Sunteți pe pagina 1din 120

REABILITAREA

FONDULUI
CONSTRUIT
Reabilitare

Reabilitarea implică îmbunătăţirile fizice necesar a


fi aduse unei construcţii neutilizate sau inadecvat
utilizate, cu scopul asigurării unei utilizări
corespunzătoare a acelei construcţii.*

Reabilitarea se poate traduce în practică prin diverse


tipuri de tratamente şi categorii de intervenţii (ex.
restaurare, reconversie etc)
*După Feilden, B. and Jokilehto, J.: Management Guidelines for World Cultural Heritage
Sites, p. 90, ICCROM, Rome, 1993.
Ideea de reabilitare a fondului construit s-a afirmat
în lume în anii ’70 ca reacţie contra politicilor urbane
promovate în anii ’60-’70, caracterizate prin:

 demolarea unor clădiri şi ansambluri de valoare

 demolarea unor cartiere întregi în favoarea unor


proiecte de mare anvergură

 prioritatea acordată noului – clădirile vechi fiind


considerate insalubre şi irecuperabile
Anii ’70:

criza energetică mondială  preocupări privind


utilizarea raţională a resurselor şi evitarea
risipei inclusiv în domeniul construcțiilor

dezvoltarea sustenabilă (Conferinţa ONU


privind mediul, Stockholm 1972)

conservarea integrată a construcțiilor istorice


(Carta de la Amsterdam, 1975)
Dezvoltare sustenabilă

Conceptul a dobândit
consistenţă în 1987 prin
Raportul Brundtland “Our
Common Future”.
Dezvoltare sustenabilă

Dezvoltare ce “satisface nevoile prezentului fără a


compromite posibilitatea ca generaţiile viitoare să-şi
satisfacă propriile nevoi.” (Comisia Brundtland, 1987)

"...strategia de dezvoltare sustenabilă urmăreşte să


promoveze armonia între fiinţele umane şi între
umanitate şi natură.”

ONU, Raportul Comisiei Mondiale pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED, World Commission
on Environment and Development) "Our Common Future“, 11 decembrie 1987.
Dezvoltare sustenabilă

Cei 3 piloni:

1_dezvoltarea economică

2_dezvoltarea socială (inclusiv culturală)

3_protecţia mediului

“triple bottom line” (TBL sau 3BL)


“people, planet, profit"
Dezvoltare sustenabilă

Cele 3 componente
sunt interdependente şi
trebuie să se sprijine
reciproc.
Fiecare din domeniile
respective trebuie să se
dezvolte, dar nu în
dauna celorlalte.
Dezvoltarea sustenabilă la intersecţia celor 3 componente

Adams, W.M., “The Future of Sustainability: Re-thinking Environment and Development in the
Twenty-first Century”.
Report of the IUCN Renowned Thinkers Meeting, 2006.
Dezvoltare sustenabilă
2001
Al 4-lea pilon:
CULTURA

”diversitatea
culturală este la fel
de necesară pentru
umanitate ca
biodiversitatea
pentru natură”
Dezvoltare sustenabilă
2004
Al 4-lea pilon:
CULTURA

”Există analogii politice clare între problemele


culturale și cele ecologice, având în vedere că atât
cultura cât și mediul înconjurător sunt bunuri comune
ale umanității. […] Situația actuală oferă suficiente
dovezi că în lume diversitatea culturală este în pericol
datorită gobalizării care standardizează și exclude.”

ONU, Agenda 21 pentru cultură, Barcelona, 2004


Dezvoltare sustenabilă
2011
Cultura, cel de al patrulea pilon al dezvoltării
sustenabile

Declarația de la Paris «Despre patrimoniu ca motor


al dezvoltării» afirmă ”rolul important pe care
cultura îl joacă în cadrul dezvoltării”, și faptul că ea
”este o componentă esențială a dezvoltării umane
[...] care asigură creșterea economică și stăpânirea
proceselor de dezvoltare.”

ICOMOS, The Paris Declaration ‘On heritage as a driver of development’, 2011


Dezvoltare sustenabilă

Cei 4 piloni:
Dezvoltare sustenabilă

1. Pilonul mediului (Responsabilitatea față de mediu)


Toate activitățile umane au impact asupra mediului.

Teme:
• energie, aer și schimbări climatice
• apă
• deșeuri solide
• zone naturale
• folosirea terenului și mediul construit
Kingston (Canada), Integrated Community Sustainability Plan:
http://www.sustainablekingston.ca/our-community/sk-plan/four-pillars-of-sustainability/
Dezvoltare sustenabilă

2. Pilonul social (Echitate socială)


Se referă la calitatea vieții.

Teme:
• educație și învățare
• sănătate și bunăstare
• hrană și nutriție
• sărăcie și lipsă de adăpost
• confort, siguranță și incluziune
Kingston (Canada), Integrated Community Sustainability Plan:
http://www.sustainablekingston.ca/our-community/sk-plan/four-pillars-of-sustainability/
Dezvoltare sustenabilă

3. Pilonul economic (Economie sănătoasă)


Se referă la atragerea și menținerea oamenilor talentați și a
afacerilor de calitate, cu locurile de muncă pe care le creează.

Teme:
• dezvoltare economică
• dezvoltarea pieței muncii
• infrastructură
• turism
• agricultură
http://www.sustainablekingstonca/our-community/sk-plan/four-pillars-of-sustainability/
Dezvoltare sustenabilă

4. Pilonul cultural (Vitalitate culturală)


Obiectivul fundamental al unei comunități sustenabile este
promovarea bunăstării oamenilor prin creșterea calității vieții și
a locului.

Teme:
• istorie și patrimoniu
• arte, creativitate și divertisment
• spirit civic activ
• diversitate
Kingston (Canada), Integrated Community Sustainability Plan:
http://www.sustainablekingston.ca/our-community/sk-plan/four-pillars-of-sustainability/
Fondul
construit
existent
Orașele românești
între teorie și practică.
Cazul București.
Fondul construit existent

Fondul construit existent este un depozitar de


«RESURSE REUTILIZABILE»  prevenirea risipei

Intre acestea, construcțiile cu valoare culturală sunt


«resurse neregenerabile»  supuse restricțiilor ce se
aplică de regulă utilizării bunurilor epuizabile.
Fondul construit existent

“Păstrarea clădirilor existente ajută la economisirea


resurselor şi combate risipa, una dintre marile
preocupări ale societăţii contemporane.”

The Declaration of Amsterdam, 1975.


Bucureşti, str. Berzei 34/ Ştirbei Vodă 89 – decembrie 2010
Bucureşti, str. Berzei 34/ Ştirbei Vodă 89 – decembrie 2010
Carta de la Amsterdam, 1975

“Acest patrimoniu este în pericol. Este ameninţat


de ignoranţă, de uzură morală, de degradare de
orice fel, de neglijare. Planificarea urbană poate fi
distructivă atunci când autorităţile cedează prea
ușor presiunilor economice şi cerințelor traficului
auto. [...] Mai presus de toate, specula funciară şi
imobiliară este alimentată de toate erorile și
omisiunile [...].”

Council of Europe, European Charter of the Architectural Heritage, Amsterdam, 1975.


Bucureşti, str. Visarion 8 noiembrie 2006
Bucureşti, str. Visarion 8 iunie 2007
Bucureşti, str. Visarion 8 aprilie 2018
Sursa: http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-16688673-fotogalerie-constructie-noua-aparea-
locul-uneia-dintre-cele-mai-frumoase-case-demolate-bucuresti-str-visarion-8.htm

Bucureşti, str. Visarion 8


Patrimoniul - motor al dezvoltării

Declarația de la Paris «On heritage as a driver of


development» promovează un proces de dezvoltare
care să integreze patrimoniul cultural considerat a
fi un aspect vital al sustenabilității dezvoltării
oricărei societăți.

ICOMOS, The Paris Declaration ‘On heritage as a driver of development’, 2011


Fondul construit existent

Hotel Marna, ianuarie 2011


Bucureşti, Piaţa Haralambie Botescu 18 – iulie 2013
Bucureşti, str. Berzei 2019
Principiile de la Valletta, 2011

”este fundamental ca patrimoniul construit să fie


considerat o resursă esențială, parte a ecosistemului
urban. Acest concept trebuie respectat cu strictețe
pentru a asigura o dezvoltare armonioasă a orașelor
istorice”.

ICOMOS, The Valletta Principles for the Safeguarding and Management of Historic
Cities, Towns and Urban Areas, Paris, 2011
Carta de la Washington, 1987
Principiile de la Valletta, 2011

In cazul oraşelor şi zonelor istorice, atenţia actului


conservativ nu trebuie să se îndrepte doar asupra
clădirilor: trebuie luate în considerare toate acele
aspecte ce definesc caracterul specific al oraşului sau
zonei istorice.

ICOMOS, Charter for the Conservation of Historic Towns and Urban Areas (Washington
Charter), Washington DC, 1987
ICOMOS, The Valletta Principles for the Safeguarding and Management of Historic
Cities, Towns and Urban Areas, Paris, 2011
a) Structura urbană definită de rețeaua stradală,
parcelar, spațiile verzi și relațiile dintre clădiri,
spații verzi și spații deschise

b) Forma și aspectul, interior și exterior, al clădirilor,


așa cum este definit prin structura, volumul, stilul,
scara, materialele, culorile și decorația lor

c) Relația dintre orașul sau zona urbană și mediul


înconjurător, atât natural cât și construit

d) Diferitele funcții pe care le-a dobândit orașul sau


zona urbană de-a lungul timpului
e) Tradițiile culturale, tehnicile tradiționale, spiritul
locului și tot ceea ce contribuie la identitatea unui loc
ICOMOS, The Valletta Principles for the Safeguarding and Management of Historic
Cities, Towns and Urban Areas, Paris, 2011
Subzona centrală CP1 ”în care se menţine
configuraţia ţesutului urban tradiţional”
(PUG)

Zona construită protejată nr.95 Polonă


(HCGMB nr.279/2000)

Bucureşti, str. Polonă


Regulament ZCP nr. 95 Polonă

Țesut rezidențial tradițional tipic, cu regim de


construcție discontinuu, cu clădiri izolate sau
grupate de înălțime redusă (preponderent P+1,
accidental P+3) și prezența vizibilă a vegetației.

Grad de protecție ridicat


”[…] o acumulare de transformări poate avea efect
negativ asupra unui oraș istoric și a valorilor lui.”

”Transformările inerente creșterii urbane trebuie


controlate și gestionate cu atenție pentru a minimiza
efectele fizice și vizuale asupra peisajului urban și a
substanței arhitecturale”

ICOMOS, The Valletta Principles for the Safeguarding and Management of Historic
Cities, Towns and Urban Areas, Paris, 2011
”Arhitectura nouă trebuie să fie în concordanță cu
organizarea spațială a zonei istorice și să respecte
morfologia tradițională a acesteia, fiind în același
timp o expresie validă a tendințelor arhitecturale
ale timpului și locului său. Indiferent de stil și
expresie, arhitectura nouă ar trebui să evite
efectele negative ale contrastelor puternice sau
excesive, ale fragmentării și ale întreruperilor în
continuitatea țesutului și spațiului urban”
ICOMOS, The Valletta Principles for the Safeguarding and Management of Historic
Cities, Towns and Urban Areas, Paris, 2011
Bucureşti, str. Zborului (CP1)
Bucureşti, construcţie nouă pe bd. Lascar Catargiu
Bucureşti, str.G.Alexandrescu_CP1: construcţie “adaptată” (care “îmbogăţeşte” zona istorică?)
Bucureşti, Calea Dorobanţilor_CP1: construcţie “adaptată” (care “îmbogăţeşte” zona istorică?)
Bucureşti, str. Caderea Bastiliei (zonă protejată CP1, conf. PUG)
Bucureşti,
Bucureşti, str.str. Lucaci
Caderea 69 (CP1
Bastiliei / zonă
(zonă protejată),
protejată CP1, conf.2009
PUG)
Bucureşti, str. Radu Calomfirescu (CP1a/zonă protejată)
FAȚADISMUL - o ”infecție
în răspândire” oferă un
lustru de respectabilitate
unor dezvoltări imobiliare
comercial-agresive și
permite arhitecților și
urbaniștilor să se auto-
amăgească gândind că în
acest fel păstrează
moștenirea culturală București, str. Maria Rosetti 38
(zona protejată nr. 17)
Bucureşti, Str. Vasile Lascăr 59 (zona construită protejată nr. 17)
Bucureşti, Str. Gheorghe Manu 7 (zona construită protejată nr. 97), Casa Spiru Haret
Bucureşti, str. Șerban Vodă 35
”semnale totemice ale unei perioade în care profitul imobiliar este valoarea supremă”

București, str. Dumbrava Roșie (zona protejată nr. 40)


Convenția de la Granada, 1985
ratificată de România prin Legea 157 / 7 octombrie 1997

Părţile semnatare se obligă să adopte politici de


conservare integrată care "să favorizeze, pe cât posibil,
în cadrul procesului de planificare şi urbanism,
conservarea şi utilizarea clădirilor a căror importanţă nu
justifică o protecţie în sensul art.3 par.1 al prezentei
Convenţii (legii monumentelor - n.n.), dar care prezintă
o valoare de ansamblu, din punct de vedere al
ambientului urban sau rural, sau al cadrului de viaţă".
Bucureşti, Calea Dorobanţilor 03 2005
Bucureşti, Calea Dorobanţilor 10 2007
Calea Victoriei, fostul Minister al Industriilor, 2007
Calea Victoriei, fostul Minister al Industriilor, 2007
Calea Victoriei (fostul Minister al Industriilor)
Bucureşti, Aleea Alexandru 6, 2006 aprilie 2018
Bucureşti, Aleea Alexandru 6, 2006 aprilie 2018
Bucureşti, Aleea Alexandru 6, 2012 aprilie 2018
“Acest patrimoniu este în pericol. Este ameninţat
de ignoranţă, de uzură morală, de degradare de
orice fel, de neglijare. Planificarea urbană poate fi
distructivă atunci când autorităţile cedează prea
ușor presiunilor economice şi cerințelor traficului
auto. [...] Mai presus de toate, specula funciară şi
imobiliară este alimentată de toate erorile și
omisiunile [...].”

Council of Europe, European Charter of the Architectural Heritage, Amsterdam, 1975.


Demolare vs reabilitare

“Conservarea, reabilitarea și reutilizarea cu


sensibilitate culturală a patrimoniului urban, rural și
arhitectural sunt în concordanță cu utilizarea
sustenabilă a resurselor naturale și realizate de om.”

”Conservation, rehabilitation and culturally sensitive adaptive reuse


of urban, rural and architectural heritage are also in accordance with
the sustainable use of natural and human made resources.”

United Nations Human Settlements Programme (UN-HABITAT): The Habitat Agenda


Goals and Principles, Commitments and the Global Plan of Action, 2003, p.67.
Argumente pro reutilizare

Utilizarea rațională a resurselor (materiale, surse


de energie, apă)  prevenirea risipei
Impact redus al proceselor constructive asupra
mediului  consum energie, apă și alte resurse
naturale, emisii carbon, poluare cu gaze și
pulberi, deșeuri
Indisponibilitatea terenurilor libere  prevenirea
ocupării spațiilor verzi și a terenurilor agricole

Costuri de construcție mai mici


Manufaktura – Centru de arte, mall și complex de loisir în Łódź, Polonia. 27 ha, inaugurat 2006
In lume, proprietarii de clădiri și investitorii au ajuns
să înțeleagă valoarea potențială a stocului vast de
clădiri vechi, neutilizate și îmbătrânite, ca mijloc de
o oferi, prin renovare și reutilizare, sedii moderne de
înaltă calitate mai rapid și cu costuri mai mici decât
alternativa unor construcții noi.

Gorse, C. and Highfield, D., Refurbishment and Upgrading of Buildings, Second edition,
Spon Press, London, New York, 2009
Manufaktura – Centru de arte, mall și complex de loisir în Łódź, Polonia. 27 ha, inaugurat 2006
Manufaktura – Centru de arte, mall și complex de loisir în Łódź, Polonia. 27 ha, inaugurat 2006
Manufaktura – Centru de arte, mall și complex de loisir în Łódź, Polonia. 27 ha, inaugurat 2006
Conservare, reabilitare, reutilizare

Manufaktura – Centru de arte, mall și complex de loisir în Łódź, Polonia. 27 ha, inaugurat 2006
Moara Assan, București
Hala uzinelor Malaxa, București
Valoarea economică

Renovarea poate furniza sedii «noi» în numai


jumătate până la trei sferturi din timpul necesar
pentru alternativa demolării și construirii de nou, la
numai 50-80% din cost.

Gorse, C. and Highfield, D., Refurbishment and Upgrading of Buildings, Second edition,
Spon Press, London, New York, 2009
Dirty House. Atelier artiști + locuință într-un fost depozit. Hackney (East
London), Marea Britanie / Adjaye Associates, 2002
Costul reabilitării:
cca.1300 eur/mp
Dirty House. Atelier artiști + locuință într-un fost depozit. Hackney (East
London), Marea Britanie / Adjaye Associates, 2002
Sediului adminstrației locale Hampshire (1960)

Reabilitat în 2007-2009

Demolare și construcție Reabilitare majoră:


nouă: 75–80 mil. £ 40 mil. £
Valoarea economică

In cazul particular al unei construcții protejate,


plusul este de cca 6% în termeni strict economici.

Dar chiar și astfel de cazuri sunt economic


avantajoase dacă se iau în considerare efectele mai
largi pe un timp mai lung de referință.

Colm Murray, Built Heritage Conservation and Ecologically Sustainable Development,


2012. pp.3-4
Valoarea economică

Unii oameni cumpără clădiri istorice pentru


valoarea lor estetică și de prestigiu, bazată pe
valoarea culturală și de patrimoniu, amplificată de
amplasarea în zone cu calitate ridicată.

Colm Murray, Built Heritage Conservation and Ecologically Sustainable Development,


2012. pp.3-4
Costurile ”externalizate”

Costurile ”externalizate” sunt o problemă generală


a bunurilor publice ce pot fi deținute în proprietate
privată și/sau afectate de ea - patrimoniul
construit, dar și: aer curat, spații verzi, păduri,
ape.

Colm Murray, Built Heritage Conservation and Ecologically Sustainable Development,


2012. pp.3-4
Costurile ”externalizate”

Costul suportat de locuitorii orașului, atât în cazul


conservării unei clădiri frumoase, de care se bucură
și trecătorii, cât și în cazul demolării, înlocuirii și
urâțirii imaginii urbane.

Colm Murray, Built Heritage Conservation and Ecologically Sustainable Development,


2012. pp.3-4
Resursele materiale existente
1) Constituția materială
a clădirii existente
înglobează deja energie
(resursă neregenerabilă)
și emisii de carbon.

2) Timpul lung de
funcționare a clădirilor
existente a confirmat
calitatea materialelor și
manoperei înglobate.
Impactul asupra mediului

București, str. Berzei 81, iunie 2011


 Energia înglobată în materiale și cea consumată
la realizarea construcției se pierd prin demolare.

 Demolarea înseamnă consum de energie, emisii


poluante, stoc de deșeuri.

 Realizarea unei noi construcții înseamnă consum


de energie și emisii poluante în toate fazele
(producere materiale, transport, șantier).
Construcțiile folosesc cca 40% din energia globului,
25% din apă, 40% din resursele globale (UNEP*,
2012).

*UNEP - United Nations Environment Programme

Zabala, A., Energy balance in the adaptive reuse of historic urban industrial buildings, 2012
Emisiile de gaze de seră din mediul construit trebuie
complet eliminate până în 2040 pentru a atinge
țintele Acordului de mediu semnat la Paris în 2016,
în cadrul United Nations Framework Convention on
Climate Change (UNFCCC).

https://architecture2030.org/buildings_problem_why/
Sectorul construcțiilor produce anual aproape
40% din emisiile globale de gaze de seră.

https://architecture2030.org/buildings_problem_why/
”Renovarea pe scară largă a construcțiilor existente
este o condiție prealabilă importantă pentru
atingerea obiectivului global de reducere a emisiilor
de gaze cu efect de seră. Prin urmare, renovarea
extensivă a clădirilor existente trebuie să se afle în
centrul politicilor publice.”

Manifesto for responsible architecture, 2015. Adoptat la conferința internațională


”Arhitectura, Climatul Viitorului” în cadrul Conferinței Națiunilor Unite privind
schimbările climatice (COP21). Paris, Cité de l’Architecture et du Patrimoine, 2015.
“Construcția cea mai benignă pentru
mediu este cea care nu trebuie construită
pentru că există deja.”

“The most environmentally benign building is the one that need


not be built because it already exists.”

Grammenos and Russel, Building adaptability: a view from future. Proceedings from the
second international conference: buildings and the environment, June 9-12 1997, Paris,
Vol. 2. Pp. 19-26
Există numeroase clădiri a căror demolare și
reconstrucție nu are sens din punct de vedere
economic și al protecției mediului.

In schimb, este înțelelept și sustenabil ca ele să fie


transformate în clădiri eficiente energetic prin
reabilitare.

Sursa: https://www.carbontrust.com/news/2015/03/low-carbon-
refurbishment-crucial-building-sustainable-cities/
Tassafaronga Village, Oakland, California
David Baker Architects, 2010

Platinum rating in the LEED for Homes program


Gold in the LEED for Neighborhood Development program
LEED este cel mai folosit sistem
de clasificare ”green building”
din lume.

Certificarea LEED înseamnă un habitat mai sănătos


și impact mai mic asupra mediului ambiant, prin
încurajarea construcțiilor eficiente energetic și care
folosesc resursele în mod eficient, sunt mai ieftine,
au chirii mai mici și utilități cu costuri reduse.
http://leed.usgbc.org/leed.html
2015 AIA COTE* Awards: Adaptive Reuse

Juriul a evidențiat creșterea prezenței proiectelor de


reutilizare și potențialul acestora.

Membrii juriului au remarcat reorientarea către


păstrarea și reproiectarea stocului de clădiri vechi, și
a salutat proiectul Tassafaronga Village care
ilustrează felul în care arhitecții pot utiliza resursele
existente pentru a crea ”clădiri verzi”.

* The American Institute of Architects (AIA), Committee on the Environment


(COTE)
http://www.aiatopten.org/node/439
EXISTENTUL: Un teren de 3ha pe care se aflau: un vechi ansamblu de locuințe publice
degradate (1945), o fabrică abandonată și niște șine de cale ferată nefolosite.
Tassafaronga Village, Oakland, California
Tassafaronga Village, Oakland, California, înaintea intervenției
Tassafaronga Village, Oakland, California
Tassafaronga Village, Oakland, California, înaintea intervenției
Cartierul ”verde” rezultat din reabilitare cuprinde
locuințe ieftine și eficiente energetic + dotări.

Sunt incorporate o gamă largă de strategii ”verzi”:


folosirea energiei solare pentru generare in situ a
electricității și apei calde; acoperișuri verzi,
echipamente care reduc consumul de apă etc.
Tassafaronga Village, Oakland, California, 2010. Arch. David Baker & Partners.
Tassafaronga Village, Oakland, California, 2010. Arch. David Baker & Partners.
Tassafaronga Village, Oakland, California, 2010. Arch. David Baker & Partners.
Tassafaronga Village, Oakland, California, 2010. Arch. David Baker & Partners.
Tassafaronga Village, Oakland, California, 2010. Arch. David Baker & Partners.
Tassafaronga Village, Oakland, California, 2010. Arch. David Baker & Partners.
Tassafaronga Village, Oakland, California, 2010. Arch. David Baker & Partners.
Tassafaronga Village, Oakland, California, 2010. Arch. David Baker & Partners.

S-ar putea să vă placă și