Geriatrie si gerontologie

An V FM

Conf.Univ. Dr. Ana Capisizu

Clinica de geriatrie si gerontologie- Sp.Sf.Luca
UMF “Carol Davila”
Curs 4
• Medicina geriatrica- polipatologie si principii terapeutice in geriatrie
• Particularitati ale unor boli frecvente la varstnic
• cardiovasculare ( ateroscleroza, BCI, HTA, hipotensiunea
arteriala, Arterita Horton, FiA, IC),
• respiratorii ( BP acuta, pneumonia de aspiratie);
• renale ( ITU, Incontinenta urinara, Retentia de urina, Hipertrofia
de prostata, BCR);
• Anemia;
• Osteoporoza;
Geriatria- ”medicina vârstnicului“
1909-Ignaz Nascher
Geriatria actuala:
• ramură complexă a Medicinii interne;
• nu este o supraspecializare;
• managementul actului medical se desfășoara
individualizat/personalizat /holistic;
• polipatologia (asocierea de minim 4 boli)
caracteristică pacientului vârstnic;
• prioritizare si intocmirea unui algoritm terapeutic
in conditiile polipatologiei;
Medicina geriatrica/ 3 P - Sec XX
1. Predictiva= anticipeaza probabilitatea aparitiei unei
bolii pe baza datelor statistice existente; riscul
ridicat de a dezvolta o boala;
• schimbarea din medicina reactiva in proactiva
si are potentialul de a prelungi viata si de a preveni
boala. Testarea genetica predictiva este una dintre
metodele esentiale;
2. Preventiva=ansamblul de măsuri medico-sanitare
impuse pentru prevenirea apariției și răspândirii
unei boli;
• screening-ul si diagnosticul precoce al
patologiei varstnicului; măsuri de tratament
profilactic; «Mergi la medic regulat»
3. Personalizata= management mai eficient al bolilor;
tratament si ingrijire cu abordare personalizată;
• “medicamentul corect pentru ţinta corectă, la
pacientul potrivit şi în doza corectă”;
 Serviciile medicale geriatrice
Medicina bazata pe dovezi- MBD • O plaja foarte larga de servicii – de la
cosmetologie → ingrijiri paliative
• Medicina interna complexa
(cardiogeriatria/oncogeriatria/reabilit
are geriatrica etc)
• Evaluare si depistare boli acute
• Monitorizare boli cronice
Experienta • Tratament și Recuperare
clinica • Ingrijiri geriatrice specifice
• Ingrijiri paliative

Unitatile medicale din

MBD
Dovezile Preferinta reteaua de Geriatrie:
pacientului •Cabinete GG;
stiintifice •Sectii de geriatrie in
spitale de acuti/boli
cronice ;
•Centre de diagnostic si
tratament;
•Centre de memorie;
Particularitati ale polipatologiei la varstnic

Prioritizare

Cardiovascular

Respirator Renal

Altele
Bolile CV- Ateroscleroza/ATS
• ocupa locul central in patologia CV peste 65 ani;
• 1/9 1/6 de 55–77 ani suferă de o afecţiune
cardiacă;
• Bolile CV- prima din cele 7 cauze de mortalitate;
• ATS-Proces inflamator cronic
• în arterele de calibru mare şi mijlociu
• în zone susceptibile ale arborelui vascular= la locul
de ramificație a vaselor sau în zonele de mari
curburi ;
• Factorii de risc ATS:
• hiperlipidemia; HTA; HDL<1,0 mmol/L; DZ; obezitate
• vârsta bărbaţi > 45 ani, femei > 55 ani;
• stil de viaţă- fumat, inactivitate fizică, dietă aterogenă;
• factori posibili (homocisteina, lipoproteinaza);
• factori protrombotici; factori proinflamatori;
Placile de aterom = leziuni ale intimei arteriale numite
ateroame sau plăci fibrolipidice – proemina in
lumenul arterial, micsoreaza tunica medie subiacenta,
determina ocluzie arteriala progresiva; ischemie
arteriala
Etapele formării plăcii de aterom
1. lezarea endoteliului arterial (etapa de disfuncție
endotelială) ;
2. formarea striurilor lipidice (etapa de acumulare de
lipide/colesterol, aparitia de “foam cells”);
3. formarea plăcilor ateromatoase/fibro-ateromatoase
(etapa de acumulare de macrofage, lizozomi, RE si
celule musculare netede din tunica medie);
stabile/instabile; stenozante /nestenozante;
4. aparitia leziunilor complicate –prin eroziune/ fisurarea
/ruptura placilor fibroase si riscul ocluziei/stenozei
arteriale complete.
 Boala cardiaca ischemica acuta si cronica
• Factorii declanşatori la vârstnici :
• anatomici:
– cardiaci: ATS coronariană, pericardite,
miocardopatii;
– extracardiaci: fistule arterio-venoase;
• funcţionali:
– cardiaci: aritmii, scăderea forţei de
contracţie miocardică;
– extracardiaci: anemia, modificări calitative
ale Hb, hipoxia pulmonară;
• metabolici:
– cardiaci: hipertrofia cardiacă, tulburări
electrolitice, HTP;
– extracardiaci: hipo/hipertiroidism, stări de
stres.
• micşti:
– combinaţia celor de sus.
Tipurile clinice intalnite la varstnici sunt:
• BCI cronică silenţioasă;
• BCI cu aritmie sau tulburări de conducere;
• BCI cu insuficienţă cardiacă;
• BCI cu insuficienţă cardiacă şi tulburări de ritm
şi conducere;
• BCI dureroasă: Angina pectorala, IMA
Diagnosticul de certitudine/indiferent de varsta
1. Electrocardiograma/ECG standard/continua-
Holter;
2. Angiografia coronariana/coronarografia- rol
diagnostic si terapeutic (endarterectomie
coronariana);
3. Teste biologice - rol dg de certitudine pentru
IMA
• ↑ fibrinogen,
• ↑ LDh-CPK-MB,
• ↑troponinaT( la 4 ore pana la 6-8-14 zile)
 Infarctul miocardic acut -IMA
Maximul curbei sunt decadele 6 si 7
Particularitatile tabloului clinic IMA la varstnici:
1. Durerea este scurta, de mica intensitate, situata in etajul
abdominal superior, aparuta postprandial, insotita de
greata,meteorism si varsaturi (forma digestiva);
2. Accentuarea brusca si relativ neexplicabila a acuzelor
unei boli coexistente, de tipul sd.umar-mana sau
scapulo-humeral (forma osteo-articulara);
3. Durerea poate fi insotita de tulburari de ritm (forma fara
durere);
4. sindromul coronaro-cerebral-manifestari cerebrale:
tulburari psihice, disartrie, agitatie psihomotorie
predominent nocturna, stare de confuzie, dezorientare
sau coma;
5. Agravarea brusca si aparent nejustificata a tulburarilor
trofice din arteritele periferice;
Complicatii ale IMA
 accidentele trombembolice ( cerebrale, periferice)
 tulburarile de ritm (extrasistole ventriculare,
fibrilatie/ fibrilo-flutter atrial)
 insuficienta cardiaca stanga sau congestiva
 socul cardiogen
Principii terapeutice
• regimul de viata si alimentar- stil de viata;
• program de exercitii fizice individualizate;
• medicamentos indiferent de varsta :
1. De urgenta-
• Analgetice si sedative: Mialgin 0,10g sc/iv;
Morfină 0,01g – 0,02g sc/im/iv
• Anticoagulante: Heparină 500-1000 UI/oră
iv
• Coronarodilatatoare:Nitroglicerina1mg/oră;
Isosorbid Dinitrat 2mg/oră
2. Cronic
1. Antianginoase (coronarodilatatoare cu
actiune prelungita- nitrati=
mononitrat/dinitrat/pentaeritril T)
2. Antiagregant plachetar ( aspirina in doza
de 75-100mg/zi; Clopidogrel 75mg/zi)
3. Hipolipemiant(statina/niacina,
colestiramina/ derivații de acid gras
Omega 3.
 HTA geriatrica Simptome particulare la varstnici:
• dispneea de efort
Particularitati HTA la varstnici
• TAsistolica>180-190mmHg; cu evolutie • senzatia de disconfort toracic
benigna; pacientul varstnic o suporta • palpitatii
usor; • dissomnia
• presiunea diferentiala > 80mmHg ;
• nicturia
• Cauza: diminuarea elasticitatii vaselor
mari ca urmare a proceselor de • dezorientare TS (uneori)
ateroscleroza si cresterea rezistentei STADII I II III
periferice; HTA
3 stadii evolutive ale bolii hipertensive
CLINIC Asimpt. HVS; Simptome si semne de
• HTA-boala cronica-necesita Monitorizare: Angiopatie afectare organica:
retiniana; Cord: BCI, IC
• variațiile valorilor TA- pentru Microalb./ Renal: eRFG ↓;
ajustarea medicatiei; proteinur.; cr>2mg/dl
• afectarea organelor tinta; cr=1.2-2mg/dl Cerebral: AIT, AVC,
Placi ATS Encefalopatie HTA
• stadializarea HTA; Vase : hemoragii aa.
• evaluarea riscurilor CV; retiniene , anevrism,
ocluzii aretriale periferice
 HTA geriatrica Evaluarea riscului bolnavului hipertensiv are in
vedere
Factorii de risc 1. nivelul tensiunii arteriale
• Obezitatea ; 2. gradul de afectare a organelor țintă
• Sedentarismul ; 3. factorii de risc cardiovasculari asociați.
• Consumul crescut de sare; Bazându-se pe rezultatele studiului Framingham, OMS
• Dislipidemia; și ISH au elaborat o metodă de a estima riscul de
• Diabetul zaharat; evenimente cardiovasculare majore pe baza a 5
• Consumul crescut de alcool itemi:Valoarea TA;Varsta;Sex;Nivel colesterol T;Fumat;
Diagnosticul pozitiv : debut rar in geriatrie; 4 categorii de risc cardioascular: scăzut, mediu, înalt și
determinari repetate al TA coroborate cu foarte înalt cu ajutorul scalei SCORE;
date biologice;
Diagnosticul de stadiu -investigatii Principii terapeutice in HTA geriatrica
standard: • regim alimentar hiposodat
• evaluarea afectarii cardiace : ECG; Ecografie • evitarea eforturilor fizice si a stresului emotional
cardiaca; • regim de viata sanatos;
• evaluarea afectarii renale: creatinina, eRFG; • tratament farmacologic :
• evaluarea afectarii vasculare: Fund de ochi; • diferite clase de antihipertensive in functie si de
Doppler Carotidian; restul polipatologiei pacientului
• evaluarea afectarii cerebrale: CT cerebral • alegerea antihipertensivului este o misiune
nativ/RMN cerebrale dificila, cunoasterea interactiunilor
medicamentoase si a reactiilor adverse;
• Sedative/anxiolitice
 Hipotensiunea ortostatica
• sindrom frecvent (1/4) intalnit la persoanele varstnice;
• scaderea TAS cu mai mult de 20 mmHg in trecerea de la clinostatism la ortostatism;
• Cauza determinanta- complexa si include tulburari de reglare simpatico-parasimpatic si umorala;
• Simptomatologia de tip neurologic (vertij, sincope) este corelata cu scaderea debitului sanguin cerebral;
• Testul Schellong test de confirmare a diagnosticului; se practica dimineata si se masoara pulsul si
tensiunea simultan in clinostatism si ortostatism la intervale de 1,3,6,10 min., consemnandu-se
simptomele aparute;
• Formele hTA:
forma simpaticotonica – cu cresterea pulsului si cresterea TAD.
• Cauze: deshidratare,anemie,scaderea volumului circulant,insuficienta cardiaca,clinostatism
prelungit
forma asimpaticotonica – cu scaderea TAD
• Cauze neurologice : in AVC , neuropatie diabetica, boala Parkinson, insuficienta cerebro-vasculara,
trat. medicamentoase (LDOPA, B-blocante,antidepresive si neuroleptice );
• Tratamentul hTA -profilactic
• instruirea pacientului cu risc in ceea ce priveste administrarea medicamentelor;
• riscul deshidratarii;
• ridicarea brusca in ortostatism;
• bandaje compresive ale gambelor;
 Arterita cu celule gigante (Arterita temporala, senila Horton)
Examenul local al regiunii temporale =
o boala patognomonica a varstnicului ;
• traiectul A. Temporale apare
localizare la : • Sinuos cu nodozitati si zone de eritem;
• bifurcatia A. Carotide • Dureros spontan si la palpare.
• Aa. extracraniene (Temporala) • manifestari algice locale,
• Aa. intracraniene (Oftalmica, A Centrala a • alterarea starii generale,
retinei) • manifestari neurologice, oftalmologice,
dermatologice, reumatologice
Debutul bolii- insidios cu cefalee, oboseala,
anorexie, scadere ponderala, polimialgii, febra, • Tratamentul consta in antiinflamatorii steroidiene;
tuburari vizuale tranzitorii;
Clinic:
1. Durerea provocata de masticatie (simptom
pretios /patognomonic); Dign. Dif. cu Artrita
articulatiei temporo-mandibulare;
2. In cazul evolutiei cronice pot aparea leziuni
ulcero-necrotice intinse la nivelul teritoriului
pielii capului datorata leziunilor stenozante
arteriale;
3. instalarea unei involutii fizice si psihice spre
dementa;
 Fibrilatia atriala la varstnici Principii de tratament: decizie
importanta pt geriatru datorita
cea mai frecventa tahiaritmie la varstnici;
Forme • polipatologiei asociate
• forma paroxistica, greu de suportat de • a riscurilor adiacente
catre persoanele varstnice; se poate
complica cu AVC, AIT, sincope, soc
cardiogen; 1. Anticoagulante ( ACO-
• forma cronica, permanenta, fara posibilitati INR/NOAC)-complianta ;
de reconversie; 2. Dubla antiagregaree
Simptomatologie: asimptomatic, palpitatii cu plachetara
ritm neregulat, rapid /sau nu;
3. Betablocante pt scaderea FC
Clinic= batai cardiace inechidistante,
inechipotente; pulsul se va lua intotdeauna cu ± digitalina-tonicardiac;
mana 4. Antianginoase;
Diagnostic +: 5. Hipolipemiante ;
• ECG standard =lipsa undelor p; unde f in
V1-V6;
• ECG continuu/Holter pt dg. dif.
Evaluarea Riscului de producere a unui stroke in FA;
Evaluarea Riscului de sangerare pentru monitorizarea tratamentului ACO in FA;
 Insuficienţa cardiaca la varstnici FACTORI PRECIPITANTI
care cresc munca inimii:
• Sindrom clinic • diverse infecţii (reumatică,endocardita , gripa, Covid);
• incapacitatea inimii de a asigura un regim circulator • anemii ; hemoragii ;
adecvat necesităţilor metabolice ale organismului; • hipertiroidismul;
• Suprasolicitările fizice şi psihice intensive;
• deteriorarea funcţiei de pompă a ventriculilor;
• Consumul exagerat de NaCl;
• o boală progresivă, de cele mai multe ori stadiul final al • emboliile sau trombozele pulmonare;
unei boli cardiovasculare; • hiperhidratarea iatrogenă prin PEV;
• Mortalitatea, morbiditatea şi costurile economice sunt • variaţii excesive ale temperaturii (căldură umedă);
semnificative • HTA paroxistică
• cea mai frecventă cauză de spitalizare la pacienţii > 65 de
ani; care scad capacitatea inimii de a asigura
Cauze : necesităţile circulatorii ale organismului
Mecanice- valvulopatii dobândite/congenitale, HTA,HT pulmonară, IMA • Modificările extreme ale FC şi ritmul cardiac
(tahicardii şi bradicardii extreme);
Procese inflamatorii şi metabolice- BCI, cardită reumatismala, • Digitalizarea incorectă ;
hipertiroidism, anemii grave, dezechilibre metabolice, • Intreruperea digitalizării;
avitaminoze;
• ischemie miocardică acută (angina pectorala
instabila, IMA)
• etc
Insuficienţa cardiaca la varstnici
• simptome şi semne atipice
• Cei sedentari pot să nu prezinte dispnee de efort;
• ortopneea clasica sau dispneea paroxistica nocturna
pot fi inlocuite de tulburări nespe- cifice de somn;
• edemele pot fi evidente la nivelul sacrului şi nu al
gambelor;
• edemul nu este un semn specific, deoarece poate
apărea şi în insuficienţa venoasă, tratamentul cu
blocante ale canalelor de calciu, scăderea presiunii
oncoti ce din cauza malnutriţiei, bolilor pulmonare.
• Nicturia se poate datora mobilizării edemelor
periferice în poziţia de decubit;
• Sarcopenie-incapacitate functionala/ dizabilitate
pentru activitatile zilnice/fragilitate;
• afectare cognitivă/delir/dementa
• Cunoasterea resurselor pacientului vârstnic în
vederea recâştigării independenţei;
Managementul terapeutic
• IECA - menţinerea funcţiei cardiace
şi protejarea cognitivă;
• reevaluarea medicaţiei pentru a se
asigura tratamentul optim şi pentru
a scădea riscul efectelor adverse si
interactiunilor medicamentoase;
• AINS, inhibitorii de ciclooxigenază
2, tiazolidindionele, antiaritmice şi
blocantele canalelor de calciu de
primă generaţie trebuie utilizate cu
precauţie;
• monitorizare pentru funcţia renală
şi anomaliile electrolitice;
• deteriorarea cognitivă preexistentă
Principii terapeutice
la varstnici cu IC
Pacientul vârstnic cu IC trebuie în
obligatoriu internat /urgenta
Stil de viata
• restricţie moderată de sare;
• limitarea activităţii fizice;
• Ridicarea in pozitie sezanda;
• La vârstnicii cu IC uşoară sau moderată
exerciţiile fizice progresive cresc capacitatea de •
efort;
Farmacologic-de sustinere cardiaca si recuperare
functionala
• Diuretic cu evaluarea aportului de K;
• Tonicardiac;
• Oxigenoterapie;
• Tratamentul cauzei declansatorii a IC;
• Conduita de urgenţă in IC se bazează pe
• monitorizarea funcţiilor vitale;
• controlarea temperaturii ;
mod • notarea şi monitorizarea periodică a TA
• observarea starii tegumentelor;
• Urmarirea simptomelor de agravare a
bolii;
• Pregatirea pacientului pentru ieşirea din
spital, informând aparţinătorul asupra:
regimului de viaţă, dieta, efort şi riscuri;
Educatia pacientului varstnic pentru prevenirea
afectiunilor cardiovasculare:
• Asanarea focarelor de infectie din organism;
• Alimentatia echilibrata;
• Regim de viata echilibrat;
• Activitate fizica in limita capacitatii de efort;
• Aderenţa la măsurile terapeutice;
• Medicamentele ambalate în blistere, sa fie
verificate săptămânal;
• Asigurarea suportului social, cel puţin din
partea membrilor familiei.
 Pneumonia si Bronhopneumonia acuta la varstnici
au o prevalenta mare la varstnici;
Ag. etiologici : Bacterii- stafilococul,
streptococul, Klebsiella, E.coli, Proteus,
Pseudomonas; Virusi-virusul gripal,
Coronavirus
Particularitati clinice la varstnici:
 Simptomatologie atenuata
 debut insidios
 Alterarea starii generale
 Dezorientare si/sau Agitatie
 Febra moderata
 Tuse iritanta sau cu expectoratie
mucopurulenta,
 Dispnee
 Cianoza
 Tahicardie
 Ex. fizic: Submatitate si /sau raluri
crepitante sau bronsice
 Investigatii
 Analizele biologice - Leucocitoza , teste
inflamatorii + (VSH, PCR, Fibrinogen); Ex Sputa;
 Radiografia pulmonara ( in evolutie)- intarirea
desenului alveolar
 CT toracic
 ECG standard- afectarea cardiaca;
 Complicatii la varstnici
 Bronsiectazii
 Pleurezii
 Insuficienta cardiaca congestiva
 Colapsul circulator periferic
 Aritmia extrasistolica si FiA paroxistica
 Trombembolismul pulmonar
 Nefrita acuta bacteriana
 Abces pulmonar
Principii de tratament la varstnici
in Pneumonia si Bronhopneumonia acuta
1. Antibioterapie
2. Sustinerea hidroelectrolitica
3. Sustinerea cardiovasculara
4. Expectorante si fluidifiante
5. Antiinflamatorii-NS/S
6. Bronhodilatatoare
7. Ingrijirea pacientului
 Posturarea pacientilor
 Schimbarea pozitiei la 2 ore
 Tapotarea toracica
 Hidratarea
 Monitorizarea T, TA , AV
• Antibioticele
• conform antibiogramei dupa cultura
sputei;
• empiric/antibiotic cu tropism respirator -
de cele mai multe ori;
• Antivirale;
• Infectii nosocomiale!;
• Ghidurile medicale utilizate;
• Dozele ajustate in functie de RFG
• Perioada de administrare tine cont de
• Evolutie/complicatii
• de toxicitatea antibioticului
• Administrare concomitenta cu
eubiotice si antifungice sistemice(
protectie digestiva);
Pneumonia de aspiratie
• Aspirația pulmonară =inhalarea în plămâni
alimente, acid gastric sau saliva ( necuratate
fiziologic, prin tuse);
• Definitie PA: procesul inflamator al tractului
respirator inferior dat de aspiratia pulmonara
complicata;
• Factorii de risc :
• boli pulmonare,
• crizele de epilepsie,
• AVC,
• demența, • Principii de Tratament:
• probleme dentare,
• tulburări de deglutitie,
• anumite boli neurologice: B Parkinson,
Miastenia gravis
• boala de reflux gastroesofagian,
• Radioterapia/ sistem imunitar slabit
• Alcool/droguri
• sedative.
• Examen fizic:
• Durere toracica anterioara mare;
• Tahipnee; wheezing audibil;
• Detresa respiratorie- scaderea saturatieie O2;
• Tuse cu sputa rozalie sau spumoasa;
• Tahicardie;
• Cianoza buzelor;
• Raluri crepitante pulmonare;
• Stare generala alterata
• Diagnostic +:
• Radiografia pulm./ CT torace,
• Laborator ( leucocitoza, sd inflamator, gaze sanguine, Ex
Sputa)
• Bronhoscopie( dificila pentru varstnici)
• Hemocultura (pusee febrile neconcludente)
• Aspiratie traheala- metoda de curatare a arborelui traheo-
bronsic
• Manevra Heimlich
• Pozitie semicurba cu capul patului ridicat la unghi de 45 de
grade;
• Oxigenoterapie/ ventilatie manuala
• Antibioterapie ( flora indigena locala-anaerobi si streptococci
etc)
• Antiacide, prokinetice
Infectia de tract urinar/ITU la varstnici
Epidemiologie ITU In Romania:
femei/ bărbați = 4:1 /1000 de loc;
Distribuția incidenței ITU pe grupe
de vârstă:
 un vârf la categoria 35-39 de
ani;
 un maxim la grupa de vârstă
70-74 ani;
• Bacteriuria asimptomatică crește cu
vârsta
Transmiterea germenilor:
• pătrund în uretră din intestin
• ascendent prin uretră
• particularitati geriatrice- lipsa
igienei locale creste riscul de ITU
• hematogen
Bacili gram-negativi aerobi
• 80-85%=E. coli
 se pot atașa de peretele vezicii urinare
 pot forma un film care rezistă reacției
imunitare
• 5-15%=Klebsiella, Proteus, Pseudomonas,
Enterobacter ( infectii nosocomiale)
Coci gram-pozitivi aerobi
• 5-10%=Staphylococus saprophyticus,
Staphylococus aureus , Enterococus ;
Alți germeni-
• Infecții cu Mycoplasma, Ureaplasma,
Gardnerella vaginalis, Chlamidia trachomatis,
Trichomonas vaginalis, Neisseria gonorrhoeae
(uretrite, prostatite);
• Viruși- Herpes simplex, adenovirusuri,
citomegalavirusuri;
• Fungi -Candida albicans;
 Factorii favorizanti ai ITU la varstnici Particularitati clinice la varstnici cu ITU
• Tulburari mictionale, de cauză neurologică (vezica  Simptomele
neurogenă )
o pot fi absente, vagi
• Diureza scazuta din cauza hidratarii insuficiente
o pot fi mascate de alte afecțiuni coexistente sau
• Incontinenta anala de alte tratamente cronice
• Alcalinizarea ph-ului urinar  Schimbarea stării generale - semn de alarmă
• Colopatiile functionale insotite de constipatie pentru o eventuală ITU
• Scaderea estrogenilor la menopauza  Tulburări cognitive prezente:
• Bolile cronice -cancer, afecțiunile autoimmune, Diabetul ◦ Confuzie
zaharat
◦ Dezorientare
• Reziduu vezical la barbati cu adenom de prostate
◦ Agitaţie
• Abuzul de antibiotice
• Manevre urologice cisto/uroscopie, cateterism urinar • Alte simptome:
permanent/ intermitent (pacienții cu leziuni medulare) ◦ Abilități motorii slabe
• Spitalizarea prelungita ◦ Ameţeală
• Alimentația deficitară ◦ Cădere
 deficiența de vitamina A, C, E, ◦ Depresie
 nivel scăzut al Mg,Se,Fe,Zn
 Tipuri de ITU
• este prima documentare bacteriologică a unei bacteriurii
Infecția primară semnificative;
• la o persoana varstnica care nu a mai avut o infecție urinară sau
sau izolată are un interval liber de cel puțin 6 luni între infecții;
• Evolutie- vindecare- tratament adecvat;

• terapie inadecvată;
Infecția • cauzată de bacterii rezistente la tratament;
recidivată • infecții cu multiple organisme sau reinfectare rapidă;
• > două infecții/6 luni sau trei infecții/12 luni;
• după o infecție anterioară tratată;
Infecția recurentă • o persistență bacteriană (infecție cu același microorganism) ;
• o reinfecție (infecție cu o bacterie diferită, din afara tractului
(ITUR) urinar).
 Particularitati ITU in Geriatrie
Bacteriuria de sondă
urinară/
nosocomiale
• colonizare bacteriană a
pungii de drenaj şi a ariei
peri-uretrale
• Uropatogenii sunt Gram
negativi = E.Coli, Klebsiella,
Proteus, Pseudomonas ,
• Tulpinile au o rezistenţă
crescută la antibioticele
uzuale
• Menţinerea SUV 2-3
săptămâni dacă se întreţine
perfect (European
Association of Urology)
Întreţinerea cateterelor
Complicatii ITU
vezicale
• Montare/etanșiezare /netraumatic a • Pielonefrita
SUV
• hidratare pt menținerea diurezei
• Insuficienta renala
acuta
• Menţinerea drenajului gravitaţional
(punga urinară NU se lasă în patul • Endocardita
bolnavului)
• Osteodiscita
• Risc de obstrucţie a cateterului în • Sepsis
cazul pacienţilor imobilizaţi –
hipercalciuria (prin demineralizare
osoasa)- risc crescut pentru formarea
de calculi
PRINCIPII TERAPEUTICE IN ITU LA PERSOANELE VARSTNICE
1. Monoterapia
antibiotice active conform
antibiogramei

5. Dacă bacteriuria persistă, dar

fără risc de bacteriemie, nu se va 2. Cura de atac a puseelor acute/
insista în sterilizarea urinii (e primoinfecţiilor 7-10zile se
preferabilă starea de “purtător folosesc doze mari, dar adaptate
cronic”) la clearence-ul creatininei

4. Prelungirea terapiei
antibiotice =DOAR în cazul
ITU superior şi pentru
pacienţii cu risc crescut
(neutropenie, fragilitate) pentru
prevenirea complicațiilor bolii
3. Cure de întreţinere 4-6 spt
se folosesc doze mai mici de
antibiotice cât mai puţin toxice
sau netoxice (pe termen scurt
sau lung)
 Incontinenta urinara-IU
Definitie: reprezinta un simptom functional frecvent intalnit, una din marile probleme geriatrice.
Tipurile de incontinenta urinara/IU:
• de stres/efort
• tranzitorie
• permanenta
1). IU de stres sau de efort =pierderea involuntara de urina printr-o crestere brusca a presiunii intraabdominale prin efort
de tuse, stranut, ras sau schimbare de pozitie. Frecventa mai ales la femei care au o relaxare sfincteriana secundara unei slabiri
a planseului vezical datorita atrofierii vezicii, uretrocistocel , insuficientei hormonale estrogenice cu pierderea elasticitatii
uretrei.
2). IU tranzitorie este cauzata de :
• Infectii acute ale cailor urinare, pulmonare, AVC, stari confuzionale
• Psihologica: institutionalizare, izolare, instrainare
• Indusa: vigilenta diminuata, mobilitate redusa, promptitudinea personalului, accesibilitate la toaleta, retentii cu mictiuni
prin” prea plin”( in constipatii, adenom de prostata, stricturi uretrale), medicamente(diuretice, sedative, Adt), diabet.
3). IU permanenta
• persista si dupa inlaturarea cauzelor expuse anterior
• Cea mai obisnuita este” vezica neurogena” cauzata de :
• Leziuni ale SN mai ales central la varstnici ( AVC).
• Neuropatia diabetica
• Boala Parkinson
Retentia de urina
Definitie: reprezinta imposibilitatea de eliminare a urinii din vezica fiind o alta caracteristica geriatrica
Tipurile RU:
• RU acuta
• rara in geriatrie si este mai ales la cei fara tulburari mictionale anterioare,
• apare postoperator, boli infectioase, stari toxice
• RU cronica
• reprezinta decompensarea vezicala prin epuizare detrusorului cauzata de stricturi uretrale,
hipertrofia de prostata.
• Se instaleaza lent, progresiv,dupa o serie de tulburari mictionale de polakiurie sau disurie
Complicatia cea mai frecventa este infectia urinara si/ sau calculi intravezicali.
Simptomatologie specifica la pacientul varstnic:
• agitatia si confuzia
• Lipsa mictiunilor
• palparea abdominala care pune in evidenta globul vezical
Tratamentul
• golirea vezicii ca o manevra de urgenta prin sondare
• de tip evacuator cu investigarea ulterioara a cauzelor producerii
• de tip terapeutic cu pastrarea SUV pentru prevenirea altor retentii sau complicatii
 Complicatii severe
Hipertrofia prostatei
– retentia acuta ireductibila
• este patognomonica cu imbatranirea vezicala,
• singurul organ care creste in dimensiuni la – infectiile recidivante urinare,
batranete fata de toate celelalte care – semne incipiente de
diminua insuficienta renala;
Simptomatologia - • tratament medicamentos - in
• Polakiurie cu nicturie cazurile cu volum mediu al prostate si
• Mictiune imperioasa cu PSA normal
• Retentie de urina acuta • tratament chirurgical-
Diagnosticul este confirmat de – PSA crescut - urmata de o terapie
• tuseul rectal citostatica ;
• ecografia pelviana. – prostata de volum foarte mare cu
Diagnosticul diferential este pentru natura complicatii;
etiologica
• benigna sau maligna
• prin markerul tumoral PSA
Boala renală cronică la vârstnici
procesul de îmbătrânire fiziologic coexistă cu modificări renale- structurale și funcționale
 scăderea numărului de nefroni funcționali (nefroscleroza)
 scăderea nivelului circulației renale
 disfuncție tubulară
 perturbarea funcțiilor de filtrare, excreție și concentrație

• persoanele cu vârsta > 60 de ani au mai multe șanse să dezvolte afecțiuni renale
• afecțiunile renale se pot dezvolta în orice moment
• simptomele de boală de rinichi apar foarte târziu
• numai 10% dintre persoanele cu afecțiuni renale cronice știu că le au

BCR =concept epidemiologic similar BCV

Factorii de risc ai BCR + leziunile renale (albuminuria, proteinuria) + reducerea RFG = factori de risc ai BCV
Se potenteaza reciproc in morbiditatatea si mortalitatea populationala;

“protect your kidneys, save your heart”

Etiologie: Boli cronice ( HTA, DZ), Boli 10 simptome posibile de BCR la vârstnici
imune, droguri,etc
1. oboseala, slăbiciunea,
Evolutia spre IRC terminala 2. concentrarea scăzută, tulburări de somn
Diagnosticul: 3. apneea de somn
4. tegumente uscate și prurit
• Rata Filtrarii Glomerulare (RFG)= este 5. tulburări de micțiune mai ales nocturne
estimata prin formula MDRD 4 pe baza a 6. hematurie
4 criterii: creatinina serica+ varsta + sex + 7. urina spumoasă
rasa; pe internet cu acces gratui 8. edeme palpebrale și sau gambiere
• Cresterea albuminuriei (eliminare urinara 9. apetit scăzut
de albumina si/sau proteine=marker de 10. crampe musculare
leziune); cand persista >3 luni=marker de Complicatii:
• infecții și spitalizări repetate
leziune cronica • hipocalcemie cronică, ce va stimula glanda
• Ecografie renala/ CT /RMN renal paratiroidă, determinând hiperparatiroidism
sec.(PTH >300 pg/ml); se recomandă
efectuarea de rutină a nivelului calciului,
• Punctie renala (pt leziunile renale)- nu fosfatului, PTH, fosfatazei alcaline
este o metoda de screening • anemia renală-normocromă, normocitară ,
consecința deficitului relativ de eritropoietină;
se recomandă Hgb si feritina de monitorizat
Stadializarea BCR: Ghidul KDIGO (Kidney Disease Improving Global Outcomes) recomandă estimarea RFG pe baza unei
ecuaţii CKD-EPI 2009 (Chronic Kidney Disease-Epidemiology Collaboration) utilizand: concentraţia creatininei serice +vârsta +
sex + rasă ( ml/min/1.73mp);
 Principii de tratament in BCR la persoanele varstnice
Obiective in dieta
– reducerea fosfatemiei si a acidozei
– diminuarea retentiei azotate
– controlarea tensiunii arteriale
– obtinerea unei stari de nutritie adecvate
Dieta:
– regim hipoproteic pt cei cu IR pentru a preveni
progresia deteriorarii renale
– restrictie a aporturilor de sodiu si de kaliu
– restrictia lichidelor
– regim hipoglucidic
Tratamentul:
•Antihipertensiv- cu IECA/sau sartan ,blocantele canalelor
de calciu, pentru a asigura atingerea valorilor TA;
•Anemiei de cauză renală- eritropoietină umană la
pacienții cu BCR în std 4 și 5; (Hb <11 g/dl daca s-au exclus
alte cauze de anemie); Asociat și tratament adjuvant cu Fe
(în funcție de nivelul seric de feritină);
•Osteodistrofia renala- pt supresia producției de PTH și în
ameliorarea hipocalcemiei- Analogi ai vit.
(doxercalciferolul) la pacienții cu BCR în stadiile 3-5 care nu
sunt pe dializă și la care nivelurile de PTH sunt crescute;
Obiective in tratament:
• incetinirea progresiei bolii;
• Tratarea complicatiilor CV, hematologice, mineral
osoase;
• tratamentul factorilor cauzali si declansatori;
• tratamentul complicatiilor renale-Infectii, litiaza etc;
• masurarea regulata a TA;
• evitarea folosirii excesive a medicamentelor eliberate
fara reteta
• substituirea functiei renale pierdute;
• renuntarea la fumat;
• Pregatirea pacientului in stadiul 4 – informal si practic
despre mijloacele de epurare extrarenala:
– Dializa peritoneală - înlocuirea lichidului de
dializă la 6 ore;
– Hemodializa se realizează în aproximativ 3
sedințe de 4-5 ore pe săptămână, reducând
ureea cu peste 65%;
D
• In stadiul 5 al BCR(terminala)=dializa extrarenala
• Transplant renal -în România de la 2% /2007 la 8%
/2019
 Modificari ale homeostaziei la varstnici
• homeostazia sanguina se mentine relativ stabila la personele varstnice
Imbatranirea nu influenteaza mentinerea constanta a
• echilibrului plasmatic
• a echilibrului acido-bazic,
• echilibrului hidroelectrolitic
• morfologia tesutului sanguin
Modificarile = sunt minime si nu perturba functionalitatea sangelui
• Deshidratarea de imbatranire -afecteaza usor echilibrul acido-bazic intracelular;
• Disproteinemia usoara prin scaderea serumalbuminelor si cresterea globulinelor
serice;
• Cresterea nivelului plasmatic al lipidelor;
• Scaderea usoara a numarului de hematii, a hematocritului si concentartia de
hemoglobina;
• Hipoplazie a maduvei hematogene prin dezvoltarea in exces a maduvei grase;
Anemia la varstnici
Definitie= OMS- concentraţia de hemoglobină
(Hb) <12 g/dl pentru femei şi <13 g/dl pentru
bărbaţi.
Frecvenţa
• este cea mai frecventă boală hematologică
(10-20%)
• la vârstnici > 85 de ani, spitalizaţi
• este mai frecventă la bărbaţi, decât la
femei.
Cauze :
• >2/3 au drept cauza deficite nutriţionale şi anemia
din bolile cronice
• 1/3 cauze neexplicate, patogenia acestora fiind
complexă.
Urgenţă geriatrică! -poate decompensa şi agrava
boli concomitente: IC, hipotensiunea ortostatica,
tulburarile cognitive;
CAUZE DE ANEMIE LA PERSOANELE
VARSTNICE
1. bolile cronice
2. deficitul de fier (maduva spinarii
necesita fier pentru a sintetiza
hematii)
3. deficienţa de vitamina B12
4. deficienţa de folat
5. sangerari externe (hemoragii)
cauzate de hemoragii GI
6. sindromul mielodisplazic
7. boli renale (rinichii ofera suport vital
maduvei spinarii in procesul de
creare a hematiilor)
8. nutritie deficitara (vitaminele si
mineralele sunt vitale pentru
sintetizarea hematiilor)
9. alcoolismul (implica scaderea
numarului de vitamine si minerale).
 Anemia la varstnici
INVESTIGATII UTILE IN GERIATRIE
• Hemoleucograma:
• Numar eritrocite < 4,2 milioane pe 1mmc la
barbati si < 3.7 milioane pe 1mmc la femei
• Hemoglobina< 13 g/100 ml la barbati si 11
g/100ml la femei
• indicii eritrocitari: volumul eritrocitar mediu
(VEM), concentratia medie a hemoglobinei
eritrocitare (MCHC), cantitatea medie de
hemoglobina pe eritrocit (MCH)
• numarul de reticulocite
• sideremia
• vitamine B, folati
Pentru determinarea etiologiei anemiei:
• eRFG pentru determinarea functiei rinichilor
• Exam. sumar de urina- hematii prezente
• Hem-ocult (analiza materiilor fecale pentru
depistarea eventualelor hemoragii oculte)
• endoscopia digestiva superioara sau inferioara (
formatiuni ale tubului digestiv care pot sangera)
• Punctie maduva osoasa
TIPURI DE ANEMII
• Anemii microcitare datorate hemoragiilor:
• prin pierderea unei cantitati mari de sange,
organismul nu poate compensa
(HDS=neoplazii ,ulcer, ciroza)
• prin pierderi cronice/oculte de sange
(hemoroizi, polipi intestinali, cancer colonic,
ulcer)- anemie datorata lipsei de fier (anemia
feripriva)
• Anemii macrocitare datorate:
• prin absorbtie deficitara la nivelul stomacului
a vit. B12 ± ac. folic (anemii
pernicioase/megaloblastice)
• nutritiei inadecvate/carente alimentare
• din bolile renale: in nefropatii prin scaderea
secretiei hormonului renal (eritropoietina) ce
intervina in productia de globule rosii
• consumului excesiv de alcool: prin lipsa de
vitamine si minerale cat si actiunea toxica a
alcoolului asupra maduvei osoase
Anemie ereditara- cu celule in forma de
secera sau siclemia- celule rosii au forma
de secera, forma datorata producerii unui tip
anormal de hemoglobina (aceste globulele
rosii sunt distruse mai repede la trecerea prin
capilare).
 Osteoporoza
Epidemiologie
• una dintre cele mai răspândite boli
legate de îmbătrânire;
• Prevalenta osteoporozei este in
crestere datorita cresterii
populatiei >75 ani;
• 1/3 femei şi 1/5 bărbaţi > 50 de
ani vor suferi o fractură
osteoporotică;
• 80 % dintre cei care au suferit cel
puţin o fractură, nu au fost
identificaţi sau trataţi pentru
osteoporoza;
Clasificare:
• osteoporoză primară (de tip I,
postmenopauză şi tip II, tardivă)
• osteoporoză secundară (întâlnită şi la
vârstnici) survenită în numeroase
afecţiuni (<5% din totalitatea cazurilor)
Cauze de apariţiei a osteoporozei secundare:
• insuficienţă renală cronică;
• boli endocrine (hipertiroidism,
hiperparatiroidism, hipogonadism, sindrom
Cushing, diabet zaharat);
• imobilizarea prelungită;
• Afecţiuni digestive: hepatice, ciroză,
malabsorbţii proteice din afecţiuni gastrice;
• Alcoolism si tabagismul;
• carenţă de vitamina A şi C, deficitul de
calciu;
• medicamente (corticoizi, fenitoină,
barbiturice);
• artrita reumatoidă etc.
Investigaţii paraclinice :
1. examenul radiologic – puţin sensibil, nu estimeaza DMO;
Osteoporoza
evidenţiază fracturile; COMPLICATIILE LA PERSOANELE VARSTNICE
2. tomografia computerizată cantitativă a coloanei vertebrale Fracturile de şold-în general rezultatul unor căderi;
– cea mai sensibilă metodă pentru diagnosticul iniţial; nu se
recomandă pentru măsurători repetate din cauza costului Semne clinice ale unei fracturi de col femural sunt:
ridicat şi a dozei mari de radiaţii; • durere vie la mobilizare,
3. absorbţiometria unifotonică la nivelul antebraţului proximal • impotenţa funcţională,
– puţin sensibilă în stadiile precoce;
• rotaţia externă a membrului inferior dureros,
4. absorbţiometria bifotonică la nivelul coloanei vertebrale şi • scurtarea acestuia.
şoldului – limitată de numeroase artefacte;
5. dubla absorbţiometrie cu raze X la nivelul coloanei lombare Fracturile încheieturii mâinii
si a şoldului- metoda de preferat pentru depistare şi pentru Fracturile de coloană pot apărea în lipsa unor căderi sau
monitorizare în timp a DMO traumatisme;
• Densitatea osoasă /DMO a pacientului e comparată cu Fracturile prin tasare pot determina dureri severe şi
media densităţii osoase a tinerilor de acelaşi sex şi aceeaşi presupun o recuperare îndelungată;
rasă.
• Acest scor se numeşte scorul T şi reprezintă densitatea
osoasă în funcţie de deviaţia standard (DS) faţă de
standardul la tineri.
Criteriile OMS 2007 pentru diagnostic:
• Osteopenia are un scor T = între –1 şi –2,5 DS
• Osteoporoza are un scor T = < –2,5 DS;

• Laborator: dozarea 25-OH vitD

 Principii terapeutice in osteoporoza
Profilaxia Osteoporozei se face din perioada adultă Farmacologic:
prin:
• dietă bogată în lactate
agenţi antiresorbtivi
• un stil de viaţă fără fumat si alcool • – Bifosfonaţi;
• expunere la soare • – Raloxifen (SERM-modulator selectiv
al receptorilor pentru estrogeni-
• aport adecvat de calciu si vitamina D 1997)/Evista
• exerciţii fizice regulate • – Calcitonina 4-8 UI/kg im/sc
agenţii anabolici
• Beneficiile exerciţiului fizic
• Teriparatid
• Prevenirea reducerii forţei musculare
• Prevenirea sarcopeniei • Calciu ( atentie la persoanele varstnice
cu ATS)
• Cresterea abilitatii funcţionale
• Activitatea zilnica posibila- mersul, alergatul, • vitamina D3 ( dozarea 25OH; vit D3)
tenis, dans
• Calitatea vietii crescuta