INGRIJIREA PACIENTULUI CU INFART MIOCARDIC ACUT (IMA)

o Se caracterizeaza printr-o zona de necroza ischemica in miocard determinata de o obstructie

coronariana prin tromboza.
- 90% - 95% din cazuri ateroscleroza – coronariana

Factorii de risc care favorizeaza  aparitia IMA :

- varsta se!ul "umatul stresurileobezitate #$A diabetul zaharat hiperlipemiasedentarismul.

Factorii care deca!seaza  :

- e"orturi intense
- mesele copioase
- stresul
- "actorii meteroloici – "riul
- in"ectia tractului respirator
 

Ma!ifestarie de de"e!de!ta # $e%!e si $i%"to%e

- durerea
- hipotensiunea arteriala
- hipertermia
- alte semne

&' Drerea a!i!oasa intensa violenta insuportabila care nu cedeaza la nitrolicerina sau la repaus.

&aracterul durerii variaza de la un bolnav la altul si este descris ca :

- o senzatie de constrictie sau in heara'
- o senzatie de presiune sau un corset de (er care impiedica respiratia
 - uneori ca o simpla )ena retrosternala
- o senzatie de arsura de reutate sau apasare suportabila.

Durerea poate f tipica : cu localizare retrosternala sau precordiala cu sau "ara iradieri de intensitate mare.
Durerea atipica : cu localizare e!tratoracica in epiastru abdomen brate antebrate coate pumni.
o Durerea poate iradia in umarul si bratul stang, in regiunea cervicala, in mandibula.

Drerea este i!sotita :

- de an!ietate marcata
- senzatie de moarte iminenta
- transpiratii reci
- suhit
- returi si varsaturi
- dispnee
- stare de slabiciune
- ameteli
- distensie abdominala
-  senzatie de plenitudine epiastrica.

Drata drerii  :
- poate (i de *0 de minute pina la +, de ore'
- nu cedeaza la nitriti'
- apare de obicei in repaus si determina aitatia bolnavului.
*' +i"ote!si!e arteriaa : poate sa apara imediat sau la cateva ore este precedenta din cauza
actiunii stresante a durerii de o usoara cresterii $.A. &and $.A. scade brusc e!ista pericolul iminent de
soc cardioen. e reula hipotensiunea arteriala este insotita de tahicardie.

,' Fe-ra # este la inceput absenta dar apare la / – /+ ore de la debut in )ur de *,%.

 .' Ate se%!e # uneori un tablou clinic este dominat de la inceput de :

- starea de soc ca si mani"estare prin paloarea tegumentelor, rece si umed, puls rapid si fliorm
alterarea starii enerale oligurie grava.

Debutul atipic este "recvent in deosebi la varstnici debutul este nedureros mascat de unele din semne si
simptomele mentionate anterior care apartin complicatiilor IMA.
o IMA este una din a"ectiunile in care evolutia poate sa duca la moarte.
o Ingrijirea acestor bolnavi constituie o urgenta medicala .

E/a%i!arie s!t :
- 12
- lectrocardiorama
- &ateterism cardiac
- 3entriculora(e 4adiotopica
- !amen de laborator sane : 3S# crescut ibrinoen crescut
 $26 crescut 7probe hepatice8' leucocitoza creatin"os"oinaza- crescuta
  .
 

I!terve!tii #
o  I! eta"a "res"itaiceasca
- combaterea durerii
- sedare
- prevenirea aritmiilor ventriculare
- transport la spital

In faza de prespitalizare  care este intervalul de la debutul in"arctului miocardic si pana in momentul
sosirii bolnavului in spital asistentul medical trebuie sa rezolve principalele probleme din aceasta
perioada.
 - prevenirea mortii subite consta in asezarea bolnavului in decubit dorsal si interzicerea e"ectuarii
oricarei miscari'
- psihoterapia de asemenea este "oarte importanta

- sedarea durerii la indicatia medicului

- morna 00- 00/  7 (ola 00/ 8 intramuscular sau subcutanat eventual intravenos
7 incet diluat in ser (zioloic sub controlul respiratiei8
- mialgin 00 subcutanat sau intramuscular eventual intravenos diluat in 0 ml de ser (zioloic
sau lucoza 0%.
- Fortral *0 m intravenos sau intramuscular
  eoarece mor(na poate provoca hipotensiune arteriala si deprimarea ventilatiei pulmonare este
indicata asocierea mor(nei cu atropina 05-  m pentru a preveni aceste "enomene.
  aca durerile sunt de mai mica intensitate se poate incerca linistirea lor cu alocalmin "enobarbital
codeina.

0 Ur%arirea T'A' si "si 

- se mentine tensiunea arteriala cu per"uzii 2lucoza 5% e!tran Marisan si #.#.& 7substituenti
de plasma8
- se urmareste pulsul si se corecteaza e!trasistolele cu !ilina de uz cardioloic
- se mentine permiabilitatea cailor aeriene prin aspiratie

0 o/ie!otera"ie
- transportul de urenta intr-o unitate spitaliceasca se "ace obliatoriu cu tara

I!terve!tii # 
o  i!ri1irea i! s"ita
Instaleaza bolnavul in pat : mutarea bolnavului de pe tara in pat "ace personalul sanitar "ara a se permite
bolnavului nici o miscare pentru a nu i se arava situatia.
 
 - salonul va ( linistit incalzit si bine aerisit'
- pozitia bolnavului in pat cat mai comoda.

  Se vor aplica i! co!ti!are %asri de "ri% a1tor  prin administrarea la indicatia medicului a

sedativelor 7pt. combaterea an!ietatii8 calamantelor si o!ienoterapiei.
  Supravegherea functiilor vitale : ;rmarirea in"arctului consta in monitorizarea cu supraveherea
permanenta in primele zile a 12 $.A. a ritmului cardiac si a respiratiei.
 
Recoltarea probelor de laborator: Asistentul medical va recolta sane pentru probe de laborator
indicate de medic7 pentru dozarile enzimatice a (brinoenului licemiei determinarea leucocitozei a
3S# colesterolului acidului uric8.
  Pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice se administreaza anticoaulante: heparina si
trombostop 7 se va veri(ca timpul <uic8 iar pentru preintampinarea hipere!citabilitatii miocardului se
administreaza !ilina /00m im sau iv sau in per"uzie.
  Administrarea medicatiei  se va "ace cu mare punctualitate deoarece intarzierile pot provoca
bolnavului emotii inutile.
- tratamentul medicamentos se va "ace la pat in pozitie orizontala.
- asistentul medical va avea preatite medicamente pentru eventuale complicatii.
- desi medicamentele se administreaza strict la indicatia mediculuiin caz de urenta cadrul mediu
poate interveni cu unele medicamente7 nitrolicerina8 si o!ien.

 Ai%e!tatia -o!avi  cu in"art miocardic acut este pasiva la pat in primele zile in decubit dorsal.
- treptat se va trece la alimentatia activa numai la recomandarea medicului in pozitie sezand
- dupa mobilizarea bolnavului acesta poate servii masa
- mesele vor ( "ractionate pt. a evita consumul de cantitate mare

Regimul : hiposodat si hipocaloric

 - in primele zile reimul alimentar : pireuri si lichide date lent cu linura ceaiuri compoturi supe
lapte sucuri de "ructe oua moi'

 $e i!terzice tota f%at 2

- urmarirea evacuarilor de urina si "ecale
- constipatia trebuie combatuta cu clisme uleioase sau la!ative usoare
- diureza si scaunul se noteaza pe 6
- se va a)uta bolnavul sa "oloseasca urinarul si bazinetul "ara ca aceasta sa (e ridicat in pozitie sezand

Iie!a -o!avi # baia eneral= sau par>ial= se "ace la pat "ara sa oboseasca bolnavul 7in primele zile
"ara sa (e ridicat 8.

Mo-iizarea -o!avi
- in prima saptamana se recomanda repaus absolut la pat iar daca bolnavul nu are dureri  "ebra sau
alte complicatii incepand chiar din primele zile se pot "ace miscari pasive ale deetelor de la maini si
picioare'
- treptat se permite mi?carea pozi>iei la pat mi?c=ri active ale membrelor'
- mobilizarea se "ace proresiv 7?ederea pe marinea patului @n "otoliu ridicarea din pat8 sub
controlul pulsului ?i $.A si prezenta medicului.

Crearea %edii "si3ooic "ri! #

- evitarea discu>iilor cu voce tare
- interzicerea vizitelor in rup sau luni
- interzicerea comunicarii vestiilor neplacute  "acilitarea contactului cu bolnavi restabiliti pt. un bun
e"ect psihic

$e va face edcatie sa!itara a "acie!ti "rivi!d rei% de viata "ost i!fart #

- modul in care trebuie luate medicamentele
- alimentatie echilibrata
 - reluarea treptata si proresiva a e"ortului (zic
- prezentare la control periodic
- se va incerca restabilirea increderii de sine si in capacitatea de munca anterioara a imbolnavirii.

 
 
 
 

Ingrijirea paccientului cu Hipotensiune arteriala

 Hipotensiunea arterială este un sindrom clinic caracterizat prin scăderea valorilor tensionale sub 100 mm Hg pentru tensiunea
sistolică și sub 65 mm Hg pentru cea diastolică ( se consideră valoare minima aTa sistolice de 105mmHg la persoane de peste 45
ani) . În uncție de durată ! "ipotensiunea poate i trecătoare sau de durată .

Hiopotensiunea arterială este tratată ca boală doar atunci c#nd este simptomatică (ame țeli! cealee! astenie! palpita ii!
ț transpira ii!
ț
etc). $%istă persoane sanatoase care au "ipotensiune arterială! &nsa nu prezintă nici un simptom ' &n general ! sportivii de perorman ă!
ț
vagotoni.

utem clasiica "ipotensiunea arterială &n 

H*+T$,-*,$ /T$*/2 $-$,3*/2 ( primara! idiopatica)! e%presie a unei tulburări circulatorii de reglare! pe ond
constituțional.

H*+T$,-*,$ /T$*/2 -$,/2 (-*T+/T*2)! urmare a unei tulburări cardiovasculare! endocrine!

neurogene identiicabile.

H*+T$,-*,$ /T$*/2 +T+-T/T*2( posturală) ! care apare numai la trecerea &n pozi ție vericală.

În cazul "ipotensiunii esen țiale principalele simptome sunt

- scăderea capacității de muncă și eort7

- oboseala7
- dispnee7
- sensibilitate la rig
 - eclipse vizuale și scotoame7
- acuene7
-  palpitații7
- amețeli 7
- cealee7
- iratibilitate7
- tulburări de dinamică se%uală7
- tulburări ale ciclului menstrual.

a e%amenul izic se constată

- e%tremități reci și sau cianotice7

- valori scăzute ale tensiunii arteriale7
- e%amenul cordului este normal
ot apărea tulburări digestive  ca de e%emplu dureri imprecise! mai rar diaree sau constipa ție.

ot apărea tulburări renale oligurie! nicturie

-imptomatologia se accentuează la eort prelungit sau ortostatism prelungit.

$%amenele de laborator indică

-  potasiul sanguin crește

- calciul scade
- glicemia normală sau ușor scăzută
- colesterolemia normală sau u șor scăzută
   În cazul "ipotensiunii ortostatice

- vedere &ncețo șată7

- amețeală7
- conuzie7
- slăbiciune7
- stare de leșin.

În cazul "ipotensiunii secundare simptomele sunt asemănătoare cu cele de mai sus.

Trebuie să se dieren țieze oarte bine ormele de "iopotensiune arterială ! mai ales &n cazul acesta simptomele apar ca urmare a
dieritelor boli.

În Hipotensiunea severă! asociată cu șocul  operator 

- delir7
- somnolență7
- conuzie

  acă șocul operator de &nrăută țe ște persoana aectată & și va pierde cuno știn ța. Șocul oparator este letal dacă nu este tratat.  
În cazul &n care șocul este cauzat de volumul scăzut de s#nge sau de slabă activitate de pompare a inimii! semnele și simptomele sunt

-  piele rece și transpirată și capătă o culoare albăstruie7

-  pulsul este slab7
 -  persoana &ncepe să respire repede

-imptomele cele mai tipice! &nt#lnite adeseori și comune dieritelor orme clinice de "ipotensiune arterială sunt ame eli!
ț
tulburări de vedere ( puncte negre! cea ță! musculi țe &n a ța oc"ilor)! oboseală de durată ( o astenie nee%plicată poate constitui 8masca8
unei "ipotensiuni)! cealee! parestezii la m#ini și la picioare! palpita ții! paloarea e ței ( mai ales la copii).

/stenia prezintă uneori un anumit orar! ie la trezire diminea ța! ie spre ora pr#nzului! pacientul obosind repede și maniest#nd
nevoia de a se odi"nii.

În genere ! simptomatologia "ipotensiunii arteriale e%primă anumite maniestări de iriga ție deicitară &n variate organe!
 primordial iind isc"emia cerebrală ame țeli! tendin ță la cădere! tulburări senzoriale vizuale sau auditive! cealee prelungită!
indispoziție! neliniște! iritabilitate e%agerată! tulburări ale somnului (somnolenta)! scăderea capacită ții de concentrare sau de memorie!
ne"otăr#re &n acțiuni! depresiune psi"ică! pierderea libido9ului. e planul al doilea apar simptome din partea inimii ta"icardie!
 palpitații! senzația lipsei de aer sau de o presiune precordială! dureri pseudo9anginoase .

Toate aceste simptome au tendin ța la recăderi.

În plus! sunt prezente și numeroase acuze din partea altor aparate și sisteme gre țuri! meteorism! eructa ții! tulburări de
menstruație! impoten ță! etc.

roblemele pacientului
 - insomnii7
- depresie7
- irascibilitate7
- iminuarea auzului7
- impotență se%uală7
- /lterarea mobilitatii din cauza "ipotonie izică și psi"ică.
- /lterarea starii generale
+biectivele vizeaza

9asigurarea conortului

9prevenirea complicatiilor 

9prevenirea recaderilor 

*nterventiile asistentei medicale

9asigura conortul izic si psi"ic al pacientului

9pregateste pacientul pentu investigatii (eco cardio! $:;! proba de eort)

9 pregateste pacientul si recolteaza probele biologice pentru e%amenul de laborator 

9 administreaza tratamentul la indicatia medicului

Tratamentul se va dierenția &n raport cu ormă clinică a "ipotensiunii esen țială( constitu țională)! secundară sau ortostatică

a) igieno9dietetic
 ăsurile generale sunt uneori suiciente singure și privesc &ntregul mod de via ță ! de la evitarea nicotinei și e%cesul de alcool! a
suprasolicitărilor izice și psi"ice! p#nă la recomandări dietetice și diverse metode izice.

auzele ușoare de "ipotensiune arterială pot i <tratate= cu o alimenta ție bogată &n sare ( 109>0 g?zi) !  consumul de ceai negru!
coca9cola! caea (dar ără a se ace e%ces)! dar mai ales ingestia unei cantită ți mai mare de lic"ide. $%perien aț practică arată că
ingerarea diminea ța a unei caele ( 1 lingurita pulbere contine 0!1 g coeina ) sau a ceaiului natural! este utilă.

racticarea educației izice și a unor sporturi u șuare ! dar nu de perorman ță! ca și unele procedure izice ( du șuri alternante!
masa@e cu peria) constituie măsuri utile ! contribuind la a șa numitul 8antrenament8 al sistemului vascular. -edentarismul (statul
&ndelungat &n pat)! băile ierbin ți! sauna de aburi sau acid carbonic ! sunt contraindicate deoarece produc vasodilata ie
ț perierică.

În "ipotensiunea ortostatică pacien ții sunt sătui ți să nu se ridice brusc! se recomandă ridicatul &ncet (primele secunde la
marginea patului) sau să nu stea prea mult timp &n picioare. În caz de varice voluminoase se recomandă purtarea ciorapilor elastici sau
 banda@e și uneori cură c"irurgicală a varicelor. entru cazurile cu perete abdominal slăbit se indică corest sau banda@ abdominal.

În cazul "ipotensiunii postprandiale este indicat a se lua inlamatoarele nesteroidiene &nainte de masă deoarece au ca mecanism
retenția de apă și sodiu.  

În cazurile severe de "ipotensiune arterială posturală ( idiopatică) s9a propus &mbrăcăminte specială presurizată(8 antigravitA
suit8).

În prezența unei sincope ortostatice ! culcatul imediat ! cu capul &n pozi ție declivă! este prima măsură de luat.

 b) medical (cu indicații și contraindicații pentru medica ția speciică aec țiunii )

edicația se va administra numai c#nd măsurile generale nu au dat rezultate ! &n raport cu severitatea tulburărilor subiective și !
de dorit ! pe perioada limitată de timp! olosirea sa iind indicată &n orma constitu țională cronică (esen ială)
ț și &n orma ortostatică. În
Hipotensiunea secundară se va aplica o medica ție speciică ! &n raport cu boala de bază. În general! medica ia
ț trebuie socotită ca un
ad@uv#nt al terapiei generale ( igieno9dietetice) .

Trei grupe de medicamente sunt mai mult olosite di"idroergotamina! simpaticomimeticele și mineralcorticoizii. /cestea au
rolul de a mării &ntoarcerea s#ngelui la inimă sau de a cre ște tonusul vascular perieric! &n special rezisten ța arteriolară.

Ingrijirea pacientului cu abdomen acut chirurgical netraumatic

e.
/bdomenul acut c"irurgical netraumatic este reprezentat de totalitatea durerilorabdominale intense si de durata cu
debut brusc! insotite de tulburari locale
si generalecare necesita interventie c"irurgicala de urgenta (apendicita acuta! ulcer gastric siduodenal perorat! oclu
zie intestinala! colecistita acuta! pancreatita acuta! litiazaveziculara! peritonita acuta! sarcina ectopica).
ircumstante de aparitie
Balimentatie bogata in grasime! mese copioase
Beorturi izice mari
Bpersoane cu antecedente personale de boala ulceroasa! litiaza biliara! dureriabdominale! emei cu amenoree
aniestari de dependenta
Bdureri continue! progresive in inlamatii (apendicita! colecistita! pancreatita!peritonita)
Bdureri colicative cu intervale nedureroase intre ele (colica litiazica! ileusmecanic)
Bvarsaturi alimentare sau tardive
Brisoane
Bmeteorism abdominal
Boprirea tranzitului intestinal pentru materii ecale si gaze
roblemele pacientului
Bstare generala alterata
Ban%ietate
Bpotential de complicatii

INGRIJIREA PACIENT!I C E"#$AGITA %E RE$!&

  Definitie:  inlamatie a mucoasei esoagiene determinata de agresiunea continutului acid care relueaza din  stomac in esoag.

 Culegere de date

ircumstante de aparitie

Cactorii de risc &n esoagita de relu% sunt

• actori e%ogeni (din e%terior) alimentele! alcoolul! medicamentele7

• actori endogeni (din interior) "ernia "iatală! obezitatea! stomacul operat! diabetul za"arat! distroia musculară! boli de colagen
(sclerodermia! dermatomiozita)! sindromul intestinului iritabil.

'ani(estari de dependenta

•  pirozis -arsura retrosternală 9 este o senzaDie de arsură de la nivelul pieptului care are o acDiune iritantă. /pare mai des după m#ncare
sau &n poziDie culcată. -e &nt#mplă recevent să ie &nsoDit de regurgitarea (vomă) conDinutului din stomac ce a@unge p#nă &n g#t!
 bolnavul acuz#nd aptul că simte gust de amar sau acru &n gură.
• durerea toracică 9 se prezintă ca o presiune ce apasă pieptul! iind deinită greu de către bolnavi. *ntensitatea durerii este variabilă!
uneori poate imita angina pectorală! inarctul miocardic Ei anevrismul aortic7
• odinofagia 9 durere la ing"itire7

• disfagia (Feste diicultate la &ng"iDire)9 mai rar &nt#lnită Ei demonstrează de obicei o stenoză esoagiană sau tulburări motorii.
•  eructatii,

•   greţuri , vărsături, balonări9 relectă &nt#rzierea evacuării gastrice!  flatulenta;

•   gust metalic,
• hipersalivatie;

•  manifestari extradigestive: tuse nocturna, manifestari respiratorii, disfonie,senzatie de corp strain in gat.

 Investigatii paraclinice:

9e%amenele de laborator7

9 e%amen radiologic7

9 e%amenul endoscopic arată modiicarea liniei G Ei prezenDa leziunilor esoagiene7

9 pH9metria

Complicaţiile ce pot apare pe parcursul bolii sunt

• sindromul arret7
• cancerul esoagian7
• stenoza esoagiană7
• "emoragia7
• ulcerul esoagian.

 Problemele pacientului:

9 disconort abdominal!
9 deicit de volum lic"idian!

9 alimentatie inadecvata prin deicit!

9 intoleranta digestiva!

9 atigabilitate7

9 deicit de autoingri@ire!

9 alterarea unctiilor vitale7

9 risc de complicatii("emoragie digestiva superioara! peroratie malignizare).

 Plan de ingrijire

Obiective:

9 pacientul sa prezinte stare de conort izic si psi"ic!

9 pacientul sa cunoasca modul de viata! de alimentatie!

9 pacientul sa se poata autoingri@i7

9 pacientul sa se alimenteze corespunzator perioadei de evolutie a bolii! nevoilor sale calitative si cantitative7

9 pacientul sa ie erit de complicatii.

 Interventii:
9 asistenta asigura repausul la pat in semisezand7

9 mentine igiena tegumentara! a len@eriei si a mucoaselor! ingri@este cavitatea bucala! indeosebi in caz regurgitatie! voma! gust
neplacut7

9 recolteaza sange! urina pentru e%amenul de laborator 7

9 supraveg"eaza scaunul! urina ( cantitatea si culoarea )! greutatea corporala si le noteaza in oaia de temperatura7

9 educa pacientul si antreneaza amilia pentru a respecta alimentatia si normele de viata impuse! in unctie de stadiul bolii si
sa renunte la obiceiurile daunatoare ( alcool! tutun )7

9 "idrateaza! alimenteaza pe cale parenterala pacientul! respectand indicatia medicului.

9 supraveg"eaza comportamentul pacientului si sesizeaza semnele de agravare a starii sale7

9 administreaza medicatia prescrisa respectand ritmul si modul de administrare7

9 supraveg"eaza pulsul! T./.! apetitul! semnele de des"idratare! greutatea corporala si le noteaza in oaia de observatie7

9 ace bilantul zilnic intre lic"idele ingerate si cele e%cretate7

9 pregateste pacientul preoperator! cand se impune necesitatea operatiei c"irurgicale7

9 educa pacientul pentru a recunoaste semnele complicatiilor ( scaunul melenic! caracterul durerii in caz de peroratie!
varsaturile alimentare cu continut vec"i in caz de stenoza )7

9 educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata si renunta la obiceiurile daunatoare ( alcool! tutun ).
 9 respecta normele de prevenire a inectiilor nosocomiale.

• alimentaDia regimul alimentar ocupă un loc important! evit#ndu9se grăsimile &n e%ces! alimentele acide (suc de roEii! pepsi! cola!
caea). #ncarea trebuie porDionată! nu se măn#ncă abundent7 masa de seară trebuie se ie cu >9I ore &nainte de culcare. /lcoolul Ei
caeaua sunt contraindicate7
• anumite medicamente trebuie e%cluse anticolinergice! in"ibitorii canalelor de calciu! %antine.
 Medicamentele indicate pentru tratarea esofagitei de reflux sunt:

• etoclopramid9 este cel mai des utilizat! el este absorbit la nivelul intestinului Ei atinge nivelul ma%im dupa 4091>0 min de la
administrare. oza zilnică este de I0940 mg &n I94 prize (o tabletă de 10 mg)7
• otilium (omperidona)9 se administreză &n I94 prize a c#te 109>0 mg cu I0 minute &nainte de masă7
• etanecolul9 &n doză de 100 mg pe zi repartizată &n 4 prize7
• se indică Ei olosirea de antiacide iar eicacitatea lor creEte dacă sunt asociate cu acidul alginic7
• antisecretoarele imetidina (Tagamet) de 19> g?zi timp de 491> săptăm#ni7 anitidina de > ori 150 mg ?zi! Camotidina! ,izatadina9
anti"istaminice H17
• in"ibitorii pompei de protoni +meprazolul > ori >0 mg?zi! ansoprazol I0 mg?zi! antoprazol 40mg?zi! $someprazol > ori >0 mg?zi.
*ndicaDiile pentru tratamentul c"irurgical sunt

• esoagita ulcerativă7
• esoagita "emoragică7
• stenoza esoagiană7
• aspiraDia bron"opulmonară7
 • sindromul arret cu displazie severă.

)NGRIJIREA PACIENT!I  C #*E+ITATE

+bezitatea este starea patologică caracterizată prin creEterea greutăDii corporale ideale cu peste
159>0J Ei sporirea masei Desutului adipos.

 Circumstanţe de apariţie:
9 persoane de se% eminin! &n perioada de menopauză
9 &n mediul urban incidenDa este mai crescută
9 persoane cu obiceiuri alimentare modiicate supraalimentaDie! consum crescut de dulciuri
9 persoane cu ri9persoane cu risc constituDional 9 prezenDa obezităDii la rudele de gradul 1 (părinDi! raDi)
9 modu 9modul de viaDă 9 sedentarism! consum de alcool

 Manifestări de dependentă ,semne i simptome)

9 creEtere &n greutate aDă de greutatea ideală

9 oboseală 9 astenie 9 dispnee 9 "ipertensiune arterială 9 prezenDa varicelor la membrele
inerioare 9 constipaDie 9 amenoree
  Probleme
9 tulburări respiratorii Ei circulatorii
9 mobilizare cu diicultate
9 intoleranDă la activitatea izică
9 alterarea tranzitului intestinal
9 tulburări menstruale
9 risc de alterare a integrităDii tegumentelor (intertrigo! piodermite)
9 risc de complicaDii cardiace (HT/! ateroscleroză)
 9 risc de complicaDii respiratorii
 -  pacientul să9Ei reducă greutatea corporală &n măsoară raport cuzilnic
greutate.= ideală!
diureza Ei &n uncDie de
se% Ei v#rstă
 eshidratare notează &n oaia de acientul duce o viaDă
auza  pacientul să prezinte
- mobilitate
acientul Ei postură
să9Ei recapete
adecvată
temperatură7 cvasinormală! &Ei des9
 poliuria să9Ei poată satisace!
- condiDia
autonom! nevoile
izică &n.! măsoară greutatea ăEoară &n bune condiDii
aniestări
- să ie conEtient desăptăm#ni.
rolul miEcării Ei al alimentaDiei
corporală ec"ilibrate >9 activitatea
la interval&ndereducerea greutăDii
proesională.
9 risc de artroze 9 gonartroză!
scădere &ncorporale
greutate7 acientul să ie conEtient I zile7
co%artroză! spondiloză
astenie7 să se prevină complicaDiile
- că prin respectarea 9 evaluează maniestările
9 risc de alterare a altor  
Inter.enții
9  oboseală7 alimentaDiei Ei ade des"idratare
metabolisme 9 glucidic! lipidic
99 epuizare.
asistenta stabileEte regimul alimentar poate să
tratamentului!
9 "ipocaloric! cu 1000 cal?zi!
c ducă pentru pacientul
o cuviaDă
activitate
aspectulobiEnuită
pielii(100Eig glucide
al pe zi! I5 g (diabetul za"arat! "iperuricemie)
lipide pe zi! K5 g proteine cvasinormală.
pe zi)! "iposodat Ei normo"idric (1!5 l?zi) 9 pierderea imaginii Ei a stimei de sine
mucoaselor! pulsul!
9 "ipocaloric cu L009400 cal?zi! pentru pacientul &n repaus   #biecti.e
tensiunea arterială7
9 se reduc din alimentaDie produsele rainate (ciocolată! cacao! riEcă!
9 evaluează unt! carne grasă!
astenia!
conserve! br#nzeturi grase) epuizarea pacientului &l
9 ără restricDie 9 se administrează legumele Ei ructele a@ută &n proaspete! carnea slabă! laptele
&ngri@iri igienice
degresat! ouăle ierte tari! lic"idele ne&ndulcite  pentru conservarea orDei Cancerul de prostata
9 postul absolut este recomandat numai &n condiDii desale spital
izice7
9  !nxietatea
stabileEte programul9deacientul
activitatesăizică a pacientului
cunoască - asigură condiDii de &ngri@ire &n acientul   Plan
este de ingrijire
9 e%erciDii
auza7 izice moderate maniestările bolii! spital &n saloane mici! liniEtite! ec"ilibrat psi"ic!
9 mers pe @os 609M0prog9
- necunoaEterea minute?zi
regimul de viaDă pe care să permită repausul izic participă activ la %e(ini/ie
9 practicarea
nosticului unor sporturi (&not! tenis! ciclism)
bolii.care să9l respecte! să Ei psi"ic al pacientului7  propria &ngri@ire.
9 evitarea eorturilor izice   ancerul de prostată este o
aniestări se mari! sporadice!
obDină care cresc
ec"ilibrul - apetitul
e%plică pacientului normele de
9administrează
- insomnie! tratamentul
&ngri@orare. medicamentos cu acDiune
său psi"ic. viaDăanore%i9 genă Ei pede care
Ei alimentaDie stimulare a aecDiune malignă &n care celulele
catabolismului Ei diurezeiCamilia
(silutin! gastro9
să ibran)
ie trebuie să le respecte7  prostatice se modiică! se &nmulDesc
9măsoară zilnic greutateaimplicată
corporală7&no&ngri@irea
notează &n oaia de temperatură
-  pune la dispoziDie pacientului
necontrolat Ei vor creEte oarte repede
9 susDine Ei &ncura@ează pacientul
 pacientului.cu probleme psi"ice (pierderea
e%emple imaginii Ei stimei de
de pacienDi cu sine)
9 suplineEte pacientul &n cazul apariDiei unor maniestărievoluDie avorabilă nevoilor  d#nd naEtere unei mase tumorale la
de dependenDă &n satisacerea
sale &ndelungată. nivelul prostatei. etastazele sunt
9  "isc infecţie pentruacientul
educădepacientul să ie că!
a9l conEtientiza erit supraveg"ează
prin respectarea
- zilnic acientul
alimentaDiei Ei a programului de prezintă
 prezente intr9un proces mare de
auze zilnică! poate &nlătura
activitate de complicaDii
surplusul de greutate Eitemperatura corpului! pulsul! tegumente integre.
preveni complicaDiile
- epuizarea7 inecDioase.
9 pregăteEte pentru intervenDie c"irurgicală pacientul tensiunea arterială!
cu obezitate Ei din raDiuni cazuri.
consem9
e%cesivă
- scăderea rezistenDei
estetice (bA9pass @e@uno9ileal! cu realizarea unui sindrom nează &n oaia de temperatură
de malabsorbDie secundar)
organismului. rezultatul7 Circumstante de aparitie0
aniestări supraveg"ează tegumentele
'1surarea greut1 ții corporale
-

- vindecarea &nt#rziată
9 pentru stabilirea a obezită ii! se utilizează dierite
gradului  bolnavului E mucoasele!
orme de calcul al greută ii ideale
; plăgilor.
F T 9 100 sesiz#nd maniestările cuta9
-au nate7
;F T9 - educă pacientul privind
ăstrarea i iene ersonale
  
 picioarelor! &n special! pentru a
 preven escoriaDiile! isurile!
 bătăturile la acest nive care se
 pot inecta uEor (atenDie la
obezi! la nivelul plicilor).
- cancerul de prostata aectează in special barbaDi in v#rsta

9predispozitia genetica

9actorii de mediu

9 un nivel crescut de testosteron inluenDează! de asemeni! instalarea cancerului de prostata.

'ani(estari de dependenta0

B olaNiuria 9 mai ales spre dimineaDă! de intensitate variabilă Ei nelegată direct de volumul tumorii prostatice.

B isuria

B Hematuria 9 nu este caracteristica! dar poate apărea prin invazie tumoral#

B etenDia incompletă de urină! iniDial ără distensie vezicală! ulterior cu distensie vezicală

B etenDia completă de urină reprezintă cea mai redutabilă complicaDie obstructivă ce apare ca urmare a obstrucDiei tumorale cervico9
 prostatice.

 B urerea loco9regională 9 se datorează e%tensiei tumorale cu stimularea sensibilităDii loco9regionale.

B urerile osoase 9 sunt caracteristice azelor avansate! cu e%tensie metastatică osoasă

Problemele pacientului cu cancer de prostata0

$liminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ

etentie urinara
*ncontinenta de urinara

isconort loco9regional

%iagnostice de nursing0

$liminare urinara incompleta cantitativ si calitativ din cauza anomaliei cailor urinare maniestata prin polaNiurie! disurie! "ematurie.

eicit de eliminare datorata obstructiei tumorale cervico9prostatice maniestata prin anurie.

$liminare urinara incompleta postoperator datorita spasmelor vezicale maniestata prin retentie urinara.

isconort datorita e%tensiei tumorale cu stimularea sensibilităDii loco9regionale maniestat prin durere loco9regionala.

isconort din cauza durerii loco9regionale maniestat prin pozitie antalgica! neliniste.

#biecti.e0

9 mentinerea unui nivel acceptabil al eliminarilor urinare

9 realizarea unui conort izic si psi"ic optim! astel incat sa se asigure starea de bine a pacientului

9 sa ie apt sa se autoingri@easca

Inter.entiile asistentei0
/sistenta medicala are un rol esential prin initierea si mentinerea unui proces de nursing adecvat si sustinut care sa a@ute la
conduita terapeutica eectuata de medic

9evalueaza bolile asociate!disconorturile sau alte situatii care limiteaza activitatea pacientului .

$valuarea initiala cuprinde tensiunea arteriala! regventa cardiaca! regventa respiratorie! temperatura! analizele de urina !apetitul!
mobilitatea! starea tegumentelor .

9pregateste pacientul pentru investigatii

entru pacientii cu retentie de urina este necesara rezectia endoscopica asociata!de deblocare  .

*n perioada preoperatorie rezultatele ma@ore ale implementarii planului de ingri@ire vor include   reducerea an%ietatii si inormarea
asupra aectiunii pe care o are. acientul va i a@utat sa inteleaga (asigurandu9i9se intimitatea) cateva notiuni simple de anatomie ale
 partilor aectate si cum unctioneaza acestea in sistemul urinar si reproducator ./sistenta va educa pacientului in ceea e priveste
 pregatirea pentru anumite investigati si in ce constau ele !va descrie in mare operatia !tipulde ane%tezie si procedurile de recuperare
 postoperatorie .*normatiile vor i simple! limitate la gradul de intelegere a pacientului si e%primate astel incat sa9i reduca
ingri@orarea .Toate procedurile preoperatorii vor i e%plicate !se va raspunde pe cat posibil la toate intrebarile si ii va i acordat spri@in
 psi"ologic.

*n perioada postoperatorie este oarte importanta corectarea tulburarilor volumului luidelor! remiterea durerii si a disconortului
!preventia inectiei si reluarea activitatii obisnuite .

upa rezectia transuretrala de deblocare este oarte important urmarirea pacientului pentru depistarea precoce a complicatiilor 
ce pot aparea "emoragie! inectie! tromboze! obstructia cateterului .
 1.Hemoragia 9este datorata vascularizatiei importante a prostatei.$ste periculoasa din doua motivese poate instala socul
"ipovolemic sau se pot orma c"eaguri ce obstrueaza li%ul urinar.rena@ul incepe cu o "ematurie ranca care devine dupa >4 de ore
de culoare roz .

>. revenirea inectiei 9se realizeaza prin manipularea corecta a cateterului si tubulaturii pungii colectoare!respectand
conditiile de asepsie!evitarea monitorizarii temperaturii intrarectal! toaleta meatului uretral de doua ori pe zi sau de cate ori este
necesar !evitarea contactului pungii colectoare cu obiecte contaminate .

I.revenirea trombozelor venoase si a tromboembolosmului pulmonar 9se realizeaza pri administrarea proilactica de "eparine
ractionate si mobolizare precoce .

4.+bstructia cateterului 9poate duce la distensia capsulei prostatice si "emoragie .aca pacientul prezinta durere!se va veriica
tubul de irigatie si se va corecta obstructia inaintea administrarii analgezicelor .Trebuie sa ne asiguram ca in punga colectoare e%ista
cel putin acceasi cantitate de lic"id cu cea de irigatie olosita .Tubul pungii urinare va i legat cu o panglica de piciorul pacientului sau
la pat! evitand tractiunea sondei .

5. $ducarea pacientului 

/tunci cand pacientul este apt pentru mobilizare! va i incura@at sa merga si sa evite mobilizarae la pat pe perioade lungi pentru
a preveni alte complicatii (escare) .upa suprimarea sondei! la cateva zile postoperator! pacientul poate prezenta incontinenta urinara!
ceea ce va duce la descura@are si depresie! intrucat pacientul nu poate mentine controlul asupra vezicii. *n acest sens va i educat sa
aca e%ercitii de gimnastica pentru recapatarea tonusului vezical. /ceste e%ercitii vor i eectuate pana la recapatarea controlului
vezical .Oa i evitat consumul de alcool! condimente! consumul ezcesiv de caea. acientul va i satuit sa consume cat mai multe
lic"ide si sa se adreseze medicului in caz de "amaturie! disurie sau modiicari ale @etului urinar.
 E.aluare0

-9a redus an%ietatea! pacientul este capabil sa se autoingri@easca! isi monitorizeza zilnic diureza si eectueaza e%ercitii de recapatare a
controlului vezical.

ACCI%ENTE 2A"C!ARE CERE*RA!E ,A323C34

  -uerinDe grave ale sistemului nervos central! /.O.. sunt determinate de modiicări circulatorii cerebrale Ei se caracterizează prin
 pierderea motilităDii unei părDi din corp! asociată sau nu cu tulburări de ec"ilibru! senzi9 tiv9senzoriale Ei de limba@.
  /.O.. care se instalează brusc &n plină sănătate aparentă este denumit Ei ictus apoplectic #ictus  F brusc! subit7 apoplexie  F lovitură!
suprimarea bruscă a uncDiilor unui organ).
  /ceste tulburări de motilitate (a uncDiei motorii musculare) pot i de dierite grade! de la pareze (diminuarea orDei musculare) p#nă
la paralizii
(dispariDia totală a uncDiei motorii F plegie).
  /lături de tulburările de motilitate apar Ei alte tulburări de sensibilitate! senzoriale! smcteriene! troice etc.! care vor i descrise la
simptomatologie.
/ccidentele vasculare cerebrale pot i clasiicate din punct de vedere al sindroamelor anatomoclinice &n
 I3  Ischemia cerebrală (suspendarea temporară sau deinitivă a circulaDiei cerebrale pe o anumită zonă a creierului) &n care sunt
cuprinse
 !. $nfarctul cerebral  care poate i dat de
a% tromboza  arterelor cerebrale
b% embolia arterelor cerebrale
 &. $schemia cerebrală tranzitorie
(ără inarct)

**. Hemoragia cerebrală. 
oncepDia actuală precizează că /.O.. "emoragic la r#ndul său poate i dat de două aecDiuni complet dierenDiate .
a% 'emoragia cerebrală  9 revărsat sanguin diuz &n Desutul cerebral
b% 'ematomul intracerebral  9 colecDie sanguină bine delimitată localizată &n substanDa
albă.
 III Hemoragie subarahnoidiană 9 revărsat sanguin situat &n spaDiul subara"noidian produs de o ruptură vasculară. evărsatul este &n
stare luidă Ei nu are eect compresiv asupra encealului.
 Hemoragia subara"noidiană constituie a treia cauză importantă de accident vascular cerebral! după cele de tip isc"emic Ei de tip
"emoragie.
ai pot i cuprinse &n /.O.. Ei
 I !ncefalopatia hipertensivă 
 "romboflebitele venelor cerebrale 9 sunt procese inlamatorii ale venelor Ei sinusurilor cerebrale.
536373 Cau8e B /teroscleroza
B Hipertensiunea arterială
B ardiopatii emboligene (cardiopatie valvulară! ibri9
laDie atrială! inarct de miocard! cardiopatie
isc"emică)
B Traumatisme craniene
B alormaDii vasculare
B /lte cauze
 P etilism acut
 P diabet
  P into%icaDie acută
 P tumori cerebrale
 P sindrom "emoragipar 

 Infarctul cerebral   este o necroză a unei părDi din Desutul cerebral! provocată de suprimarea lu%ului sanguin ca urmare a obliterării
vasului
-  prin tromboză (este o obliterare vasculară printr9o alterare locală a peretelui vascular cu depunere de "ematii Ei leucocite F
ormarea trombusului roEu).
Trombusul roEu! puternic i%at de perete! duce la stenoza persistentă a lumenului vascular
-  prin embolia  arterelor (este o obliterare vasculară printr9o particulă solidă! lic"idă sau gazoasă ve"iculată de la distanDă de
circulaDia sanguină). -e deosebesc
9 tromboemboliile &n care particulele solide sunt trombi roEii (porniDi de la inimă &n cadrul cardiopatiilor emboligene)7
9 ateroembolii (placă de aterom ulcerată provenită de la arterele mari! aortă! artere de la baza gătului)7
9 embolii grăsoase! uleioase7
9 embolii aerice.
*narctele cerebrale mai pot i date Ei de tromboză venoasă cerebrală Ei de unele surse embolice oarte variate septicemii! neoplazii
etc.

"imptomatologie9 iagnosticul se bazează &n general pe brusc"eDea debutului (debut brusc &n ma@oritatea cazurilor).
• Hemiplegie (paralizia unei @umătăDi a corpului9 st#nga sau dreapta) sau "emipareza! "emiparestezii (parestezii F urnicături) P &n
 partea "emiplegică e%tremităDile ridicate cad rapid inerte.
•   Tulburările senzitive  subiective: tot ceea ce spune bolnavul că simte 9 arsuri! urnicături! senzaDie de căldură! rece etc.7 obiective:
se pun &n evidenDă (se obiectivează) de e%aminator.
• Tulburări senzoriale (tot ceea ce Dine de organele de simD)
9 de văz pierderea monoculară sau binoculară a vederii! scăderea acuităDii vizuale! diplopie (vedere dublă)! de auz! de gust! de tact! de
miros.
• Tulburări de vorbire &n leziuni ale "emiserei st#ngi (disazie! aazie).
 • Tulburări sincteriene (bolnavii nu9Ei pot controla emisiunea de urină! de scaun).

at iind rata destul de crescuta a morbiditatii si mortalitatii prin accidente vasculare cerebrale in special la persoanele peste 65 de ani!
o atentie deosebita trebuie acordata prevenirii si tratarii acestor aectiuni atunci cand acestea s9au produs.
  rogramul de reabilitare post accident vascular cerebral este constituit din totalitatea procedeelor care a@uta la recuperarea izica
si psi"ica a pacientilor care au suerit un accident vascular cerebral. eabilitarea trebuie instituita cat mai curand posibil! pentru a
asigura desasurarea unei vieti normale.
  etodele de reabilitare dupa un accident vascular cerebral diera de la o persoana la alta! insa au acelasi scop si anume

1. dobandirea unui status unctional care sa oere independenta si a@utor minim din partea celorlalte persoane7

>. acomodarea izica si psi"ica a persoanei cu sc"imbarile determinate de accidentul vascular cerebral7

I. integrarea corespunzatoare in amilie si comunitate.

  a@oritatea dizabilitatilor secundare accidentului vascular cerebral sunt recuperate in cateva luni! insa altele pot persista intraga
viata. Trebuie sa se retina ca reabilitarea trebuie inceputa cat mai repede! deoarece e%ista o sansa mai mare de recuperare in acest
stadiu precoce.
  izabilitatile se accentueaza si raman permanente odata cu trecerea timpului! de aceea se recomanda instituirea unui program de
reabilitate cat mai curand posibil.
  Tipul si gravitatea problemelor cauzate de un accident vascular cerebral sunt strans legate de localizarea si e%tinderea cerebrala a
leziunii cauzatoare. ele mai recvente dizabilitati post accident vascular cerebral! includ 

1. tulburari motorii si de sensibilitate , miscare si senzatii). 9 pot sa apara scaderea ortei musculare! asciculatii musculare!
mobilizarea diicila sau imposibila a unui membru (pareza)! spasme musculare (tonus muscular anormal crescut)! disparitia
sensibilitatii pentru durere! stimuli mecanici termici! tulburari vegetative ale sincterelor si organelor7

>. tulburari de perceptie care constau in diicultatea de a recunoaste persoane sau obiecte cunoscute! imposibilitatea vizualizarii
lucrurilor pe o parte a corpului7
 I. probleme de comunicare si gandire ! cu aparitia unor tulburari de vorbire! limba@! scris sau memorie. /ceste probleme
apar  destul de recvent dupa un accident vascular cerebral si sunt obiectivate  prin pierderi de memorie! diicultate in scrierea
unor cuvinte sau in citirea si intelegerea acestora! diicultate in e%primarea unor  ganduri sau sentimente.

4. probleme emotionale ! sunt destul de des intalnite dupa un accident vascular cerebral. ot sa apara an%ietatea! depresia!
rustarea! agresivitatea sau rica. intre acestea! depresia se poate agrava in timp si poate necesita tratament psi"iatric
corespunzator.

  a@oritatea simptomelor descrise anterior se pot recupera cu succes odata cu initierea programului de reabilitare.

 
P!AN %E INGRIJIRE A PACIENT!I C A2C
%IAGN#"TI
NE2#IA C #*IECTI2E INTER2ENTII PR#PRII "I %E!EGATE E2A!ARE
  %E
  NR"ING
9a respire si a 9alterarea 9pacientul sa 9pozitionarea adecvata a pacientului semi sezand sau decubit - pacientul
avea o buna respiratiei si a aiba o respiratie dorsal  prezinta o
circulatie circulatiei din si o circulatie 9camera bine aerisita si conort termic >0 9>> grade  respiratie de o
cauza normala prin 9umezesc aerul din incapere amplitudine
obstructiei ameliorarea 9indepartez secretiile nazale cu o compresa sterile sau le aspir normala 1691L
cailor sc"imburilor 9tapota@ toracic respiratii pe
respiratorii ! gazoase si 9sc"imbarea pozitiei pacientului la > ore pentru prevenirea minut si o T/
/O! mentinerea unei aparitiei inectiilor respiratorii de 140?L0
maniestata T/ in limite 9regim alimentar "ipolipidic! "ipoglucidic! "iposodat mmHg
 prin bradipnee ! normale 9"idratare corespunzatoare apro%. >!5 l?zipasive! masa@e
respiratie 9aplic te"nici de avorizare a circulatiei e%ercitii
supericial a ! 9masurarea unctiilor vitale T!T/!! 
tuse uscata 9pregatesc psi"ic pacientul in vederea aplicarii te"nicilor de
ingri@ire si in vederea aspirarii secretiilor bronsice
9administrarea medicatiei conorm sc"emei de tratament la
 indicatia medicului
-urmaresc eectul medicamentelor  

9a bea si a 9alterarea 9pacientul sa 9evaluez capacitatea de deglutitie inainte de a incepe 9se urmareste
manca alimentatiei si  primeasca alimentatia per os curba
"idratarii din alimente care sa 9ridic capul bolnavului si asigur rotatia de partea sanatoasa in  ponderala a
cauza corespunda din timp ce acesta mananca  bolnavului !
tulburarilor de  punct de vedere 9servesc alimente moi usor de ing"itit si la o temperature care se
deglutitie calitativ si adecvata mentine in
maniestata cantitativ 9diversiic alimentele in unctie de gustul pacientului! tinand limite normale
 prin diicultate cont de boala
de masticatie si 9stabilesc timpul necesar pentru mese
deglutitie 9planiic timpul de odi"na
9oer bolnavului lic"ide cu pa"arul! cana! umplute pe @umatate!
cana cu cioc sau tubul de plastic
9cantaresc zilnic bolnavul
9bolnavul primeste un supliment bogat  in calorii protein si
vitamine! cu avizul medicului
9la indicatia medicului se ace sonda@ul nazo?gastric pentru
alimentarea bolnavului
9la indicatia medicului abordarea unei linii venoase cu
 peruzie glucoza 10J

-a elimina  - perturbarea - pacientul sa -"idratez si alimentez corespunzator pacientul pe cale orala sau 9pacientul are
tranzitului aiba un transit  prin peruzii! urmarind inlocuirea pierderilor de apa si un scaun de
intestinal din intestinal in electroliti consistent
cuza limite 9monitorizez unctiile vitale si vegetative si le notez in oaia de normala! o
imobilizarii la iziologice temperature data la > zile
 pat! maniestata 9ac bilantul ingesta9e%creta
 prin constipatie 9administrarea de la%ative sau purgative la indicatia medicului
! crampe 9prote@ez patul cu musama ! aleza
abdominal ! 9servesc pacientul cu bazinetul
  balonare 9eectuez clisma evacuatoare simpla sau uleioasa
9curat si usuc regiunea anala dupa iecare scaun
9aplic crQme protectoare
9ac toaleta anusului de mai multe ori pe zis si dezinectez cu
acid boric >9IJ
9 introduce tubul de gaze! pentru eliminarea gazelor din
abdomen
9asigur repaus la pat
9mentin constanta temperature corporala( au loc pierderi de
energie)
9recoltez sange pentru "emocultura si scaun! pentru
coprocultura
-a se misca si -incapacitate de - pacientul sa 9asez pacientul membrele pacientului in pozitie unctional 9pacientul isi
a avea o a se mobiliza aiba tonusul 9mobilizez pacientul de cat mai multe ori pe zi reia progresiv
 buna postura din cauza muscular si 9incura@ez pacientul sa se mobilizeze in pat daca poate mobilitatea
alterarii orta muscular 9sc"imb pozitia pacientului la iecare > ore 9isi ortiica
centrilor  pastrata 9eectuez e%ercitii passive la iecare > ore treptat
nervosa 9pacientul sa9si 9masez regiunile e%puse la escara ! le pudrez cu talc musculatura
maniestata mentina 9planiic un program de e%ercitii! in unctie de capacitatea
 prin scaderea integritatea  pacientului
mobilitatii tegumentelor si 9invat pacientul cum sa se aseze la marginea patului
!necoordonarea a activitatii 9a@ut pacientul sa coboare din pat ! incura@ez mersul cand este
miscarilor! articulare  posibil si anticipez a@utorul de care poate sa aiba nevoie
"emipareza 9pacientul sa  pacientul
stanga atinga o 9invat pacientul cum sa oloseasca anumite mi@loace pentru
autonomie deplasare
ma%imal in 9incura@ez pacientul pentru progresele obtinute de la zi la zi
deplasare in - pregatesc psi"ic pacientul in vederea oricarei te"nici de
unctie de ingri@ire
gravitatea 9redau increderea pacientului ca imobilitatea este o stare
 paraliziei trecatoare
9suplinesc pacientul in satisacerea nevoilor sale! il servesc la
 pat cu cele necesare
 9incura@ez pacientul sa manance dega@at ! cantitati mici si sa
manance bine
9a@ut pacientul sa9si pregateasca alimentele
9educ pacientul sa practice o buna igiena bucala
-administrez medicatia prescrisa de medic

-a dormi si a 9perturbarea 9pacientul sa 9creez un climat de incredere! incura@ez si linistesc pacientul - pacientul
se odi"ni  somnului din  beneicieze de  pentru a9si recapata ec"ilibrul psi"ic reuseste sa
cauza somn 9observ si notez toate sc"imbarile care survin in starea doarma K ore
aterosclerozei corespunzator  pacientului  pe noapte 
cerebrale cantitativ si 9observ si notez calitatea! orarul somnului! gradul de
maniestata calitativ satisacere a celorlalte nevoi
 prin insomnie! 9identiic nivelul si cauza an%ietatii
somn 9stabilesc un program in care sa alternez perioadele de odi"na
insuicient si de activitate  
calitativ si
cantitativ
-nevoia de a -diicultate de a 9pacientul sa se 9identiic capacitatea si limitele izice ale pacientului 9pacientul este
se imbraca si se imbraca si  poata imbraca si 9solicit pacientului sa se imbrace vorbindu9* clar! distinct! cu optimist c"iar
dezbraca dezbraca din dezbraca singur  respect si rabdare ! respectand ritmul acesteia daca obtine
cauza 9ii accord timp suicient pentru a se imbraca si dezbraca! rezultate
miscarilor recomand daca ameteste! sa se imbrace in otoliu sezand limitate
necoordonate 9sugerez apartinatorilor sa9* procure pacientului "aine largi! 9pacientul
cauzate de usor de imbracat! cu mod de inc"eiere simplu! papuci ara arata un interes
"imipareza sireturi crescut pentru
9aleg cu pacientul imbracamintea adecvata si a@ut pacientul sa ingri@irile
se imbrace  personale
9programez zilnic eectuarea ingri@irilor in colaborare cu
 pacientul
9ac zilnic e%ercitii de motricitate ina cu pacientul descriindu9*
gestica necesara imbracarii
9imbrac si dezbrac pacientul ! sustinind membrele paralizate in
timpul imbracarii! incep imbracatul cu membrul paralizat si
apoi cu cel sanatos si dezbracarea in mod invers
 9evaluez gradul de conuzie si observ sc"imbarile de
comportament! orientandul regulat in timp si spatiu
9notez zilnic interesul persoanei pentru a se imbraca si
dezbraca
9incura@ez pacientul
9educ antura@ul in raport cu nevoile pacientului
9de a 9alterarea - pacientul sa9si 9masor temperature corpului la iecare > ore -pacientul
mentine ec"ilibrului mentina 9aerisesc salonul prezinta o
temperature termic din temperature 9sc"imb len@eria de corp si de pat ori de cate ori este nevoie temperature
corpului in cauza bolii corpului in 9"idratez bolnavul corporala de
limite maniestata limite normale 9asigur imbracaminte le@era *BB rade &
normale  prin 9aerisesc salonul
subebrilitate 9aplic comprese reci la nivelul e%tremitatilor ( runte! maini si
 picioare)
9asigur igiena tegumentelor prin stergere! uscare si pudrare
9linistesc pacientul si il asigur ca este o stare trecatoare
9asigur repausul la pat al pacientului
9previn ascensiunile ebrile
9administrez la indicatia medicului medicatia simptomatica
9calculez bilantul ingesta9e%creta in >4 "
9pregatesc psi"ic pacientul inaintea te"nicilor de recoltare si
e%aminare
-nevoia de a 9risc de alterare 9pacientul sa -incura@ez pacientul *n permanenta 9absenta
i curat a integritatii  prezinte 9ii e%plic necesitatea interventiilor  alterarii
ingri@it de a tegumentelor tegumentele si 9ii eectuez toaleta pe regiuni ' pregatesc salonul si integritatii
 prote@a din cauza mucoasele materialele! prote@ez pacientul cu paravan si il conving cu tact tegumentelor
tegumentele "emiparezei curate si cu blandete sa accepte si mucoaselor 
si mucoasele maniestata 9sc"imb len@eria de corp si de pat ori de cate ori este nevoie
 prin 9mentin tegumentele si mucoasele pacientului curate si uscate
incapacitate de 9previn aparitia escarelor prin olosirea colacului de cauciuc
a se mentine 9supraveg"ez punctele de presiune pentru depistarea
curat eventualelor eroziuni
9masez tegumentele pacientului
 9antrenez pacientul la sc"imbarile de pozitie pe cat posibil
entin in conditii de perecta igiena organelle genital si
regiunile invecinate
9creez un mediu ambient corespunzator temperature camerei
>09>> de grade 
9a@ut pacientul sa se imbrace! sa se pieptane! sa9si aca toaleta
cavitatii bucale! sa9si taie ung"iile
9a@ut pacientul sa9si sc"imbe atitudinea ata de aspectul sau
izic si ata de ingri@irile igienice
9constientizez pacientul in legatura cu importanta mentinerii
curate a tegumentelor! pentru prevenirea imbolnavirilor
-de a evita 9risc de 9pacientul sa -a@ut si suplinesc pacientul in satisacerea nevoilor -absenta
 pericolele accident din inteleaga organismului caderii
cauza masurile de 9e%plic pacientului riscurile unor accidente si masurile luate 9conirmarea
deicitului securitate luate  pentru al prote@a  pacientului ca
motor si  pentru a 9amena@ez mediul incon@urator pentru a avita caderea a inteles
senzorial  preintampina 9invat pacientul sa ceara a@utor pentru a se ridica! da @os din pat masurile luate  
caderea din pat! 9asigur un mediu de protectie psi"ica adecvat starii de boala a
ranirea  pacientului! prin inlaturarea e%citantilor psi"ici ? aplic te"nici
de psi"oterapie adecvata
9 asigur conditiile de mediu adecvate camera izolata! aerisita!
temperatura adecvata ! semiobscuritate
9incura@ez pacientul sa comunice cu cei din @ur! sa9si e%prime
emotiile! nevoile! rica! opiniile
9acilitez legatura dintre medic ! amilie ! pacient inormandu9*
asupra evolutiei sale  
9de a 9comunicare 9pacientul sa 9linistesc pacientul cu privire la starea sa! e%plicandu9* scopul 9pacientul se
comunica ineicienta la oloseasca si natura interventiilor  ace inteles
nivel sensorial mi@loace de 9amiliarizez bolnavul cu mediul sau ambient 9pacientul se
si motor din comunicare 9 asigur un mediu de securitate linistit simte mai
cauza aaziei adecvate starii 9cercetez posibilitatile de comunicare a pacientului  putin rustrat
maniestata sale 9urnizez mi@loace de comunicare in nevoia de
 prin reuz de 9invat pacientul sa oloseasca mi@loacele de comunicare comunicare
 comunicare conorm posibilitatilor sale
9asigur ingri@iri relative la perturbarea motrice a pacientului
9incura@ez bolnavul sa vorbeasca si ori de cate ori este nevoie!
il laud pentru eorturile depuse
9inormez si educ amilia privind alterarea comunicarii verbale
cu pacientul
9administrez medicatia recomandata de medic
9pregatesc pacientul pentru diversele e%aminari si il ingri@esc
dupa
-de a actiona 9diicultate de a 9pacientul sa9si -incura@ez bolnavul sa9si e%prime sentimentele in legatura cu 9 dup ace am
conorm  participa la recapete  problema sa insotit
 propriilor activitatile increderea in 9acilitez satisacerea convingerilor sale  pacientul la
convingeri si religioase din sine! sa aiba o 9actionez pentru recastigarea stimei de sine a bolnavului capela
valori si de a cauza stare psi"ica 9planiic impreuna cu bolnavul! activitati ca sa9* dea spitalului si a
 practica spitalizarii  buna sentimentul utilitatii discutat cu
religia maniestata 9il pun in legatura cu personae dorite! apropiate  preotul! acesta
 prin 9administre la nevoie! medicatie antidepresiva! tranc"ilizante ! a inceput sa
culpabilitate la indicatia medicului aiba o stare
9caut metode de practicare a religiei  citirea unor documente  psi"ica mai
religioase ! daca este posibil insotirea pacientului pana la  buna
capela alata in spital
-de a i 9diicultate de a - pacientul sa9si -identiic prin observatie  si conversatie cu pacientul cauza - pacientul
 preocupat in se realize din recapete neputintei sale si situatiile care ii provoaca sentimentul de apreciaza
vederea cauza paraliziei increderea si inutilitate obiectiv
realizarii maniestata stima de sine! sa 9castig prin modul meu de comportare si prin discutiile purtate! activitatile sale
 prin apatie!  poate realize si increderea pacientului
dezinteres aprecia obiectiv 9il a@ut in cunoasterea si reevaluare capacitatilor sale
activitatile sale  9il consult in planiicarea activitatilor sale
9inormez pacientul asupra dreptului sau de a lua decizii care il
 privesc
9observ reactiile pacientului la luarea deciziilor 
9il conving de importanta lor si a responsabilitatii ce9* revine
9orientez pacientul spre alte activitati decat cele anterioare in
 raport cu capacitatile sale
9a@ut pacientul in recuperarea izica si psi"icapentru reducerea
"andicapurilor si obtinerea independentei
9a@ut pacientul sa cunoasca sis a9si insuseasca criteriile de
control care9l a@uta in aprecierea activitatii sale zilnice! a
obiectivelor realizate! aidealurilor sale
9de a se 9diicultate de a 9pacientul sa -e%plorez ce activitati recreative ii produc placere pacientului -starea
recreea indeplini  prezinte stare de 9analizez si stabilesc daca acestea sunt in concordant cu starea  pacientului
activitati  buna dispozitie sa psi"ica si izica icepe sa se mai
recreative din 9planiic activitati recreative impreuna cu pacientul imbunatateasca
cauza bolii 9organizez activitati recreative
maniestata 9antrenez bolnavul in activitati si il a@ut
 prin dezinteres 9asigur mediul corespunzator 
9amena@ez camera de recreare pentru auditii musicale!
vizionari de ilme! T.O.
9am in vedere ca activitatile sa nu9l suprasolicite! stare de buna
sa nu9l oboseasca! ci sa9* creeze stare de buna dispozitie
9notez reactiile si maniestarile pacientului cu reerire directa la
starea de plictiseala si tristete
9determin pacientul sa9si e%prime emotiile si sentimentele
9 daca este nevoie la indicatia medicului administrez medicatie
antidepresiva sau tranc"ilizanta si supraveg"ez eectele
tratamentului
9de a invata 9diicultate de a - pacientul sa 9e%plorez nivelul de cunostinte al pacientului privind boala! -pacientul se
cum sa9si invata din acumuleze noi modul de maniestare! masurile preventive si curative! modul dovedeste a
 pastreze cauza bolii cunostinte  de participare la interventii si la procesul de recuperare ( interesat
sanatatea maniestata 9identiic maniestarile de dependent! sursele lor de diicultate! de
 prin interactiunile lor cu alte nevoi in"ormatiile
prezentate si
incapacitate 9stimulez dorinta de cunoastere
receptive
9motivez importanta acumularii de noi cunostinte
9constientizez pacientul asupra propriei responsabilitati privind
sanatatea
9organizez activitati educative olosind metodele de invatamant
 cunoscute  e%punerea! conversatia! demonstratia respectand
 principiile pedagogice
9 veriic daca pacientul a inteles correct mesa@ul transmis si
daca si9a insusit noile cunostinte