Nursing puericultura, pediatrie

suport Curs

PRIMELE INGRIJIRI ACORDATE NOU-NASCUTULUI

1 – se efectueaza dezobstructia cailor respiratorii superioare prin introducerea unei sonde Nelaton nr 10-12
in cavitatea buco-faringiana si in fosele nazale si se aspira secretiile si lichidul amniotic
2 – se apreciaza scorul APGAR
3 – se penseaza si se sectioneaza cordonul ombilical dupa expulzia completa
4 – se sterg tegumentele cu comprese sterile mari, imbibate cu ser fiziologic pentru a indeparta secretiile,
urmele de lichid amniotic si vernix caseosa. Toate ingrijirile ulterioare expulziei se acorda pe o masuta spe-
ciala , sub protectia unei lampi speciale care asigura caldura si lumina
5 – se aplica pe bontul ombilical o compresa sterila cu alcool sanitar si se bandajeaza circular regiunea ab-
dominala
6 – se masoara, se cintareste si se examineaza nou-nascutul depistindu-se eventualele malformatii congeni-
tale
7 – se ataseaza la antebratul copilului un cartonas de identitate cu numele, sexul, ora nasterii, greutatea, nr.
FO
8 – se infasa in scutece sterile, incalzite
9 – se efectueaza profilaxia oftalmiei gonococice prin metoda Wilhelm Crede, instilindu-se 1-2 picaturi de
solutie de nitrat de argint 1 % in sacul conjunctival al fiecarui ochi .Se maseaza usor pleoapele cu o com-
presa uscata, apoi se sterge excesul de solutie.
Ingrijirea ulterioara a nou – nascutului
1- se asigura conditiile de mediu:
- temperatura in salonul nou – nascutilor 22 grade C
- umiditatea 60 – 70 %
- luminozitate adecvata
- oxigenarea salonului
- absenta curentilor de aer
2 – se asigura lenjerie curata si incalzita pentru patut
3 – se urmareste si se noteaza aparitia meconiului (reprezinta primul scaun, este de culoare verzui- ne-
gricioasa, alcatuit din mucus, secretii intestinale, bila, epitelii descuamate) si a primei mictiuni (la aprox, 2
ore de la nastere).
Absenta mictiunilor poate insemna o malformatie congenitala pe caile urinare: imperforatia uretrei, fistule
ale vezicii urinare cu deschidere in organele invecinate.
Absenta eliminarii meconiului poate fi produsa de o malformatie congenitala a tubului digestiv: stenoza in-
testinala, atrezie (lipsa formarii) anorectala, imperforatie anala.
4 – se aseaza nou-nascutul in decubit lateral sau dorsal, schimbindu-i pozitia la 2 – 3 ore
5 – pulsul, respiratia, temperatura se masoara si se noteaza in foaia de temperatura obligatoriu de 2 ori
pe zi (sau de cite ori este necesar). Se cantareste zilnic si se noteaza greutatea. Se noteaza zilnic eliminarile
de materii fecale si eventul varsaturile.
6 – se schimba pansamentul bontului ombilical zilnic si se observa plaga, aspectul pansamentului , even-
tuale hemoragii , secretii si se anunta de urgenta medicului .
7 – alimentatia nou-nascutului trebuie sa fie naturala si numai in conditii extreme artificiala. Mama tre-
buie educata pentru alaptare. Daca este necesara alimentatia artificiala, se executa tehnica cu lingurita sau cu
biberonul si in functie de caracterul tranzitoriu sau permanent al contraindicatiei alimentatiei natural. Ali-
mentatia incepe precoce la 3 ore de la nastere prin administrare de apa fiarta si racita cu 5% glucoza, cu lin-
gurita, 4-6 lingurite din 3-3 ore pina la 6 ore de la nastere cand copilul poate fi alimentat cu lapte. Ritmul in-
tre 2 mese este de 3 ore. Durata unui supt creste de la 3-4 minute in prima zi pina la 20 -30 minute in a 5 zi,
acesta fiind ulterior timpul acordat unei mese
8 – se schimba scutecul dupa fiecare emisie de materii fecale sau de urina, efectuind toaleta regiunii per-
ineale de fiecare data .
9 – toaleta tegumentelor se efectueaza zilnic, pe regiuni, pana la caderea bontului ombilical, insistind la
plici.

1
 Nursing puericultura, pediatrie
suport Curs
10 – prima baie se efectueaza la 24 ore de la detasarea bontului ombilical atunci cand incepe cicatrizarea
plagii ombilicale.
11 – inainte de externarea din maternitate se efectueaza vaccinarea antihepatitica B si prima doza de vi-
tamina D si vaccinarea BCG .
12 – se urmaresc incidentele fiziologice din perioada de adaptare a nou-nascutului , involutia bontului
cordonului ombilical, icterul fiziologic, scaderea fiziologica in greutate, criza genitala, descuamatia fiziolog-
ica, febra tranzitorie.
Vaccinarea BCG
Înainte de externarea din maternitate se face vaccinarea BCG. (bacil Calmette-Guerin) împotriva tu-
berculozei, prin inocularea intradermică 0,1 ml de vaccin în partea postero-externă a braţului stâng în 1,3
medie. La injectare se formează un nodul mic de 5-6 mm de (coajă de portocală) această papulă trebuie să
dispară în 30 de minute.
La 1-3 săptămâni se formează la locul injectării un nodul mic cu baza îndurată
În partea centrală a nodulului se formează un orificiu prin care se elimină conţinutul.
Apoi se formează o crustă care se elimină în 2-3 săptămâni
La locul injectării se formează o pată depigmentată şi uşor deprimată.
Vaccinarea se face la nou născut cu greutate de peste 2500 gr.
În acelaşi timp se face şi profilaxia rahitismului prin administrare de vitamine D = 200.000 ui.m.
INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI PREMATUR
1- se asigura conditii de mediu, specifice in incubator
- o temperatura constanta de 37 grade C, protectia termica fiind prioritara , copilul stand dezbracat in incu-
bator
- umiditatea de 70-80%
- oxigenare de minimum 40 %
- eliminarea CO2 fiind permisa de orificiile prevazute in peretii incubatorului
2- supravegherea continua a functiilor vitale si vegetative, a permeabilitatii cailor aeriene, miscarile sug-
arului.
3 – se cantareste sugarul prin sistemul propriu al incubatorului
4 – se administreaza medicamentele recomandate si se recolteaza produsele biologice pentru investigatii.
5 – se asigura conditii de asepsie perfecta prin urmatoarele masuri:
- acces rapid numai personalului de ingrijire
- echipament special steril
- spalare pe maini inainte de a intra in salon
- dezinfectie riguroasa a suprafetelor, eventual cu lampa cu ultraviolete
6 – alimentatia incepe la 12 ore dupa nastere cu solutie de glucoza 5% cu pipeta sau cu lingurita, dupa
24 de ore se incepe administrarea de lapte prin modalitatea impusa de gradul de prematuritate si de starea de
la nastere, astfel:
gradul I , reflex de supt prezent ,la san sau la biberon ,
gradul II , reflex de supt slab , reflex de deglutitie prezent – cu lingurita ,
gradul III-IV reflexe alimentare absente – prin gavaj .
7 – se efectueaza toaleta tegumentelor prin tamponare cu comprese imbibate cu apa fiarta si racita la
37oC, apoi cu comprese uscate, urmarind in permanenta aspectul tegumentelor .
Atunci cand prematurul nu poate fi tinut in incubator, se vor folosi mijloace improvizate de men-
tinere a temperaturii constant (infasarea intr-un strat subtire de vata a fiecarui membru, a trunchiului separat,
a capului; termofoare, sticle cu apa calda invelite in material textil, perne electrice aplicate linga copil) si a
umiditatii corespunzatoare (vase cu apa sau prosoape ude asezate pe o sursa de caldura) sau o instalatie de
aer conditionat) .
CAMERA NOU-NASCUTULUI
Trebuie asigurate urmatoarele conditii:
-sa fie izolata, luminoasa ,linistita .
- temperatura optima 20-22o C , aerisita, fara curenti de aer, cu umiditate normala
- pardoseala sa fie usor de intretinut, curata, cu aderenta corespunzatoare, eventual fara covor
- peretii zugraviti in culori calde pastelate, eventual tapet/ lavabil
2
 Nursing puericultura, pediatrie
suport Curs
- mobilier redus: patut, masa de infasat, acoperita cu patura si un scutec, dulap pentru lucrurile copilului,
masa cu 1-2 scaune.
- patutul este asezat intr-un loc ferit de curenti de aer, luminos, la distanta de sursa de caldura. Patutul este
prevazut cu gratii laterale pentru a preveni accidentele.

ASIGURAREA IGIENEI SI CONFORTULUI

Igiena tegumentelor nou-nascutului si sugarului
Scop : examinarea tegumentelor
- mentinerea tegumentelor curate si integre (prevenirea afectiunilor dermatologice la care este predispus
nou-nascutul sau sugarul)
- stimularea circulatiei sanguine
- starea de confort, combaterea starii de agitatie
- contactul cu copilul, posibilitatea de a aprecia dezvoltarea psiho-motorie
In primele 15 zile de viata , pana la detasarea bontului ombilical si cicatrizarea plagii ombilicale,
igiena tegumentelor se realizeaza prin - ingrijirea plagii ombilicale zilnic ,
- toaleta pe regiuni.
Ulterior se efectueaza baia zilnica (la orele 9-10 dimineata, inainte de cel de al doilea supt sau la
orele 19-20, inainte de penultimul supt) si toaleta pe regiuni de cite ori este nevoie.
Elemente de apreciat
- culoarea si integritatea tegumentelor
- aspectul regiunii perineale
- evolutia incidentelor fiziologice din perioada de adaptare a nou-nascutului
- aspectul cicatricei ombilicale
- starea generala a copilului
Materiale necesare
Pentru toaleta pe regiuni:
- musama
- scutec
- comprese de tifon sau manusi de baie
- recipient cu apa fiarta si racita
- sapun neutru, cu crema sau glicerina
- tampoane auriculare
- prosoape curate, moi
- produse cosmetice de uz infantil: lotiuni, pudre, uleiuri
- cos pentru rufe murdare
- imbracaminte si scutece curate
- lenjerie de pat curata
Pentru baia generala:
- cadita
- cos pentru rufele murdare
- prosoape pentru baie
- sapun neutru, cu crema sau glicerina
- dermato-cosmetice
- tampoane auriculare
- manusi de baie
- forfecuta pentru unghii
- pieptene
- termometru de baie
Pentru toaleta plagii ombilicale:
- comprese sterile
- alcool sanitar sau solutie Betadine
- produse farmaceutice indicate de medic in cazul evolutiei nefavorabile a plagii
- fasa
3
 Nursing puericultura, pediatrie
suport Curs

Tehnica toaletei pe regiuni

- ne spalam pe maini, cu apa calda si sapun, avind in vedere sensibilitatea deosebita a nou nascutului si im-
plicit rezistenta scazuta la infectii. Se pot folosi si manusi sterile.
- temperatura camerei sa fie 22 – 24o C, sa nu fie curenti de aer (mecanismele de termoreglare sunt imature)
- se pregatesc materialele necesare si se verifica temperatura apei ( aproximativ 37- 40o C )
- se aseaza pe pat sau pe masa de infasat musamaua si un scutec uscat, curat
- se dezbraca copilul pe regiuni, de la cap catre picioare, imbracind apoi fiecare regiune spalata .
- se maseaza cu o lotiune sau crema hidratanta (in functie de aspectul tegumentelor) pielea copilului, in spe-
cial in zonele de descuamatie, se pudreaza cu talc la nivelul pliurilor si in regiunea fesiera si se imbraca in
lenjerie curata
- se sterg ochii cu comprese sterile umede din unghiul extern spre cel intern, fiecare ochi cu alta compresa
sterila
- se curata narile cu tampoane de vata, prin miscari blinde de rasucire, fara insa a insista, crustele nazale se
indeparteaza cu tampoane imbibate in ser fiziologic
- se sterge conductul auditiv extern cu tampoane auriculare care se intoduc usor pe o distanta cit mai mica,
cat se vede cu ohiul liber, largind conductul auditiv extern prin tractiunea usoara a pavilionului urechii in
sens infero- posterior
- se taie unghiile la maini (rotunjit) si la picioare (drept) daca este nevoie
- se periaza parul cu blindete cu o perie moale.
Atentie :
- baia dureaza 5-7 minute la sugarul mic si 10-15 la sugarul mare,
- se verifica obligatoriu temperatura apei inainte de baie ,
- nu se folosesc produse dermatologice , decit cele recomandate de catre medicul pediatru .

INFASAREA SI IMBRACAREA SUGARULUI

Scop: asigurarea confortului si a starii de igiena a sugarului pentru prevenirea infectiilor si a afectiu-
nilor cutaneo-mucoase.
Materiale necesare :
- lenjerie moale de bumbac, cu croiala simpla, comoda, cu cusaturi plate, sa fie usor de imbracat si sa nu
limiteze miscarile
- scutec absorbant de unica folosinta ( de recomandat sa se foloseasca aceeasi firma producatoare )
- caciulita
- patura dreptunghiulara moale pentru anotimpul rece, sau sac de dormit
Tehnica:
Schimbarea lenjeriei sugarului trebuie efectuata corect si rapid pentru a nu-l obosi si a nu favoriza pierderile
de caldura.
Imbracarea camasutei :
- se aseaza sugarul in decubit dorsal pe masa de infasat acoperita de un scutec
- se ruleaza maneca, se introduc trei degete de la mana stanga prin aceasta, prinzind mana copilului, iar cu
mana dreapta se deruleaza maneca, procedandu-se similar pentru cealalta mana
- se intoarce sugarul in decubit lateral stang, se aseaza camasuta la spate sa nu prezinte cute
- se intoarce sugarul in decubit lateral drept si se leaga bentitele astfel incat sa nu jeneze sugarul
Schimbarea scutecului
- se pozitioneaza sugarul in decubit dorsal pe masa de infasat, pe o suprafata curata, neteda, care permite ac-
ces usor pe toate laturile
- pentru indepartarea scutecul murdar :
- se desprinde scutecul murdar, se prinde sugarul de glezne cu o mana , cu cealalta se indeparteaza
partea anterioara a scutecului stergand regiunea perineala, de sus in jos, si pe cea fesiera, cu partea
uscata
- se ridica regiunea lombara cu o mana iar cu cealalta se indeparteaza scutecul cu atentie impa-
turindu-l cu partea murdara spre interior

4
 Nursing puericultura, pediatrie
suport Curs
- se efectueaza toaleta regiunii perineale, fesiere si a coapselor cu apa calda si sapun neutru, clatind din
abundenta, se sterge prin tamponare cu un prosop curat, moale, uscat. Se aplica o crema hidratanta in
regiunea fesiera si inghinala
- se aseaza copilul pe un scutec absorbant astfel incat marginea superioara sa depaseasca regiunea lombara
- se fixeaza scutecul de unica folosinta
- se imbraca cu pantaloni
- se asigura confortul si securitatea copilului vorbindu-i pe un ton afectuos cu rabdare si calm

STIMULAREA DEZVOLTARII CONTROLULUI SFINCTERIAN SI AL IGIENEI

Intre 1-2ani si 6 luni devine capabil sa stea in sezut nesustinut, sa stea in picioare si sa mearga sin-
gur, poate sa urce scarile, poate retine urina in vezica pentru 2 ore, face diferenta intre senzatia usoara si cea
imperioasa de defecatie si mictionare, comunicand senzatia parintilor controlindu-si pentru un interval de
timp eliminarile.
ACTIVITATI
- se apreciaza comportamentul copilului, incepindu-se cu controlul eliminarii scaunului si apoi al urinii. Se
organizeaza un program de eliminare, copilul fiind asezat pe olita la intervale regulate de timp
- se atentioneaza copilul cand scutecul este ud si i se atrage atentia cand este uscat pentru a sesiza diferenta
in bine
- se invata copilul sa exprime verbal sau prin gesturi nevoia de de a elimina
- se lauda copilul cand isi controleaza sfincterele , evitindu-se pedepsele sau presiunile excesive.
 La 3 ani
- copilul ramane uscat in timpul noptii, sta singur pe toaleta.
- activitati: este dus la toaleta inainte de culcare reducandu-se cantitatea de lichide baute inainte de culcare.
Se reduce folosirea olitei in favoarea toaletei, se poate folosi un suport pentru picioare in fata vasului de
toaleta pe care copilul sa puna picioarele si sa se sprijine pentru un confort sporit.
 Intre 3 - 3 ani si 6 luni
- isi spala si isi usuca mainile supravegheat
- este educat sa-si spele mainile dupa eliminare
 Intre 3,6 ani – 4 ani
- incearca sa foloseasca hartia igienica
- se imbraca si dezbraca singur
- i se ofera hartia igienica si i se explica modul de folosinta din fata spre spate . Se folosesc haine comode, i
se reaminteste sa traga apa dupa folosirea toaletei.
- este incurajat in autonomie.

ALIMENTATIA COPILULUI SANATOS SI BOLNAV

Tehnica alimentatiei la san
Pregatirea mamei :
- se explica mamei argumentat stiintific avantajele alimentatiei naturale pentru mama cat si pentru sugar –
rolul stimularii olfactiv, auditive, tactile, contactul fizic intre mama si sugar, dar mai ales superioritatea
laptelui de mama fata de cel de vaca
- se asigura un mediu de securitate intern, lipsit de factori nocivi ce pot produce emotii negative
- se spala pe maini, isi spala sanii cu apa, imbracata curata iar in caz de afectiuni respiratorii cu masca
- stoarce primele picaturi de lapte observind aspectul.
Pregatirea sugarului
Se schimba scutecele, asigurind confortul .
Alaptarea
Mama isi asigura o pozitie comoda, dupa nastere in decubit lateral, sprijinita pe cot, cu sugarul pe
brat. La citeva zile dupa nastere pozitia cea mai confortabila pentru mama este sezand pe scaun cu piciorul
de partea sanului cu care alapteaza sprijinit pe un scaunel, sugarul fiind culcat pe bratul si antebratul de pe
partea sinului.
- atinge obrazul sugarului cu mamelonul, urmarind reflexul de apucare.

5
 Nursing puericultura, pediatrie
suport Curs
- introduce mamelonul in cavitatea bucala a sugarului, sustinind sanul cu mana libera, asigurind un confort
respirator pentru sugar (apasa usor cu degetul sanul din dreptul narinelor sugarului).
- se urmareste apetitul sugarului, raportul intre miscarile de supt si cele de deglutitie (1:1)
- cand numarul de supturi devine mai mare decat cel de deglutitie inseamna ca sanul s-a golit si este necesar
sa se schimbe sanul
- daca sugarul oboseste sau se opreste se lasa sugarul sa se odihneasca
- sugarul se lasa sa suga pana se satura, daca greutatea sa nu este excesiva (medicul trebuie sa ia aceasta ma-
sura, de restringere a timpului acordat suptului).
Asigurarea repausului
- dupa supt mama va ridica usor sugarul in brate sprijnindu-l cu fata ventrala pe piept sau in pozitie verticala
tapotandu-l usor pe spate pentru a eructa
- daca sugarul a fost desfasat se va infasa. Se culca in decubit lateral stang 15-20 minute apoi in decubit lat-
eral drept
- se supravegheaza permanent sugarul pentru eventualele incidente ce pot apare (regurgitari, varsaturi, colici
abdominale, scaune postprandiale) .
Igiena sanilor dupa supt
- mama va extrage restul de lapte ramas in san (daca este cazul) cu ajutorul unei pompe speciale sau manual
- isi spala sanii cu apa si sapun , clatiind foarte bine dupa care isi sterge sanii prin tamponare cu un prosop
curat. Se lasa sanii liberi la aerul camerei, la razele ultraviolete naturale sau artificiale
- pastreaza un repaus de 15-30 minute dupa alaptare.
Proba suptului
Este o tehnica foarte simpla dar extrem de importanta pentru monitorizare alimentatiei corecte la san (a can-
titatii de lapte supt la fiecare masa). La fiecare supt sugarul se cantareste inainte de masa si dupa masa timp
de 24 de ore. Sugarul trebuie sa fie imbracat cu aceeasi imbracaminte.
Se face o medie a cantitatii supte pentru fiecare pranz.
Se compara cantitatea cu tabelele standard.
Tehnica alimentatiei artificiale cu biberonul
Scop : alimentarea sugarului cu lapte praf, lapte de vaca sau cu lapte matern (atunci cind alaptarea este
contraindicata)
- alimentatia diversificata
- hidratarea
Materiale necesare :
- biberon personal sterilizat
- tetina sterila
- alimentul de administrat
Tehnica:
- se calculeaza necesarul caloric al sugarului si cantitatea de aliment pentru un pranz
- se introduce alimentul in biberon si se incalzeste in un vas cu apa
- se adapteaza tetina la gura biberonului
- se verifica temperatura alimentului picurand cateva picaturi pe tegumentul de la plica cotului
- se tine sugarul in brate ,culcat cu capul pe antebratul mamei sau a persoanei de de ingrijire
- cu mana libera se apuca biberonul si se introduce tetina in gura sugarului
- se tine biberonul vertical pe gura copilului cu bula de aer formata pe fundul biberonului (prevenind aerofa-
gia)
- se supravegheaza sugarul in tot timpul alaptarii urmarind sincronizarea intre supt si deglutitie
- cand sugarul numai suge se ridica in pozitie verticala, cu capul pe umarul mamei timp de cateva minute
(10-15), pentru a favoriza eructatia dupa care se aseaza in patut
- biberonul se spala folosind o perie speciala, cu apa calda si detergent, apoi se clateste din nou si se steril-
izeaza prin fierbere
Alimentatia prin gavaj
Scop: inlocuirea alimentatiei pe cale orala in cazul:
- prematurilor si nou nascutilor fara reflex de deglutitie
- la cei cu anomalii ale faringelui sau a esofagului
6
 Nursing puericultura, pediatrie
suport Curs
- problemelor respiratorii (risc de aspirare a alimentelor)
- constienta abolita
Materiale necesare:
- sonda Nelaton cu dimensiuni specifice sugarului sau copilului dar si vascozitatii lichidului de administrat,
- recipient pentru lichid sau seringa de 10-15 ml sterila
- seringa sterila pentru aspirarea continutului gastric
- apa sterila (pentru nou nascut) sau lubrifiant hidrosolubil pentru sonda
- banda adeziva hipoalergenica pentru fixarea sondei
- stetoscop pentru identificarea pozitiei corecte a sondei
- alimentul de administrat
- materiale pentru dezinfectia mainilor
Efectuarea tehnicii
Introducerea sondei
- se aseaza copilul in decubit dorsal
- se spala mainile cu apa si sapun
- se aproximeaza pe sonda lungimea care trebuie introdusa masurand astfel: de la nas la lobul urechii, apoi
la apendicele xifoid sau de la nas la lobul urechii si apoi la jumatatea distantei intre apendicele xifoid si om-
bilic marcandu-se ulterior cu o banda de leucoplast zona pe sonda
- se lubrefiaza sonda si se introduce prin cavitatea bucala sau endonazal prin faringe si esofag pina la marca-
jul facut
Daca se alege calea orala,capatul proximal al sondei se introduce spre partea posterioara a faringelui iar pen-
tru calea endonazala capatul proximal al sondei se introduce spre baza nasuluisi apoi se introduce usor spre
occiput .
- daca copilul este constient si cooperant, capabil sa inghita la comanda, se sincronizeaza patrunderea sondei
cu deglutitia si respiratia
- se extrage sonda urgent daca se observa agitatie, tuse, congestie a fetei, anxietate deosebita
- pe tot timpul executiei se pastreaza contactul verbal si fizic cu copilul asigurandu-i un mediu de siguranta
- se verifica pozitia sondei prin urmatoarele metode :
- se ataseaza amboul unei seringi la capatul extern al sondei si se aspira – existenta continutului gas-
tric indica prezenta sondei in stomac (absenta continutului gastric nu semnifica ca nu este sonda in
stomac , ar fi posibil ca stomacul sa fie gol sau sa nu vina in contact cu continutul gastric).
- se introduce cu seringa o cantitate de aer (0,5-1 ml la prematuri si la nou nascuti si 5 ml la copii)
prin sonda si cu ajutorul stetoscopului se percep sunete. Dar este posibil ca capatul sondei sa nu fie
in stomac dar totusi sa se auda zgomote atunci cind capatul distal este deasupra cardiei.
- se fixeaza capatul distal al sondei cu banda adeziva hipoalergenica
Introducerea alimentului
Pozitia copilului
- de preferat, in brate in pozitie orizontala, cu capul si toracele usor ridicat si sprijinit pe bratul celui care il
alimenteaza
- daca aceasta pozitie nu este posibila, se aseaza in decubit dorsal sau lateral drept, cu toracele si capul usor
ridicat, cu un cearceaf impaturit (la nou nascut sau sugar mic) sau o perna (la copii) sub cap si omoplati
- se incalzeste preparatul de administrat la temperatura camerei, se aspira in seringa si se ataseaza amboul
seringii la extremitatea distala a sondei .
- se introduce cu presiune moderata lichidul pentru a se preveni regurgitarea sau varsatura sau chiar disten-
sia brusca a stomacului .
La sfairsit se introduc 1-5 ml de apa sterila pentru a elimina tot continutul sondei in stomac; sonda se poate
tine 24 de ore.
Pentru scoaterea ei, se penseaza capatul extern al sondei, se indeparteaza romplastul de pe piele si se extrage
usor si rapid sonda.
Ingrijirea dupa tehnica
- se tine copilul in brate citeva minute, in pozitie verticala pentru a preveni regurgitatia
- se noteaza timpul si cantitatea de aliment precum si lichidul rezidual extras inainte de alimentare, toleranta
la aliment, manifestari patologice ulterioare alimentarii .
7
 Nursing puericultura, pediatrie
suport Curs
Alimentarea copilului cu alimente solide
Scop - aport alimentar adecvat varstei, calitativ si cantitativ
- stimularea dezvoltarii musculaturii masticatorii si a limbii .
Materiale necesare:
- farfurie sau castron din plastic
- lingurita
- tava
- hrana adecvata
- prosop
- scaun cu masuta
Elemente de apreciat:
- dezvoltarea psiho- motorie
- apetit
- alimente preferate, respinse
- alergii alimentare sau intolerante alimentare
Executie
Pregatirea pentru masa
- se schimba scutecul, daca este necesar
- se spala pe maini
- se creeaza o atmosfera placuta, lipsita de stimuli care ar putea atrage in sens negativ atentia copilului
- se aseaza comod copilul in bratele altei persoane, sau intre perne sprijint in patut sau pe scaunul cu masuta
- se protejeaza copilul cu un prosop curat, daca este posibil colorat atragator
- se aseaza confortabil si persoana care il alimenteaza in fata copilului, masa fiindu-i servita fara graba, fa-
vorizindu-i deprinderi alimentare corecte .
Alimentare propriu-zisa
- se controleaza mainile copilului pentru a nu avea diverse obiecte pe care sa le bage in gura sau in
mancare , imobilizandu-i mainile cu blindete pentru a nu le introduce in mancare, daca nu agreaza acest lu-
cru i se ofera o jucarie sau un obiect preferat
- i se ofera initial alimente de baza inaintea celor dulci, eliminand astfel posibilitatea de a refuza alimentul
principal pentru cel dulce
- lingurita este de preferat, sa fie din material plastic si sa fie incalzita inainta de folosire, in apa calda fiarta,
se incarca moderat si se plaseaza pe limba copilului cat mai in spate, pentru a evita reflexul de respingere,
- se aduna resturile impinse din gura si se reintroduc
- se continua alimentatia pana cand copilul este satul
- se vorbeste cu copilul tot timpul mesei, favorizand atat digestia cat si relatiile interumane
Ingrijiri ulterioare
Se spala fata si mainile copilului
Se schimba scutecul daca este necesar
Se aseaza copilul in o pozitie sigura, anti-reflux, in patut, comoda si se incurajeaza sa se odihneasca,
Se supravegheaza un timp copilul
Se noteaza tipul si cantitatea de aliment, toleranta, alimentele favorite sau respinse
Se cantareste periodic copilul.
Diversificarea alimentatiei
Reguli :
- alimentele se introduc pe rand, nu mai multe de unul odata, la intervale de 1-2 saptamani intre ele
- numai in stare de sanatate deplina a acestuia
- se incepe cu cantitati mici crescand progresiv , inainte de cantitatea de lapte
- daca un aliment nu este tolerat se renunta pentru o perioada la el, incercandu-se ulterior
- alimentele nu se zahareaza
- cand copilul se alimenteaza cu alimente semisolide sau neomogena, care ar putea avea risc de aspiratie tre-
buie o supraveghere suplimentara

8
 Nursing puericultura, pediatrie
suport Curs
Jocul copiilor
Functiile jocului
Dezvoltarea senzo-motorie
- stimuleaza abilitatile motorii fine si grosiere si coordonarea miscarilor
- stimuleaza dezvoltarea tuturor simturilor
- incurajeaza explorarea naturii fizice a lumii
- o modalitate de consum a surplusului de energie
Dezvoltarea intelectuala
- explorarea si manipularea a diferite obiecte ca: forma, culoare, consistenta, marime
- experiente legate de numere, relatii spatiale, concepte abstracte
- oportunitatea de a practica si dezvolta limbajul
- oportunitatea de a asimila experiente anterioare in noi perceptii si relatii
- ajuta copilul sa inteleaga lumea in care traieste si sa deosebeasca fantezia de realitate
Aspecte sociale si ale dezvoltarii morale
- invata rolul de adult
- oportunitatea de a incerca relatii cu alti copii
- dezvolta abilitati si scopuri sociale
- incurajeaza interactiuni si dezvoltare de atitudini pozitive in relatii cu altii
- influenteaza aspectele comportamentale dupa standarde morale
Creativitate
- produce o exteorizare expresiva a ideilor creative si intereselor
- permite exprimarea fanteziei si imaginatiei
- permite dezvoltarea talentelor speciale si a intereselor
Autoaprecierea
- faciliteaza dezvoltarea identitatii ,
- incurajeaza ajustarea propriului comportament ,
- permite testarea propriilor abilitati si compararea lor cu ale celorlalti,
- permite observarea modului in care propriul comportament ii influenteaza pe ceilalti .
Valoarea terapeutica
- permite eliberarea de tensiune si stres
- permite exprimarea emotiilor si eliminarea impulsurilor neacceptate de standardele sociale
- incurajeaza exprimarea unor situatii periculoase intr-o maniera sigura
- faciliteaza comunicarea verbala indirecta si nonverbala a nevoilor, temerilor, dorintelor
Reguli pentru alegerea jucariilor
- se aleg jucarii potrivite varstei copilului, abilitatilor, intereselor si dezvoltarii sale psiho-motorii,
- jucariile sa corespunda standardelor de siguranta
- se verifica daca jucaria are toate partile componente, in primii ani de viata se aleg jucarii rezistente,
- sa fie usoare , sa nu produca trumatisme daca lovesc copilul
- marginile sa fie netede, netaioase, neascutite
- se evita cele care se descompun in parti mici ce pot fi inghitite sau aspirate de copii sub 3 ani
- se evita cele care pot afecta ochii copilului sau care produc zgomote puternice care le pot afecta auzul
- se inlatura ambalajul din plastic si nu se lasa la indemina copilului , se poate sufoca
- se asigura ca o jucarie folosita de un copil mai mare nu poate ajunge in mana unui copil mai mic putandu-i
provoca traumatisme
- se invata copilul si se supravegheaza cand se joaca cu jucarii pe baza de curent electric
- se invata copilul mai mare cum sa foloseasca instrumentele sau materialele taioase sau fierbinti cand con-
fectioneaza diferite obiecte
- se obisnuieste sa aseze jucariile ordonat sau in cutii pentru a evita accidentele prin cadere peste ele
- se verifica daca partile componente ale jucariilor sunt bine fixate, daca desprinderea lor este periculoasa
- se repara periodic cele stricate
- se asigura ca materialele din care sunt facute sunt netoxice, nu contin coloranti toxici si se elimina jucariile
din plus care pot produce asfixie.

9
 Nursing puericultura, pediatrie
suport Curs
Masurarea si cantarirea sugarului
Masurarea sugarului
Scop
- stabilirea lungimii sugarului, in vederea aprecierii cresterii
- se efectueaza la nastere si apoi periodic, lunar sau de cite ori este nevoie
Executie
- se spala mainile cu apa si sapun
- se dezinfecteaza cu solutie dezinfectanta pediometrul si se acopera cu un scutec curat
- se aseaza copilul in decubit dorsal, cu capul lipit de capatul pediometrului
- se intind picioarele sugarului, apasind usor pe genunchi
- se citeste lungimea indicata in centimetri
- se noteaza in foaia de observatie
Cantarirea
Scop – stabilirea greutatii sugarului in vederea aprecierii indicelui ponderal sau nutritional
Executie
- se spala mainile cu apa si sapun
- se aseaza un scutec curat pe cintar
- se echilibreaza cintarul
- se aseaza sugarul pe cintar tinind mina usor pe trunchiul sau
- se citeste indicatia
- se imbraca sugarul si se aseaza comod
- se noteaza in foaia de observatie
- se anunta medicul daca se observa diferente mari in greutate ( peste 100-150 g in 24 de ore )

Aprecierea respiratiei si a circulatiei

Masurarea respiratiei
Scop – aprecierea starii de sanatate a nou – nascutului si ulterior a sugarului.
Elemente de apreciat
- amplitidine, ritmul, frecventa respiratorie
- coloratia tegumentelor, mai ales peri-oro-nazala
- factori care pot modifica valorile normale (de mediu, fiziologici, etc)
Materiale necesare
- ceas cu secundar
- creion VERDE si foaie de temperatura
Executie :
- se aseaza sugarul in decubit dorsal, comod
- se asigura conditii de liniste, absenta factorilor perturbatori
- la copilul agitat, speriat se masoara in timpul somnului
- se spala mainile cu apa si sapun
- se aplica palma pe abdomenul sugarului (la copii mari se masoara ca la adult cu mana direct pe torace)
- se numara miscarile de expansiune si retractie ale abdomenului sau toracelei timp de 1 minut
- amplitudinea si ritmul se masoara prin observatie
- se noteaza valoarea obtinuta in cifre si grafic in foaia de temperatura .
Masurarea pulsului
Scop
- criteriu de apreciere a scorului APGAR
- aprecierea starii aparatului cardio-vascular
- compararea valorilor obtinute cu cele anterioare
Elemente de apreciat
- caracteristicile pulsului frecventa, ritm, amplitudine
- coloratia peri-oro-nazala si a extremitatilor
- factori care pot modifica valorile normale

10
 Nursing puericultura, pediatrie
suport Curs
Materiale necesare
- ceas cu secundar
- creion ROSU, foaie de temperatura.
Executie
- se aseaza copilul in pozitie de decubit dorsal in pat
- se asigura un mediu lipsit de factori stresanti
- se spala mainile cu apa si sapun
- se repereaza artera (radiala, brahiala, carotida, temporala, poplitee, tibiala sau pedioasa, la sugarul mic la
nivelul fontanelei bregmatice)
- se comprima artera incomplet pe planul osos cu varful degetelor (index si mediu)
- se numara pulsatiile percepute timp de 1 minut apreciind simultan si amplitudinea si ritmul
- se noteaza valoarea obtinuta in cifre si grafic in foaia de temperatura
Masurarea tensiunii arteriale
Scop
- aprecierea starii de sanatate
- compararea cu valorile anterioare
- corelarea cu valorile celorlalte functii vitale .
Elemente de apreciat
- semne sau simptome de hipo- sau hipertensiune arteriala
- factori care pot modifica valorile normale
Materiale necesare
- tensiometru cu manseta adecvata varstei (care sa reprezinte 2/3 din lungimea bratului)
- stetoscop
- tampoane de vata cu spirt medicinal
- creion ROSU
- foaie de temperatura
Masurarea tensiunii se poate efectua prin 2 metode
- tensiometru cu manometru prin metoda ascultatorie sau cea palpatorie
- cu tensiometru electronic
Executie
Pregatirea copilului
- se explica fiecare etapa de executie in functie de nivelul de intelegere al copilului
- se informeaza pe un ton calm asupra a ceea ce va simti in timpul manevrei
- se solicita copilului sa ramana linistit in pat pana in momentul in care se masoara tensiunea arteriala
- se asigura un mediu linistit, lipsit de factori negativi
- se asigura o pozitie comoda, in decubit dorsal in pat sau pe bratele apartinatorului (pt sugar sau n-n)
- se dezbraca bratul copilului, in asa fel incat sa fie lipsit de orice presiune a hainelor asupra bratului, la ace-
lasi nivel cu inima, in extensie .
Pregatirea materialelor necesare si efectuarea masurarii
- se spala cu apa si sapun mainile examinatorului
- se aplica manseta pneumatica pe bratul copilului, marginea inf. sa fie la 2-3 cm deasupra plicii cotului
Metoda ascultatorie :
- se fixeaza membrana stetoscopului pe traiectul arterii humerale, sub marginea inferioara a mansetei, fara a
fi acoperita de aceasta
- se pompeaza aer in manseta cu ajutorul pompei de cauciuc pina la disparitia zgomotelor pulsatile
- se decomprima manseta pana se aude primul zgomot clar (presiunea maxima sau sistolica)
- se continua decompresia pana cand zgomotele se asurzesc si dispar (tensiunea minima sau diastolica)
- se imbraca copilul si se aseaza in pozitie comoda
- se noteaza valoarea obtinuta in cifre si grafic pe foaia de temperatura, cu culoare rosie
- se dezinfecteaza cu tampoane cu alcool sanitar membrana si oliva stetoscopului
Masurarea temperaturii corpului
Scop
- aprecierea functiei de termoreglare la nou-nascut
11
 Nursing puericultura, pediatrie
suport Curs
- aprecierea starii de sanatate in cadrul examenelor periodice
- compararea cu valorile obtinute anterior in caz de boala
Elemente de apreciat
- starea generala a copilului
- capacitatea de cooperare
- aspectul regiunii axilare sau anale
Materiale necesare
- termometru maximal individual sau pastrat in solutie dezinfectanta schimbata zilnic
- tampoane de vata si comprese sterile
- solutie lubrefianta
- alcool sanitar
- ceas
- creion ALBASTRU, foaie de temperatura
Executie
- se informeaza copilul, in functie de nivelul de intelegere, explicindu-i ca trebuie sa sa ramina linistit
- se spala pe maini cu apa si sapun
- se pregatesc materialele necesare, verificind nivelul mercurului sa fie coborit in rezervor
- se clateste termometrul si se sterge cu o compresa uscata.
Efectuarea masurarii temperaturii
 in axila – se pozitioneaza copilul in pozitie de decubit dorsal sau sezind in functie de nivelul de de
dezvoltare psiho-motorie si starea de constienta, in pat sau in bratele altei persoane
- se dezbraca regiunea axilara, acoperind apoi lejer copilul pentru a evita pierderile de caldura
- se sterge axila cu o compresa uscata
- se aseaza termometrul cu virful metalic in axila paralel cu toracele
- se mentine bratul apropiat de trunchi cu antebratul flectat, timp de 5-10 minute
 in rect – daca este nevoie se efectueaza toaleta regiunii
- se lubrefiaza virful metalic al termometrului
- se aseaza copilul in decubit ventral sau dorsal cu membrele inferioare ridicate
- cu mina stinga se indeparteaza fesele si cu mina dreapta se introduce virful termometrului in rect prin mis-
cari de rotatie si inaintare, aproximativ 1 cm
- se mentine 3-5 minute, tinindu-i fesele strinse, linistindu-l
Ingrijiri ulterioare
- se indeparteaza termometrul si se sterge cu o compresa uscata
- se imbraca copilul si se aseaza comod
- se citeste pe scala gradata valoarea indicata de termometru
- se dezinfecteaza termometrul cu alcool, se clateste, se sterge, se introduce in solutia dezinfectanta daca nu
este individual
- se noteaza valoarea obtinuta in cifre si grafic, cu culoare albastra in foaia de temperatura. Temperatura ma-
surata intra rectal este cu 0,5 grade mai mare decit cea masurata in axila.

12