Aplicarea tehnologiei

pentru plăcile de ciment armate cu aşchii de lemn

BETONYP

1. Prezentarea plăcilor prefabricate

BETONYP

La comenzi speciale fabrica acceptã urmãtoarele operatii la plãcile BETONYP:

finisarea - şlefuirea
tăierea la dimensiune
prelucrarea marginilor
găurirea:

În constructii plãcile BETONYP se folosesc la realizarea următoarelor lucrãri:

• cofraje pierdute
• îmbrăcarea faţadelor
• îmbrăcarea pereţilor interiori
• protecţie antiincendiu
• placarea podelelor
• pereţi interiori rezistenţi la sarcină
• pereţi exteriori rezistenţi la sarcină
• pereţi autoportanţi
• podele rezistente la sarcină
• tavane suspendate
• tavane suspendate rezistente la foc

Cu plãcile BETONYP montate pe structurã de lemn se pot realiza următoarele

construcţii:
instituţii publice
instituţii comerciale
instituţii de învăţământ
spitale
centre de divertisment
case de locuit
case de vacanţă
grajduri (clădiri pentru creşterea vitelor)
depozite

Aceste diferite aplicaţii se pun în practică prin proiectarea individuală a fiecărei structuri
sau placări în parte în funcţie de caracteristicile fizice, mecanice şi termodinamice ale
plăcilor prefabricate BETONYP şi de principiile construcţiei clădirilor. (Aceste principii
vor fi descrise amănunţit ulterior).
1
 2. Principalele proprietăţi, ambalare, transport şi depozitare a plăcilor
prefabricate BETONYP

2.1 Definiţie

Plăcile de beton armate cu aşchii de lemn sunt plăci produse în prese netede din material
lemnos, aşchii de lemn, cu adaos de liant (ciment portland) şi aditivi chimici pentru
aplicaţii în industria construcţiilor.

2.2 Principalele proprietăţi ale plăcilor prefabricate BETONYP

Principalele proprietăţi ale plăcilor BETONYP sunt:

incombustibile (B1 conform cu standardul DIN 4102);
rezistente la apă;
rezistente la atacul ciupercilor;
fără formaldehide şi azbest.
Plăcile prefabricate BETONYP împletesc proprietăţile avantajoase ale cimentului cu
acelea ale fragmentelor de lemn tratate cu aditivi chimici. Structura plăcii este stratificată
uniform începând de la ambele feţe formate din fragmentele fine de lemn până la stratul
central mai grosier.
Ambele suprafeţe sunt netede şi au culoarea cimentului gri.
Plăcile BETONYP sunt mai uşoare decât materialele de construcţii tradiţionale. Sunt
rezistente la ploaie şi îngheţ. Insectele şi ciupercile nu le atacă şi nici nu le afectează
suprafaţa. Cu proprietăţi fizice şi mecanice excelente, BETONYP -ul este unul din cele
mai importante materiale în construcţiile cu structuri uşoare.

2.3 Ambalarea plăcilor BETONYP

Plăcile de ciment armate cu aşchii de lemn sunt împachetate în fabrică pe suporţi din
cherestea sau în stive pe paleţi. Stratul de protecţie de deasupra ce acoperă stiva, este
făcut din placă din fibre de lemn sau placă din aşchii de calitate redusă. Stivele sunt
prinse cu bandă din oţel sau plastic. Marginile plăcilor prefabricate sunt protejate în zona
benzilor de prindere cu muchii de protecţie. Stiva este acoperită cu folie.

2.4 Transportul plăcilor BETONYP

Gata pentru livrare, paleţii pot fi transportaţi cu trenuri de marfa sau camioane.
Încărcarea se face mecanizat de SC FALCO şi destinatarul ar trebui să fie de asemenea
în posesia unui echipament de descărcare mecanizată.

Beneficiarul are obligatia sã trimitã o masinã corespunzãtoare pentru încãrcarea

mecanizatã. Transportul si descãrcarea cade in sarcina cumpărătorului.

2. 5. Depozitarea plăcilor BETONYP

2
Depozitarea adecvată presupune:
• Plăcile trebuie stivuite pe suporturi de cherestea dreptunghiulare. Pentru a preveni
deformarea trebuie prevăzuţi suporţi intermediari la o distanţă de minim 0,8 m. (Fig.
1.a.) Lungimea totală a plăcilor trebuie sprijinită de suporţi din cherestea plasaţi cel
puţin în patru puncte la distanţe egale. (Fig. 2.a.).
• Stiva trebuie protejată împotriva mizeriei şi umezelii cu o prelată sau folie;
• Stivele trebuie de asemenea protejate împotriva umezelii solului;
• Când se manevrează plăcile individual, acestea se vor manipula vertical pe una din
muchii (Figura 1);
• A se evita umezirea sau uscarea pe o suprafatã..
• A se evita depozitarea pe o muchie. Figura 2 arată modul de depozitare a plăcilor de
BETONYP.

Figura 1.
Depozitarea, manipularea mecanică şi manuală a plăcilor BETONYP

Figura 2.
Depozitarea corectă şi greşită a plăcilor BETONYP
3
 3. Proprietăţile plăcilor BETONYP

3.1 Proprietăţi fizice ale plăcilor BETONYP

3.1.1 Dimensiuni

Lungime: 3200 mm + 5 mm
- 0 mm
Lăţime: 1250 mm + 5 mm
- 0 mm
Grosime: 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20, 24, 28, 30, 32, 36, 40 mm
La comenzi speciale, plăcile pot fi fabricate şi la alte grosimi în domeniul 8-40 mm.
Tabelul 1.
Masa pe unitate de suprafaţă şi toleranţa grosimii în funcţie de grosimea plăcilor
BETONYP.
Grosimea Masa pe unitate de Toleranţa în
plăcilor suprafaţă (ptr. densitatea grosime (mm)
(mm) de 1450 Kg/m3) clasa I Clasa II
8 11,5
10 14,5 +0,7
12 17,5
14 20,5
16 23,0 +1,0
18 26,0 +1,0
20 29,0
(22) 32,0
24 35,0
28 40,5
(30) 43,5
(32) 46,5 +1.0 +1.5
(36) 52,0
40 58,0

Pentru plăcile finisate toleranţa este uniformă de +0,3 mm, comparată cu grosimea
nominală.

4
3.1.2 Densitate

În conformitate cu cerinţele standardului EN 634, partea 2-a densitatea plăcilor trebuie să

fie mai mare de 1000 Kg/m3. Conform cu certificatul Z-9.1.89 (DIBT din Berlin)
densitatea trebuie să fie între limitele de 1150-1500 Kg/m3.
Conform cu rezultatele testelor efectuate la o temperatură de 20oC şi la umiditatea
relativă de 50-60%, şi un conţinut de umiditate a plăcilor de 9%, densitatea plăcilor
BETONYP este de 1400 + 100 Kg/m3. Pentru calcule matematice, din motive de
securitate, se recomandă creşterea sau scăderea valorii maxime cu 20%.

3.1.3 Conţinutul de umezeală

La fel ca lemnul, în condiţii naturale, plăcile BETONYP îşi echilibrează conţinutul de

umiditate la temperatura şi umiditatea din atmosferă.
Conţinutul de umezeală în conformitate cu specificaţiile standardului MSZ 6784/4-81
este de 9 + 3% care a fost măsurat la un echilibru hidroscopic corespunzător cu
temperatura de 20oC şi umiditatea relativă a aerului de 50-60%.

3.1.4 Caracteristici termodinamice

Tabel 2
Denumire Simbol Valoare
Densitate ρ 1400 + 100kg/m3
Căldura specifică C 1,88 kJ/kg K
Coeficient conductivitate λ 0,26 W/m K
termică
Rezistenţa la Ra 4,66*107 m2sPa/ kg
permeabilitatea aerului
Coeficient de dilatare α 1,0*10-5K-1
termică liniară
Coeficient de rezistenţă la µ 22,6
difuzia vaporilor
Coeficient de difuzie a D 0,0039
vaporilor
Permeabilitatea la aer 0,133 l/min m2 MPA

Tabel 3: Valori ale rezistenţei Tabel 4: Coeficientul de transfer

termice în funcţie de grosimea plăcii termic în funcţie de grosimea plăcii
Grosimea Rezistenţa termică Grosimea Coeficientul de transfer
plăcii R plăcii termic “ k “ W / m²K
2
Mm m K/W Mm
8 0.0308 8 3.666
10 0.0385 10 3.565
12 0.0461 12 3.471

5
 14 0.0538 14 3.381
16 0.0615 16 3.295
18 0.0692 18 3.213
20 0.0769 20 3.136
22 0.0846 22 3.062
24 0.0923 24 2.991
28 0.1077 28 2.860
40 0.1538 40 2.527

3.1.5 Rezistenţa la foc

Testele de rezistenţă la foc au relevat faptul că în timpul incendiului plăcile BETONYP

nu eliberează gaze sau vapori inflamabili. Odată acţiunea focului eliminată, plăcile nu mai
dogoresc.
Conform cu raportul testului EMI nr. M-482/1974 plăcile BETONYP se încadrează în
grupa materialelor incombustibile.
Valoarea critică a rezistenţei la foc depinde în mare măsură de compoziţia şi poziţia
structurii create. Câteva exemple sunt date mai jos (Tabelul 5).
Tabelul 5.
Valoarea critică a Clasa de
Structura rezistenţei la foc combustibilitate
TH [h]

0,95 h Incombustibil

0,5 h Incombustibil

6
 0,2 h Incombustibil

0,71 h Incombustibil

Proprietăţile de rezistenţă la foc a plăcilor BETONYP

Pentru fiecare nouă structură creată, valoarea rezistenţei la foc trebuie testată în
conformitate cu cerinţele standardelor în vigoare.
În legătură cu rezistenţa la foc a plăcilor BETONYP, iată clasificarea conform cu câteva
standarde naţionale:
- Standardul Austriac ÖNORM B 3800 clasifică plăcile BETONYP în clasa A ca
materiale incombustibile.
- Conform cu standardul ÖNORM B 3800, partea 4 viteza de distrugere a plăcilor
BETONYP de foc este de 0,38 mm/min.
- Standardul ungar MSZ 595/2-79 pag. 4, tabelul 3, numărul de ordine 5, clasifică plăcile
BETONYP în clasa de combustibilitate în categoria B1 conform DIN 4102.

3.1.6 Fonoizolaţia
Plăcile din ciment armate cu aşchii de lemn nu sunt potrivite anume pentru fonoizolare. O
fonoizolare favorabilă poate fi obţinută numai prin proiectarea adecvată a structurii.

7
 Tabel 6.
Proprietăţile fonoizolante a plăcilor BETONYP
Grosimea Coincidenţa Numărul
plăcii frecvenţei critice fonoizolaţiei medii
mm Hz R (dB)
8 6300 27
10 5000 29
12 4200 30
16 3100 32
18 2800 31
20 2500 32
24 2100 33
28 1800 34

8
 Frecvenţa centrală a benzii de trecere, Hz
Nivelul mediu a fonoizolaţiei R=39 dB

Figura 3. Test fonoizolaţie zgomot exterior

9
 Frecvenţa centrală a benzii de trecere, Hz
Transmiterea sunetului de impact index EL = + 15 dB

Figura 4. Test fonoizolaţie la impact

10
3.1.7. Rugozitatea suprafeţei

Calitatea suprafeţei este determinatã de mãrimea rugozitãţii.

Prin metoda pneumatică s-a stabilit cã valoarea rugozitãţii la plãcile BETONYP
este de 120 – 150 µm.

3.1.8. Rezistenţa împotriva ciupercilor şi a insectelor

Conform standardului Ungar 8888/9 – 69 plãcile BETONYP “ nu se mucegãiesc “

Rezistenţa împotriva ciupercilor a fost încercatã cu ciuperci precum: Coniophora
cerebella, Poria vaporaria sau Trametes versicolor. Rezultatele încercarilor au stabilit cã
nici una din ciupercile mai sus amintite nu au fost dãunatoare şi s-a stabilit ca plãcile
BETONYP sînt “ rezistente la ciuperci “.
Încercãrile fãcute la diferite instituţii din Europa au stabilit cã insectele nu atacã plãcile
în nici un caz.

3.1.9. Rezistenţa la intemperiile meteorologice

Plãcile BETONYP, datorita liantului de ciment, sînt rezistente la intemperiile

meteorologice. Exp. Biroul central a SC” FALCO ” SA a avut fundaţia executatã pe
o porţiune cu cofraj pierdut din plãci BETONYP iar dupã 20 de ani plãcile n-au avut nici
o deformaţie.
Plãcile BETONYP, din cauza modificării umiditãtii, îsi schimbã dimensiunile expl.
la 20 grade C de la 25% la 90 % de creştere a umiditãţii dimensiunile longitudinale
cresc cu max. 0,3 %. La dimensionare aceste schimbãri trebuie luate în calcul.
În realitate, totuşi, au fost mãsurate valori mai mici. La Institutul Controlului Calitãţii
în Ungaria, la aparatul de FEUTRON, după 96 de ore , 60 grade C şi într-un spaţiu cu
umiditate relativã de 100 % s-au mãsurat urmãtoarele schimbãri dimensionale:
- în grosime o umflare de: 0.92 %
- în lungime o schimbare de: 0.15 %

4.1. Prelucrarea plãcilor BETONYP

Prelucrarea plãcilor BETONYP necesitã scule înarmate cu plãcuţe din carburi metalice
( vidia ). Produsele se pot prelucra şi cu scule tradiţionale de mînã dar în acest caz
consumul de scule este prea mare. În cazul prelucrãrii manuale se folosesc scule manuale
pentru metale. În cazul pralucrãrii mecanizate trebuie asigurată aspirarea prafului.

4.1.2. Debiterea, tãierea si tãierea la dimensiune

Recomandată este folosirea sculelor armate cu plãcuţe din carburi metalice.

11
Adincimea de prelucrare trebuie stabilita în aşa fel încît fierãstrãul circular sã iasã foarte
puţin din placã cca. 3 – 8 mm.

4.1.3. Gãurirea

La aceastã operaţie se pot folosi scule din oţel rapid dar la prelucrarea în serie mare se
folosesc burghie armate cu plăcuţe din carburi metalice. Este recomandat o turaţie cît mai
mare pentru îmbunătăţirea calitãţii suprafeţei iar avansul de aşchiere trebuie ţinut la valori
mai scãzute.
Pentru protejarea suprafeţei de ieşire a burghiului este recomandat ca în partea inferioarã
sã folosim o bucatã de lemn de esenţã tare.

4.1.4. Frezarea

Şi la aceastã operaţie sînt recomandate freze armate cu plãcuţe din carburi metalice.
Frezele armate cu plãcuţe înlocuibile asigurã o schimbare rapidã a sculei şi o precizie
ridicatã de prelucrare.

4.1.5. Şlefuirea

Cu aceastã operaţie se eliminã neregularitãţile îmbinãrilor. Granulaţia hîrtiei abrazive

este de 60 – 80.
Aspirarea prafului este OBLIGATORIE.

4.1.6. Capsarea şi prinderea cu cuie

Plãcile BETONYP se pot prinde cu cuie dupã o gãurire prealabilã.în cazul prinderii la
structuri de lemn se pot folosi aparate automate de bãtut cuie sau capsatoare pneumatice.

4.1.7. Prinderea cu şuruburi

Pentru prinderea cu şuruburi de lemn sunt indicate şuruburile cu două începuturi.

Înşurubarea se poate executa, în vederea ridicãrii productivitãţii, cu aparate electrice sau
pneumatice de înşurubare.

4.2. Fixarea plãcilor BETONYP

Plãcile BETONYP se pot fixa cu cuie bãtute manual sau cu aparate pneumatice,
cu şuruburi de lemn, cu şuruburi şi cu capsare pneumaticã dar trebuie sã avem în vedere
următoarele probleme:
- înaintea fixãrii cu cuie sau şuruburi plãcile trebuiesc gãurite;
gãurirea se executã cu un burghiu D = 0.8 Dc unde Dc este diametrul cuii
iar în cazul fixãrii cu şuruburi D = 1.1 Ds unde Ds este diametrul şurubului.

12
 Fig . 5.
Surub cu doua inceputuri

Fig. 6.
Distantele de fixare necesare

13
Distanţele de fixare ncesare sunt date in fig. 6. si tabelul 7. La colturi distantele de fixare
aşa trebuiesc formate ca să nu slăbească secţiunea plăcii.
La plăciile peste 16 mm grosime este recomandat fixarea cu suruburi.
La fiecare modalitate de fixare trebuie asigurată sprijinirea corespunzãtoare a plãcii.

Tab. 7.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------
Grosimea Distanta de fixare la marginea placii
placii -------------------------------------------------------------------------------
mm A B C
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
8 , 10 , 12 , 14 20 mm 200 mm 400 mm
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
16 , 18 , 20 , 25 mm 300 mm 600 mm
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
24 , 24 , 28 , 25 mm 400 mm 800 mm
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
40 , 40 mm 600 mm 1200 mm
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------

4.3. Formarea îmbinărilor

La proiectarea structurilor din plãci BETONYP trebuie avutã în vedere la formarea

îmbinãrilor urmãtoarele probleme :
- schimbarea dimensiunilor din cauza temperaturii
- schimbarea dimensiunilor din cauza umiditãţii
- mobilitatea structurii pe care se monteazã
- înfluenţele şi sarcinile exterioare ( presiunea vîntului , trepidaţiile etc. )
- elementele de fixare ( tipul, dimensiunea , cantitatea etc.)
La formarea imbinarilor trebuie asigurat un suport destul de lat in vederea sprijinirii
corespunzatoare a placilor.

4.3.1. Imbinarea vizibila

Alaturat va prezentam citeva imbinari ( fig. 7. ) iar in tabelul 8. Sunt date valorile in
functie de grosimea placii.

14
Fig 7.

Tab 8.
15
------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Grosimea placii BETONYP
------------------------------------------------------------------------------
simbol sub 14 mm 12 – 24 mm peste 24
------------------------------------------------------------------------------------
valoarea recomandata in mm
------------------------------------------------------------------------------------------------------------
a - 11 – 16 max 20
b - min gros / 2 – 2 min 8
c - max 4 max 8
d - gros / 2 – 0.5 gros / 2 -1
e min 3 min 3 min 3
max gros / 3 max 5 max gros / 4

f in functie de dimensiunile placii de obicei 8 – 10 mm.

g - 2xf 2xf
------------------------------------------------------------------------------------------------------------

In figurile 8, 9, 10, 11, sunt aratate diferite forme de prelucrare a canturilor. Imbinarile se
pot acoperii cu profile din lemn , aluminiu sau plastic aratate in figurile 12 si 13.

Fig 8.
Prelucrarea canturilor cu lamba si uluc

Grosimea placii BETONYP min 18 mm

d1 18 20 22 24 28 32 36 40
n2 6 6 6 8 8 8 8 8
n1 6,5 6,5 6,5 8,5 8,5 8,5 8,5
d2 6,25 7,25 8,25 8,25 10,25 12,25 14,25 16,25
d3 6,5 7,5 8,5 8,5 10,5 12,5 14,5 16,5
α* 2* 2* 2* 2* 1,5* 1,5* 1,5* 1,5*
h1 10 10 10 10 10 10 10 10
h2 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5

16
 Fig 9.
Prelucrarea canturilor cu lamba aplicata

Grosimea placii BETONYP min 16 mm

d1 16 18 20 22 24 28 32 36 40
n2 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3.5 3.5 3,5
d2 5,5 6,5 7,5 8,5 9,5 11,5 13.5 15,5 17,5

α* 2* 2* 2* 2* 1,5* 1,5* 1,5* 1,5* 1,5*

h 10 10 10 10 10 10 10 10 10

Fig 10.
Prelucrarea canturilor faltuit

Grosimea placii BETONYP min. 12 mm

17
d1 12 16 18 20 22 24 28 32 36 40

d3 5,5 7,5 8,5 9,5 10,5 11,5 13,5 15,5 17,5 19,5

d2 5.8 7,8 8,8 9,8 10,8 11,8 13,8 15,8 17,8 19,8

h1 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10

h2 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9

Fig 11.
Prelucrarea canturilor la formarea colturilor

Grosimea placii BETONYP min 16 mm

d1 16 18 20 22 24 28 32 36 40
d2 5,6 6,3 7,0 7,7 8,4 9,8 11,2 12.6 14,0
t1 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5
t2 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5

Fig 12.
Realizarea imbinarilor

18
 Fig 13.
Realizarea imbinarilor

4.3.2. Realizarea imbinarilor invizibile

La realizarea imbinarilor fara rosturi trebuiesc urmarite diferite solutionari la pereti

interiori fata de peretii exteriori. La pertii interiori sub tapet trebuie montat gipscarton sau
polistiren elastic. La peretii exteriori se recomanda sisteme de tencuit DRYVIT sau ceva
asemanator.

4.4. Lipirea

În cazul folosirii adezivului este recomandat ca pãrţile respective sã fie asigurate şi cu

cuie sau cu şuruburi. Înaintea aplicãrii metodei este recomandată procurarea de la firmele
furnizoare a descrierii concrete a aplicãri.

4.5. Tratarea suprafeţei, zugrãvirea

La tratarea suprafeţei plăcilor trebuie avută în vedere următoarele caracteristici :

- din cauza conţinutului de ciment plăcile BETONYP sînt bazice
- suprafaţa plăcii este netedă si are o absorbţie ridicată
- conţinutul de umezeală nu poate să fie mai mare decît 14 %
Din cauza stării bazice plăcile BETONYP se pot zugrăvii cu materiale care rezistă la
substanţe bazice sau trebuiesc tratate cu grunduri care rezistă la substanţe bazice.
Scopul grunduirii este :
- scaderea starii bazice
- uniformizarea absorbtiei
- reducerea absorbtiei umiditatii
Pentru grunduire se recomanda grundul CEHALIN comercializat in tara de TRILAK
ROMÂNIA. Pentru rectificarea golurilor se recomanda chitul de netezit DEKO
comercializat de aceasi firma.
Pentru zugraveli interioare sunt recomandate vopselele : DEKOLIT, JUPITER,
MERKUR, HERA, AUXILNTEX.
Pentru exterior se recomanda sistemele: DEKOLIT, CEHALIN 66 si MODAKRIL.
4.6. Tapetarea
19
În general este recomandat în spaţii locuibile.
Pregãtirea suprafeţei : Neregularitãţile suprafeţei şi rosturile îmbinãrilor se gletuiesc.
Pentru preluarea eventualelor mişcãri a structurii sub tapet se utilizeazã gipscarton sau
polistirol elastic. La montarea gipscartonului sau a polistirolului trebuie avut în vedere ca
îmbinãrile acestora sã nu coincidã cu cele ale plãcilor BETONYP .

4.7. Acoperirea cu sisteme PVC

Prin sistemul acesta se poate realiza o acoperire elasticã şi fãrã rosturi în spaţii umede ca
WC, baie , spãlãtorie etc.

4.8. Acoperirea cu gresie sau faianţã

Avînd în vedere că aceastã modalitate realizeazã un strat rigid trebuie respectate

urmãtoarele prescripţii :
- este foarte important ca structura de bazã sã fie foarte rigidã
- faianţa sau gresia se lipeşte rost pe rost
- în colţuri rosturile se umple cu materiale elastice ( silicon )
- între BETONYP şi gresie sau faianţã – mai ales în cazul suprafeţelor
mari – trebuie format un strat elastic din gipscarton impregnat.

Vă rugăm aduceţi-ne la cunoştinţă cerinţele Dumneavoastră. Vă vom răspunde cu mai

multe informaţii amănunţite!
E-mail: office@globaltrade.ro
http://www.globaltrade.ro

20