moderat antropizate (predomină aşezările de tip rural iar ecosistemele

forestiere se caracterizează printr-o fragmentare puternică)

Peisaje puternic antropizate ( vegetaţia naturală a fost în cea mai mare parte
înlocuită prin culturi agricole, densităţi mari de populaţie şi în general sunt
prezente aşezări mari omeneşti, obiective industriale)

Peisaje foarte puternic antropizate (cuprind aşezări mari de tip urban).

Introducere in ecologia peisajului

_Ileana_Stupariu_2012_2013
Curs 4. Tipologia PEISAJULUI

3. Evaluare vizuală a peisajului ( in situ) (Stupariu, 2011)

Se realizează pe fişe tip releveu peisagistic (Pătru-Stupariu,2011) în aplicaţie de teren.
http://landscape.cc.unibuc.ro/Fieldtrip2.html

Finalitatea evaluării o reprezintă numerizarea elementelor peisagistice şi clasarea lor

după informaţia pe care o oferă Convenţia Europeană a Peisajului ( legenda
multicriterială) : peisaj degradat; peisaj obişnuit (cotidian); peisaj în stare bună; peisaj în
stare foarte bună; peisaj remarcabil.

Evaluarea nu face referire la limitele administrative ale localităţilor (întrucât evaluările

se fac din puncte de belvedere. Ne referim la limita de percepţie vizuală a peisajului din
aceste puncte.

După identificarea punctelor şi stabilirea gradului de deschidere a peisajului (vezi fişa

releveu peisagistic, Pătru-Stupariu 2011) sunt punctate cu GPSMAP (Garmin 76) punctele
de referinţă pentru delimitarea tipurilor de peisaj identificate în teren.

Ulterior, atât informaţia obţinută din cumularea punctajelor, cât şi punctele trasate sunt
spaţializate.
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
 *Tipologie după
Convenţia Europeană a
Peisajului, Cornu_Breaza
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
Subiecte:
1.Enumerați criteriile de clasificare utilizate în tipologia peisajului

2. După IUCN în ce categorie este clasat peisajul.

3. Câte categorii de peisaj sunt incluse la criteriul ,,Funcție,,

4. Prezentați pe scurt cea mai mare/ mică unitate peisagistică.

5. Definiți după criteriul Stare evolutivă o categorie din cele trei

stări (la alegere).
6. Categoriile de peisaj după Convenția Peisajului
7. Prezentați un exemplu din ,,Tipologia peisajului,, din România
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013