Piezoelectricitate

Notiuni teoretice:

Efectul piezoelectric a fost descoperit in anul 1880 de catre fratii Pierre si Jacque
Curie si pus in evidenta prin aparitia unei diferente de potential electric la capetele unui
dielectric sau feroelectric, atunci cand asupra lui actioneaza o forta de compresie
mecanica. Diferenta de potential se datoreaza polarizarii electrice a materialului
piezoelectric sub actiunea deformatoare a solicitarii mecanice externe. Polarizarea
electrica consta in aparitia unor sarcini electrice pe suprafata materialelor piezoelectrice
supuse actiunii fortelor de compresie sau de intindere.
Exista doua tipuri de efect piezoelectric:
 efectul piezoelectric direct determinat de materialele monocristaline sau
policristaline supuse actiunii unei presiuni mecanice genereaza o tensiune
electrica;
 efectului piezoelectric indirect determinat de materialele monocristaline
sau policristaline aflate sub actiunea unui camp electric sufera o deformare
mecanica ( distorsiune mecanica numita electrostrictiune ).
Piezoelectricitatea este caracterizata printr-o relatie directa intre cauza si efect.
Pentru structurile cristaline reprezentate bidimensional in planul xOy , lipsa
actiunii mecanice exterioare, pune in evidenta polarizarea rezultanta cu valoare nula ca
urmare a structurii simetrice a cristalului.
Polarizarea P, indusa in materialul cristalin, este direct proportionala cu solicitarea
(presiunea) mecanica  aplicată din exterior conform relatiei , care reprezinta expresia
efectului piezoelectric direct: P  d .
unde:
- tensiunea mecanica  se defineste ca forta aplicata pe unitatea de suprafata
  F / S  .
Factorul de proportionalitate d dintre polarizarea P si solicitarea mecanica σ a fost
denumit piezomodul, a carui valoare depinde de natura materialului piezoelectric.
Fenomenul piezoelectric are si un efect invers prin aceea ca asigurarea unei
polarizari electrice a materialului cristalin determina la acesta o deformare elastica x.
Deformarea x este direct proportionala cu polarizarea P prin intermediul unui coeficient
piezoelectric g , conform relaţiei: x  gP
In baza relatiei de legatura dintre polarizare si campul electric care il determina,
expresia efectului piezoelectric invers este determinată prin relatia:
P   0    1 E ;
x  gP  g 0    1 E  dE .
Din ultima relatie rezulta expresia piezomodulului d, care depinde de marimea

1
coeficientului piezoelectric g , permitivitatea electrica absoluta a vidului  0 si
permitivitatea electrica a materialului piezoelectric  :
d  g 0    1 .
Substantele piezoelectrice se impart in doua clase mari:
 substante piezoelectrice liniare (dependenta polarizarii electrice P de campul
electric aplicat E este liniara).
 substante feroelectrice (sub temperatura Curie depenenta polarizarii electrice P
de campul electric aplicat E este neliniara, peste o anumita valoare a campului
polarizarea ramane constanta, se satureaza). Peste temperatura Curie substanta nu
mai este feroelectrica, devine paraelectrica si implicit nu mai prezinta efect
piezoelectric. Efectul piezoelectric se manifesta in feroelectrici daca acestia sunt
polarizati, adica domeniile in care polarizarea are o orientare bine determinata
sunt orientate dupa o singura directie macroscopica, directia campului extern.

Nr.crt Denumirea Valori piezomodul

materialului d ij [pC/N]
piezoelectric

1 Cuarţ SiO2 d11  2,31 ; d14  0,7

2 Sulfură de Cadmiu d15  14 d11 ; d 33  10,3 ; d 31  5,2

CdS

3 Oxid de Zinc ZnO d15  12 ; d 33  12 ; d 31  4,7

4 Titanat de Bariu d15  400 ; d 33  100 ; d 31  35

BaTiO3
5 Niobat de Lithiu d 31  1,3 ; d 33  18 ; d 22  20 ; d15  70
LiNbO3
6 Sarea Rochelle la d14  345 ; d 25  54 ; d 36  12
34 0C

Aplicand o diferenta de potential intre cei doi electrozi placa isi mareste grosimea
pe directia campului electric (efect piezoelectric longitudinal) si se contracta pe
directiile transversale fata de camp (efectul piezoelectric transversal). Inversand
tensiunea aplicata se inverseaza si sensul deformatiilor.

Piezoelectricitatea este efectul combinat al comportamentului electric al

materialului: D  E , S  sT .
Ele pot fi unite in asa numita ecuatie cuplata:
 S    s E T    d t  E
.
 D   d T    T  E

2
Experimentul:

Acesta consta in realizarea unei analize statistice a unui element piezoelectric

bazata pe miscarea grinzii in comsola.
Modelul consta intr-un sandwich lung de 100 mm, acesta fiind impartit in doua
parti egale de aluminiu de 8 mmm de catre cei 2 mm de spuma. Deasemenea spuma este
divizata prin pozitioanarea unui element piezoceramic de 10 mm intre z=55 mm si z= 65
mm. Modelul este orientat dupa axa X.
Modelul este fixat la suprafata in z=0. Acestuia i se aplica o diferenta de potential
de 20 V intre la suprafata interioara si cea exterioara a elementului piezoceramic.
Proprietatile materialului sunt redate in tabelul de mai jos:

Aluminiu Spuma
E=70,3 GPa E=35,3 MPa
v=0,345 v=0,383
 = 2690 kg/m3  =32 kg/m3

Ecuatiile constitutive ale cristalului piezoelectric sunt:

3
 Unde:

.
Analizei statistice a elementului piezoceramic consta in studierea diferitelor tipuri
de abateri in functie de diferenta de potential aplicata pe cristalul piezoelectric si fixarea
bordurilor.
In prima faza, cea a modelului, unde este fixat z=0 iar diferenta de potential este
de 20V avem abaterea egala cu 83 nm.
Se fixeaza mai apoi bordurile 1,4,7. Se realizeaza un tabel al valorilor abaterilor
atunci cand se modifica diferenta de potential dupa bordura 16 a cristalului piezoelectric,
aceasta luand urmatoarele valori: 20 V, 50 V, 100 V, 150 V si 200 V. Pe baza acestor
determinari se realizeaza un grafic.

Potential Abaterea
[V] [m]

4
 20 8,30e-8x10-8
50 2,075e-7x10-7
100 6,15e-7x10-7
150 6,225e-7x10-7
200 8,30e-7x10-7

Se ataseaza modelul comsol pentru cazul fixarii bordurilor 1,4 si 7.

5
 Din analiza graficului se observa ca abaterea creste liniar fata de diferentele de
potential aplicate, de aici rezultand ca deformatia modelului este minima, practic nula.
Se defixeaza bordurile anterioare si se fixeaza celelalte borduri formate din Al,
spuma, Al; adica bordurile 14,17 si 19. Deasemenea se intocmeste un tabel al valorilor
cand se modifica diferenta de potential pe bordura 16 si un grafic al abaterilor in acest
caz.

Potential Abaterea
[V] [m]
20 1,008e-10x10-10
50 2,52e-10x10-10
100 5,039e-10x10-10
150 7,559e-10x10-10
200 1,008e-9x10-9

6
Se ataseaza modelul comsol pentru cazul fixarii bordurilor 14,17 si 19.

7
 Din analiza graficului se observa ca si pentru acest caz abaterea creste liniar cu
diferenta de potential. In schimb fata de cazul anterior acesta are punctual de plecare mult
mai jos, iar din analiza modelului comsol se obesrva o deformatie mult mare, partea
nefixata avand tendinta de indoire.
Ultima determinare se realizeaza prin fixarea spate a modelului comsol.

Se ataseaza modelul comsol pentru acest caz:

Din analiza acestuia se observa ca deformatia este maxima indiferent de diferenta

de potential aplicata.
Toate aceste analize au ca scop determinarea celui mai bun model de deformare si
celei mai bune forte de compresie mecanica care determina efectul piezoelectric.