Sunteți pe pagina 1din 13

Teste de

personalitate

Tirica Anca
Master PPV, an 2
Teste de personalitate/proiective

Un scurt istoric

Originile testării psihologice se pierd în antichitate. Cu trei mii de


ani în urmă Imperiul Chinez a dezvoltat un sistem de examinare a
funcţionarilor publici, sistem care s-a păstrat până la începutul acestui
secol. Se testau cunoştinţele din cinci domenii:(1) codul civil; (2)
probleme militare; (3) cunoştiinţe de agricultură; (4) veniturile; (5)
cunoştiinţele de geografie. În Grecia antică, testarea a fost un ajutor în
procesul educaţional. Testele au fost utilizate în evaluarea deprinderilor
intelectuale şi a calităţilor fizice. Se spune că Caesar îşi selecţiona
militarii din garda personală prin trecerea lor în revistă. Dacă cel în faţa
căruia se oprea şi i se uita în ochi nu-i suporta privirea şi o îndrepta în altă
parte sau devenea palid, era respins. Mai târziu, Împăratul Justinian şi-a
ales soţia pe baza unor probe/teste pe care candidatele trebuiau să le
treacă. În Evul Mediu, universităţile europene foloseau o serie de teste
pentru promovarea studenţilor în anii superiori de studii.

Testele psihologice construite pe baze ştiinţifice datează doar de


aproximativ o sută de ani. Apariţia lor este legată de constituirea, în a
doua jumătate a secolului trecut, a psihologiei ştiinţifice şi, în cadrul ei, a
metodelor psihometrice.

O contribuţie importantă în acest domeniu şi-au adus-o, în


Germania, Ernst H.Weber (1795-1878), Gustav Th. Fechner (1801-
1887) şi Hermann von Helmholtz (1821-1894), prin preocuparea lor
pentru măsurarea precisă a fenomenelor psihice, prin punerea la punct a
tehnicilor de analiză a reacţiilor şi prin utilizarea metodelor matematice la
interpretarea rezultatelor.

În acelaşi timp, în Anglia, Sir Francis Galton (1822-1911), elev al


lui Ch. Darwin (1809-1882), şi-a orientat cercetările spre măsurarea
diferenţelor individuale. În cartea sa "Hereditary Genius", editată în anul
1869, el formulează ideea că toate aptitudinile umane sunt distribuite
conform curbei lui Gauss şi, deci, indivizii pot fi clasificaţi în funcţie de
proprietăţile cunoscute ale legii distribuţiei normale.
În anul 1879, Wilhelm Wundt (1832-1920) înfiinţa la Leipzig
primul laborator de psihologie experimentală, iar Galton publica în
revista "Brain" articolul "Psychometric Experiments", în care afirma
necesitatea utilizării metodelor cantitative în ştiinţele umane şi introducea
termenul "psihometrie", pe care îl definea ca "arta de a impune operaţiilor
spiritului măsura şi numărul, aşa cum se întâmplă, de exemplu, când se
determină timpul de reacţie al persoanelor" (Meuris, 1985).

Elev al lui Wundt şi, apoi, al lui Galton, psihologul american


James Mc Keen Cattell (1860-1944) publică în 1890, în revista engleză
"Mind" articolul intitulat "Mental Tests and Measurements", în care
apare, pentru prima dată, termenul "test", în sensul de "serie de probe
psihologice utilizate pentru a studia diferenţele individuale". Noţiunea de
"test" este legată de cea de "măsură". Afirmaţia lui J. McKeen Cattell
cum că “poate” testele vor fi utilizate în viitor în “instruire, viaţa
cotidiană sau la indicarea unor boli” este una din cele mai valoroase
profeţii ale timpului său. Printre elevii săi s-au remarcat E.L. Thorndike
(1874-1949), cunoscut prin contribuţiile sale legate de teoria învăţării,
R.S. Woodworth (1869-1962), autor al lucrării Experimental Psychology
(1938) şi E.K. Strong al cărui Vocational Interest Blank este şi azi utilizat
pe scară largă.

În 1897, Hermann Ebbinghaus (1850-1909) elaborează un test de


evaluare a capacităţii mintale pentru elevi, legând astfel psihometria de
pedagogie. Puţin mai târziu, în 1901, Ugo Pizzoli inaugurează folosirea
testelor în orientarea profesională

Clark Wissler este cel care a influenţat cel mai mult istoria
debutului testelor psihologice prin criticile pe care le-a făcut acestora.
Observaţia făcută de Clark Wissler, în 1901, la Universitatea Columbia,
că notele şcolare corelează foarte puţin cu rezultatele testelor mintale a
generat o atitudine de scepticism vizavi de utilitatea testelor psihologice.
El s-a ocupat de studiul predicţiei performanţelor academice prin teste, în
anii 1901 efectuând primele studii de validare pe această direcţie.

Criticând faptul că majoritatea testelor existente evaluează funcţii


psihice inferioare, Alfred Binet (1857-1911) şi Victor Henri propun să se
elaboreze teste pentru măsurarea unor "fenomene superioare ale
spiritului, precum memoria, atenţia, imaginaţia, orientarea ideilor".
Stimulat de problema determinării celei mai bune metode de selecţie a
copiilor cu inteligenţă inferioară, Alfred Binet publică, în 1905, în
"Année psychologique", în colaborare cu Théodore Simon, un articol
intitulat "Méthodes nouvelles pour le diagnostic du niveau intellectuel des
anormaux", în care prezintă 30 de probe pentru măsurarea inteligenţei.
Scala metrică a inteligenţei elaborată de Binet şi Simon a avut un rol
important în istoria testelor: ea este prima serie de teste mintale potrivită
scopului pentru care a fost construită (clasificarea obiectivă a copiilor pe
baza nivelului lor de inteligenţă, în funcţie de vârstă) şi a inspirat
majoritatea realizărilor ulterioare în domeniul măsurării dezvoltării
mintale. În 1916, Scala Binet-Simon este revizuită de către L.M. Terman
(1877-1956) devenind cunoscuta Scală Stanford-Binet. L.M. Terman a
sugerat şi multiplicarea coeficientului de inteligenţă cu 100 şi a propus
utilizarea abrevierii de “IQ” pentru descrierea coeficientului de
inteligenţă, unul din cele mai controversate concepte din istoria
psihologiei..

Primii ani ai secolului al XX-lea reprezintă un moment de cotitură


în teoria testelor psihologice. Inventarul testelor psihologice creşte mult,
apar testele nonverbale (Cuburile Knox [1914], Scala Pintner-Paterson
[1917] etc).

Un moment important în dezvoltarea metodei testelor îl reprezintă


anul 1917, când, în SUA, este iniţiată prima administrare colectivă a
testelor mintale. Este vorba despre instrumentele "Army Alpha" şi "Army
Beta" create de profesorul de la Harward - devenit ulterior colonelul -
Robert M. Yerkes (1876-1956) şi colaboratorii săi, destinate recrutării
soldaţilor americani care urmau să fie trimişi să lupte în Europa (azi
testele respective au fost înlocuite cu “Armed Services Vocational
Aptitude Battery”). Au fost testaţi 1.75 milioane de recruţi. De la acea
dată, testarea colectivă a fost utilizată pe scară largă, mai ales în
orientarea şcolară şi în cercetările psihologice şi pedagogice. Army Alpha
şi Beta au influenţat mult construcţia ulterioară a testelor de inteligenţă.
Army Alpha este compus din opt subteste: (1) urmărirea unor instrucţiuni
verbale; (2) raţionament aritmetic; (3) judecăţi practice; (4) perechi de
sinonime-antonime; (5) propoziţii amestecate; (6) completarea de şiruri
de numere; (7) analogii; (8) cunoştinţe generale. Army Beta este un test
neverbal cu administrare de grup proiectat pentru analfabeţi şi recruţi care
nu cunosc engleza. C.C. Brigham, într-un studiu extins făcut pe baza
performanţelor la testele Army Alpha şi Beta, extrage o serie de concluzii
cu referire la diferenţele etnice legate de inteligenţă (ulterior, C.C.
Brigham şi-a revizuit concluziile şi a pus diferenţele etnice şi rasiale
constatate pe seama diferenţelor culturale şi de limbaj). Odată cu al doilea
război mondial accentul s-a deplasat de la testarea numai a inteligenţei, pe
testarea unor aptitudini specifice. Diversificarea domeniilor militare de
acţiune a cerut investigarea unor aptitudini speciale necesare piloţilor,
navigatorilor etc. Forţele armate au rezolvat problema prin proiectarea
unei baterii de teste compuse din douăzeci de subteste. Multe dintre
acestea se folosesc şi în prezent.

Apariţia testelor de personalitate marchează o etapă nouă în


dezvoltarea curentului psihometric. Momentul de start a fost în 1914,
când Robert S. Woodworth a pus la punct primul chestionar de
personalitate, Personal Data Sheet, în scopul de a standardiza interviurile
psihiatrice. Acest chestionar viza tot domeniul militar, el fiind destinat
detectării recruţilor susceptibili de boli psihiatrice. Chestionarul lui
Woodworth constă din 116 itemi la care subiecţii răspund cu “DA” sau
“NU”. Ulterior, pe baza chestionarului amintit s-a construit Thurstone
Personality Schedule (1930) şi Bernreuter Personality Inventory (1931),
fundamentate statistic.

Definire
Teste de personalitate, proiective - sunt constituite din totalitatea
tehnicilor prin care subiectului i se solicită răspunsuri faţă de stimuli
nestructuraţi, pe care acesta va tinde să-i interpreteze prin prisma
propriilor trăsături de personalitate.

Se numeşte test mintal o situaţie experimentală standardizată, care


serveşte drept stimul unui comportament. Acest comportament este
evaluat printr-o comparare statistică cu acela al altor indivizi plasaţi în
aceeaşi situaţie, ceea ce permite clasarea subiectului examinat, fie
cantitativ, fie tipologic".
Tipuri de personalitate

Personalitatea este lucrul care ne deosebeşte unul de celălalt. Dacă


din punct de vedere fizic, două persoane pot să fie identice, din punct de
vedere al personalitătii este greu să găsim două caractere la fel.În
realitate, nu putem găsi un tip „curat” de personalitate, ci se pot identifica
trăsături predominante, care se constituie in „marca” individului.
Figurile de mai jos au fost concepute de către un psiholog, fiind
testate pe oameni din întreaga lume o perioadă lungă de timp.Pe măsură
ce se primea feedback ele au fost modificate atât în ceea ce priveşte
culoarea şi forma şi apoi testate din nou până s-a obţinut o formă finală
extraordinar de eficientă.
Figurile de mai jos reprezintă cele 9 tipuri de bază ale personalităţii.

Tipul 1. Independent, nonconformist, libertin.


Ai nevoie de multă libertate, şi nu îţi permiti să te ataşezi astfel
încât să poţi lua decizii liber de orice constrângeri.Ai înclinaţii artistice
atât la serviciu, cât şi în timpul liber.Uneori nevoia de libertate te
determină să acţionezi contrar a ceea ce se aşteaptă de la tine.
Modul tău de viaţă este individualist.Nu vei imita niciodată orbeşte
ceea ce este general acceptat;dimpotrivă, vei căuta să trăieşti în
conformitate cu propriile idei şi convingeri, chiar dacă asta înseamnă să
înnoţi împotriva curentului.
Tipul 2. Dinmaic, activ, extrovertit
Eşti capabil să îţi asumi riscuri şi să te implici în totalitate în
schimbul unei munci variate şi interesante.Prin contrast, rutina are asupra
ta un efect paralizator.
Ceea ce îţi place cel mai mult este să joci un rol activ în
evenimentele care te înconjoară.Astfel îţi vei putea satisface necesita de a
acţiona.
Tipul 3. Cu picioarele pe pământ, echilibrat, armonios
Adopţi un stil natural şi eşti atras de tot ceea ce simplu.Oamenii te
admiră, întrucât eşti cu picioarele pe pământ şi se pot baza pe tine.Le
oferi celor apropiaţi securitate şi spaţiul de exprimare.Eşti perceput ca o
persoană caldă şi atentă.Respingi tot ceea ce este strident şi artificial.Ai
tendinţa de a fi sceptic în faţa efemerităţii modelor.Pentru tine hainele
trebuie să fie practice şi elegante într-un mod neostentativ.
Tipul 4. Profesional, pragmatic, încrezător
Îţi iei viaţa în mâini şi ai mai multă încredere în propriile tale puteri
decât în noroc.Rezolvi problemele într-un mod practic, fără complicaţii
inutile.Priveşti realist ceea ce se întâmplă şi nu ai ezitări.La serviciu ţi se
dau responsabilităţi întrucât colegii ştiu că se pot baza pe tine.
Forţa de care dai dovadă se va răsfrânge şi asupra celor din jur
făcându-i mai siguri pe ei înşişi.Nu eşti niciodată mulţumit până când
ideile tale nu au fost puse în practică.
Tipul 5. Pacifist, diplomat, neagresiv
Eşti tolerant şi în acelaşi timp diplomat.Îţi faci prieteni fără
greutate, păstrând în acelaşi timp spaţiul tău privat şi independenţa.Din
când în când îţi place să te retragi pentru a medita la înţelesul
lucrurilor.Asta nu te face însă un singuratic.Trăieşti în pace cu tine însuţi
şi cu lumea şi apreciezi viaţa şi ce are ea de oferit.
Tipul 6. Fără griji, ludic, vesel
Îţi place să fii liber şi spontan.Încerci să te bucuri cât mai tare de
tot ce are viaţa de oferit, conform zicalei ”Nu ai decât o viaţă de trăit”.
Eşti foarte curios şi deschis la tot ceea ce este nou;schimbarea te
face să înfloreşti.Nimic nu e mai rău decât să te simţi încorsetat.Tot ceea
ce este în jurul tău este un joc care îti poate crea o surpriză plăcută.
Tipul 7. Romatic, visător, emotiv.
Eşti o persoană sentimentală.Refuzi să vezi lucrurile numai din
punct de vedere raţional.Ceea ce simţi e la fel de important pentru tine ca
şi ceea ce gândeşti.Consideri că visele sunt o parte esenşială a vieţii.
Respingi oamenii care iau în derâdere romantismul şi se comportă
numai raţional.Respingi tot ceea ce constrânge bogata ta varietate de stări
şi emoţii.
Tipul 8. Analitic, de încredere, sigur.
Ceea ce ai mai preţios este capacitatea ta rapidă de înţelegere.
Obişnuieşti să aduni mici bijuterii de raţionamente pe care să le dezvălui
ca un prestidigitator de câte ori interlocutorul le trece cu vederea.
Cultura joacă un rol important în viaţa ta.Ţi-ai format un stil
propriu, care este elegant şi diferit de moda actuală.Idealul tău, care îţi
ghidează întreaga viaţă, este să te bucuri de plăcerile pe care le are de
oferit cultura.Îţi place să te înconjori de oameni care au un anumit grad de
cultură.
Tipul 9. Introspectiv, raţional, analitic
Deseori iei la întrebări ceea ce este în jur şi pe tine însuţi.Mult mai
des decât ceilalţi oameni.Deteşti superficialitatea.Preferi să fi singur decât
să faci conversaţii de complezenţă.Relaţiile pe care le ai cu prietenii sunt
strânse, ceea ce îţi oferă liniştea şi armonia de care ai nevoie pentru a te
simţi bine.Oricum nu poţi trăi singur pentru lungi perioade de timp fără a
te simţi plictisit.

Exemple de teste care îţi dezvăluie personalitatea:

Test 1

Numără câţi de „F” sunt în următorul text:

FINISHED FILES ARE THE RESULT OF YEARS OF


SCIENTIFIC STUDY COMBINED WITH THE EXPERIENCE OF
YEARS.

Cate litere de „F” ai numărat? 3? Răspuns greşit!


Răspunsul corect este 6. Cine a numarat toate cele sase "F" din
prima este din punct de vedere statistic un geniu. Trei este normal, patru
este rar.

Test 2

O tipă şi-a înmormântat mama. La înmormântare a cunoscut un


bărbat pe care nu-l mai văzuse până atunci. Tipul i s-a părut fantastic,
bărbatul viselor ei...s-a îndragostit de el la prima vedere.Când s-a terminat
înmormântarea tipul a dispărut fără urmă: ea nu reuşise să-i ia numărul de
telefon si nimeni nu ştia cine era bărbatul.
După câteva zile tipa şi-a ucis sora.
Întrebare: Care a fost motivul pentru care şi-a ucis propria sora?
Răspuns: Spera ca tipul să apara la inmormantare!

Dacă ai răspuns corect, gândeşti ca un psihopat. Testul este


elaborat de un cunoscut psiholog american şi folosit pentru a vedea dacă
o persoană gândeşte ca un criminal.Mulţi ucigaşi în serie au răspuns
corect la întrebare.

Test 3

Pe malul unui râu se aflã o FATĂ.Pentru a ajunge pe malul celãlalt


la IUBITUL sãu cu care urma sã se cãsãtoreascã, cere ajutor
BARCAGIUului. Acesta îi cere bani, fata nu are cu ce sã-i
plãteascã.Barcagiul îi propune un târg: o ajutã sã traverseze râul dacã se
dezbracã. Fata se duce sã cearã sfatul ÎNŢELEPTului. Acesta îi spune sã
facã ce vrea. Fata hotãrãşte sã accepte târgul propus de barcagiu.Ajunge
pe malul celãlalt. Dintr-un tufiş apare un SÃLBATIC, care, vãzând-o
dezbrãcatã, sare şi o violeazã. Apare în sfârşit iubitul, care dupã ce o vede
dezbrãcatã şi violatã, o pãrãseşte.
Fata rãmâne plângând. Apare un STRÃIN, cãruia fata îi povesteşte
prin ce a trecut,iar strãinul, impresionat de povestea ei, hotãrãşte sã o ia
de soţie.

Acordaţi note de la 5 la 10, fiecare notã o singurã datã, pentru


fiecare personaj al poveştii

Răspuns:

Fiecãrui personaj îi corespunde o trãsãturã personalã, dupã cum


urmeazã:

FATA – gradul de implicare într-o relaţie


BARCAGIU– spiritul mercantil, negustoresc, de antreprenor
ÎNŢELEPT – înţelepciunea
SÃLBATICI– sex appeal-ul
IUBIT– egoismul
STRÃIN– altruismul
Test 4

Intri într-o toaletă şi sunt 9 cabine dispuse ca în figura de mai jos.


În care intri?

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Răspuns:

Pentru bărbaţi:

Bărbaţii preferă cabinele din capăt pentru a atrage cât mai puţin
atenţia. Cei care aleg cabinele 4, 5 sau 6 par sa aibă mai puţină conştiinţă
şi este puţin probabil să cedeze la influenţe exterioare sau la presiune.

Pentru femei:
Cele care aleg cabinele 1-3 sunt mai flexibile şi se pot adapta
repede; Sunt directe şi nu ezită în luarea unei decizii. Cele care aleg
cabinele 4-6 sunt precaute, moderate şi echilibrate; vor să se simtă în
siguranţă. Cele care aleg cabinele 7-9 au un puternic simţ al proprietăţii;
nu le deranjează sa stea în umbră deşi aceste femei sunt considerate cele
mai periculoase.

Test 5

Dacă ai fi un super-erou, ce abilitate ai alege să ai?

1.abilitatea de a zbura
2.abilitatea de a călători în timp
3.invizibilitatea
4.vederea in raze-X
5.puterea de a schimba forme
6.abilitatea de a citi gandurile oamenilor
7.abilitatea de a vedea în viitor
8.auzul supra dezvoltat

Răspuns:
1.Îţi place să vezi viaţa în asamblu, detaliile te enervează. Îţi place
să fii liber şi sa-ţi asumi riscuri. Ai fi bun pilot, astronaut sau politician.
2.Eşti interesat de cauza lucrurilor si de faptul cum greşelile din
trecut pot fi folosite pentru a contura viitorul. Eşti curios şi ai putea fi
cercetător, istoric.
3.Eşti timid sau un foarte bun observator. Îţi place sa ştii tot ce se
petrece şi ai putea fi scriitor,artist sau detectiv particular.
4.Îţi place sa vezi esenţa lucrurilor şi îţi place să rezolvi probleme
pe care ceilalţi nu le văd. Ai putea fi fizician, matematician, medic.
5.Eşti sociabil şi îţi place să fii admirat.Ai putea fi actor.
6.Ştii ce gandesc oamenii şi poţi citi printre rânduri. Ai putea fi
consilier sau psiholog.
7.Eşti creativ şi îţi place aventura şi, dacă ai putea, ai trăi în viitor.
Ai putea fi explorator, om deştiinţă, inventator.
8.Acorzi atenţie sunetului şi vrei să fii la curent cu ultimele ştiri;
unii ar spune că eşti zgomotos.Ai putea fi reporter sau muzician.

Test 6

Desenează o spirală pe hârtie.

Răspuns:

Din centru spre exterior– eşti tipul convenţional, care acţionează


începând cu lucrurile mărunte şi specifice, apoi extinzându-se spre cele
mari şi generale. Dorinţa ta este direcţionată spre ceea ce se afla în
imediata apropiere a orizontului tău.

Din exterior spre centru– eşti tipul care pune accent pe concentrare
şi control. Ai tendinţa să treci cu vederea ceea ce te înconjoară şi să te
concentrezi pe ceea ce te interesează. Eşti sceptic şi eşti preocupat de
lucrurile concrete. Nu ţi-ai făcut speranţe irealizabile şi poţi fi de
încredere.
Test 7

Trebuie să răspunzi instantaneu fără să te gândeşti prea mult.

a) Participi la un concurs de alergări şi îl depăşeşti pe cel de pe a


doua poziţie.Pe ce poziţie te afli?

Răspuns:

Dacă l-ai depăşit pe al doilea, i-ai luat locul, deci ai devenit al


doilea.

b) Dacă îl depăleşti pe ultimul, pe ce poziţie vei ajunge?

Răspuns:

Dacă tu eşti în urma lui, atunci el nu mai este ultimul.Răspunsul


era imposibil.

c)Nu folosi nici un fel de calculator si nici însemne pe


hârtie.Trebuie să răspunzi aproape instantaneu: Ai 1000.Adaugă
40.Adaugă 1000.Adaugă 30.Şi încă 1000.Plus 20.Plus 1000.Si plus
10.Care este totalul?

Răspuns:
Total= 4100

d) Tatăl Tanţei are 5 fete:


- Chacha
- Cheche
- Chichi
- Chocho
Care e numele celei de-a cincea? Gândeşte repede...

Răspuns: Tanţa

Bibliografie:

http://www.scribd.com/doc/11557253/Test-de-Personal-It-Ate
http://www.scribd.com/doc/21108720/PSIHO-Testare-psihologica-
personalitate

http://www.scribd.com/doc/11281474/Test-de-personalitate-1

http://www.scribd.com/doc/37767105/0test-de-personalitate

http://www.scribd.com/doc/24402527/Test-Personalitate-Imaginatie

http://www.scribd.com/doc/44698788/TESTE-PSIHOLOGICE