Sunteți pe pagina 1din 5

1/29/22, 11:33 PM Palatul Cantacuzino (București) - Wikipedia

Palatul Cantacuzino (București)


De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la Palatul Cantacuzino din București. Pentru alte clădiri purtând numele
de Cantacuzino, vedeți Palatul Cantacuzino.

Palatul Cantacuzino este situat pe Calea Victoriei nr. Palatul Cantacuzino

141, în București. A fost construit de arhitectul Ion D. Casa cu Lei


Berindey în stilul Beaux Arts, având și câteva camere
neorococo. Azi găzduiește muzeul George Enescu.[1]

Cuprins
Istoric
Descriere Poziționare
Galerie Coordonate 44°27′N 26°05′E
Note Localitate București
Țara  România
Referințe
Adresa Calea Victoriei 141, sector 1
Legături externe Edificare
Arhitect Ion D. Berindey
Beaux Arts & neorococo
Istoric Data
finalizării 1902
Palatul a fost construit între 1901 și 1902 după planurile Clasificare
arhitectului Ion D. Berindey în stilul francez Beaux Arts, Cod LMI B-II-m-A-19869
pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, fost președinte al Prezență site web oficial (https://www.geor
online geenescu.ro)
Consiliului de Miniștri, poreclit „Nababul” pentru
Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
fabuloasa sa avere. După moartea „Nababului”, clădirea a title=Palatul_Cantacuzino_(Bucure%C8%99ti)&action=e
revenit fiului său Mihai care, decedând în 1929, a lăsat-o dit&section=0)
prin testament soției sale Maruca, recăsătorită în  

Una dintre porțile palatului (în stânga), și poarta ambasadei Thailandei din Paris (în dreapta), ambele fiind foarte
asemănătoare

decembrie 1939 cu George Enescu. Palatul Cantacuzino a fost locul unde în 10 august 1913 s-a semnat

https://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Cantacuzino_(București) 1/5
1/29/22, 11:33 PM Palatul Cantacuzino (București) - Wikipedia

Pacea de la București, de la finalul celui de al doilea Război Balcanic, prin care s-a stabilit ca România
să preia Cadrilaterul[2]. Edificiul a găzduit în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial președinția
Consiliului de Miniștri (guvernul român).

După moartea lui George Enescu în 1955, soția sa a declarat în testamentul ei că palatul va găzdui un
muzeu dedicat artistului. În 1956, a fost înființat Muzeul Național George Enescu.[3][4]

Medievistul Victor Eskenasy a semnalat în 2019 starea de degradare în care a ajuns întregul ansamblu
al palatului. Casa memorială din spatele palatului, în care au trăit Enescu și Maruca Cantacuzino, a
fost golită de obiectele muzeale și se află în pericol de prăbușire.[5]

Descriere
Exteriorul și majoritatea camerelor sunt Beaux Arts, restul fiind neorococo. Cei doi lei de la intrare,
precum și porțile și gardurile, în stilul Ludovic al XIV-lea, dau construcției un aspect princiar. Palatul
avea faima unui loc din București unde se țineau baluri.[6] Pentru decorarea interioarelor, Gheorghe
Grigore Cantacuzino a apelat la cei mai renumiți artiști ai vremii: George Demetrescu Mirea, Nicolae
Vermont și Costin Petrescu. Nicolae Vermont realizează șase medalioane (ulei pe pânză maruflată pe
perete), dintre care trei semnate și datate 1907. Cinci dintre cele șase medalioane sunt plasate
deasupra ușilor din holișorul care dădea în camerele din dreapta intrării. Două dintre ele, Cioban cu
Oile și Țărăncuță cu Cofă, sunt inspirate direct din opera lui Nicolae Grigorescu, sub a cărui influența
a stat autorul lor.[7]

În prezent, aproximativ cinci camere pot să fie vizitate, restul fiind ocupate de niște instituții.

Galerie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Cantacuzino_(București) 2/5
1/29/22, 11:33 PM Palatul Cantacuzino (București) - Wikipedia

Una dintre porțile palatului, Detaliu al uneia dintre porți O poartă mai mică a
pozată din grădină palatului

Detaliu al acelei porți mai Priveliște a palatului, cu Intrarea de sticlă și metal a


mici a palatului perechea sa de lei în stilul palatului
Ludovic al XIV-lea la intrare

Perete al camerei de Clanță a unei uși din Ușă în holul de la parter


intrare camera de intrare

https://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Cantacuzino_(București) 3/5
1/29/22, 11:33 PM Palatul Cantacuzino (București) - Wikipedia

Țărăncuță cu Cofă de Șemineu neorococo în Ornament bazat pe motivul


Nicolae Vermont, camera în care se vând festonului pe același
înconjurată de stucaturi bilete și suveniruri șemineu
neorococo în camera în
care se vând bilete și
suveniruri

Detaliu al unor stucaturi Respectiva cameră Ușă a unei alte camere,


neorococo din aceiași plină cu stucaturi
cameră

Tavan foarte ornamentat


într-un salon

https://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Cantacuzino_(București) 4/5
1/29/22, 11:33 PM Palatul Cantacuzino (București) - Wikipedia

Note
1. ^ Palatul Cantacuzino sau Muzeul George Enescu – București (http://www.vinland.ro/calator-in-tar
a-mea/palatul-cantacuzino-sau-muzeul-george-enescu-bucuresti)
2. ^ Mihaela Stoica. „Palatul Cantacuzino, locul unde Nababul a interzis fumatul, iar George Enescu
era oaspetele preferat al Marucăi. Pe Regina Maria o primea stând jos” (https://www.descopera.r
o/case-de-poveste/17621864-palatul-cantacuzino-locul-unde-nababul-interzis-fumatul). Accesat în
12 decembrie 2018.
3. ^ National Institute of Historical Monuments – Cantacuzino palace (http://patrimoniu.gov.ro/fr/mon
umente-istorice/lista-patrimoniului-european/9-monumente-istorice/45-palatul-cantacuzino) Arhivat
(https://web.archive.org/web/20150119133851/http://patrimoniu.gov.ro/fr/monumente-istorice/lista-
patrimoniului-european/9-monumente-istorice/45-palatul-cantacuzino) în 19 d.Hr., la Wayback
Machine.
4. ^ Dan Berindei, Sebastian Boniface – Bucharest Travel Guide ', Ed. Sport-Tourism, Bucharest,
1980
5. ^ „Indiferență și resemnare față de soarta unor muzee în România: Cazul Muzeului Național
„George Enescu" - București” (https://moldova.europalibera.org/a/indiferen%C8%9B%C4%83-%C
8%99i-resemnare-fa%C8%9B%C4%83-de-soarta-unor-muzee-%C3%AEn-rom%C3%A2nia-cazul
-muzeului-na%C8%9Bional-george-enescu---bucure%C8%99ti/30120933.html), Radio Europa
Liberă, 21 august 2019, accesat în 21 august 2019
6. ^ Popescu, Alexandru (2018). Casele și Palatele Bucureștilor. Editura Cetatea de Scaun. p. 113.
ISBN 978-606-537-382-2.
7. ^ Oprea, Petre (1986). Itinerar Inedit prin Case Vechi din București. Editura Sport-Turism. p. 37.

Referințe
Dan Berindei, Sebastian Bonifaciu - București Ghid turistic, Ed. Sport-Turism, București, 1980

Legături externe
ro Palatul Cantacuzino (http://museum.ici.ro/mbucur/romanian/palatul_cantacuzino.htm)
ro Palatul Cantacuzino și Muzeul George Enescu (http://www.artline.ro/1_597_Palatul_Cantacuz
ino_si_Muzeul_George_Enescu_6023.html)
ro Incursiune în istoria tumultuoasă a Palatului Cantacuzino (http://www.historia.ro/exclusiv_we
b/general/articol/incursiune-istoria-tumultuoasa-palatului-cantacuzino), Ciprian Plăiașu, Historia
Harta Monumentelor Istorice din București (http://www.apmnir.ro/map.php)

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Palatul_Cantacuzino_(București)&oldid=14239250

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 23 iunie 2021, ora 16:09.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice;
pot exista și clauze
suplimentare.
Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Cantacuzino_(București) 5/5

S-ar putea să vă placă și