Universitatea Ovidius din Constanța

Facultatea de Drept și Științe Administrative

Constituția din 1923

NUME:Cocoloi Robert-Andrei
Anul I, Grupa 2

1
 Universitatea Ovidius din Constanța
Facultatea de Drept și Științe Administrative

Introducere

La 28 martie 1923, în urmă cu 95 de ani, Regele Ferdinand I promulga Constituţia României de după

Primul Război Mondial, o Constituţie care, în acea perioadă, a fost apreciată drept cea mai democratică

lege fundamentală din întreaga Europa.

După ce Constituţia din 1923 a fost abandonată la 30 decembrie 1947, România a intrat într-o eră a

ilegitimităţii şi a neconstituţionalităţii, eră care nu a luat sfârşit nici până în ziua de astăzi.

Constituţia din 1923 reprezenta, în fapt, o actualizare a celei din 1866, în sensul că 20 de articole au fost

modificate total sau parţial,  s-au introdus şapte articole noi, iar 25 de articole au fost reformulate sau

completate. Actualizarea Constituţiei din 1866 a avut la bază situaţia de după război, adaptarea la

principiile societăţii democratice ale vremii şi modificări limitate, în ideea de păstrare a cât mai mult din

textul existent (din care, de altfel, 78 de articole au rămas nemodificate). Pentru elaborarea Constituţiei au

fost avute în vedere patru proiecte: unul elaborat de liberalul Ion I.C. Brătianu, al doilea de Romulus

Boilă din partea Partidului Naţional Român, al treilea de către Constantin Stere de la Partidul Ţărănesc şi

al patrulea al lui Constantin Berariu, expert în probleme juridice. Proiectul adoptat a fost cel al lui Ion I.C.

Brătianu.

Credinţa mea sinceră, pe care o am de când eram mic, şi cu care voi trece pe lumea
cealaltă, este că democraţia şi normalizarea în ţara românească se vor face numai odată
cu Restaurarea Monarhiei. (Corneliu Coposu)1

1
https://blog.lajumate.ro/constitutia-din-1923-de-la-istorie-la-necesitate/
2
 Universitatea Ovidius din Constanța
Facultatea de Drept și Științe Administrative

Prevederile constituției

Constitutia din 1923 precizeaza mai bine decat Constitutia din 1866, principiul suveranitatii
nationale, declarand Romania ,,stat national, unitar si indivizibil’’, al carei teritoriu
este ,,inalienabil’’ si care nu poate fi colonizat cu populatii ori grupuri etnice straine.
Forma de guvernamant, proclamata de noul asezamant constitutional, este monarhie
constitutionala.
Dreptul de proprietate nu mai este un drept absolut, ca in 1866, interesele colectivitatii
sociale primand asupra intereselor individuale. Era admisa exproprierea pentru cauza de utilitate
publica, fiind redefinite notiunile de ‘’domeniu public’’ si ,,bunuri publice’’. De asemenea,
zacamintele miniere si bogatiile de orice natura deveneau proprietatea statului.

Principiul separatiei puterilor in stat consacra independenta celor trei puteri una de alta,
fiind prevazute o serie de prescriptii care le dadeau posibilitatea sa se limiteze reciproc in
atributii :

a) Independenta legislativului fata de executiv era asigurata prin imunitatea

parlamentara a deputatilor si senatorilor (art. 54, 55)
b) Independenta executivului fata de legislativ era garantata prin recunoasterea
puterilor constitutionale ale regelui ca fiind ereditare si declararea persoanei acesteia ca
inviolabila;
c) Independenta puterii judecatoresti a fost garantata prin inamovibilitatea judecatoreasca
(art. 104).

Puterea legislativa urma sa fie exercitata de rege si reprezentanta nationala, puterea

executiva de rege si guvern, iar cea judiciara de catre instantele judecatoresti.
Puterea legislativa avea dreptul de a limita atributiile puterii executive in privinta votarii si
adoptarii bugetului preventiv si de gestiune a veniturilor si cheltuielilor statului, cat si prin
dreptul parlamentarilor de a adresa interpelari ministrilor (art. 52)
Adunarea Deputatilor era constituita prin alegerea deputatilor prin vot universal, egal,
direct, obligatoriu si secret al cetatenilor majori, cu scrutin de lista, prin recunoasterea
principiului reprezentarii miniritatilor, renuntandu-se la sistemul cenzitar si capacitar.

3
 Universitatea Ovidius din Constanța
Facultatea de Drept și Științe Administrative

Membrii Senatului erau de doua categorii :

 Alesii – In baza aceluiasi vot dintre cetatenii romani barbati care au implinit varsta de 40
de ani
 De drept – Mostenitorul tronului de la varsta de 18 ani impliniti, reprezentanti ai inaltului
cler, presedintele Academiei Romane, fosti presedinti de Consiliu de ministrii, fost
ministrii, generali in rezerva, etc.

Nu au fost admisi sa-si exprime optiunea politica militarii si femeile, a caror situatie se va
reglementa prin elaborarea unei legi speciale, care s-a realizat in 1926. Legile dupa ce erau
discutate si aprobate liber de catre majoritatea membrilor ambelor adunari trebuiau supuse
sanctionarii regale.

Atributiile regelui cuprindeau :

Dreptul de a convoca parlamentul in sesiuni extraordinare, de a dizolva una ori ambele

camere, de a numi un nou guvern, de a numi si revoca ministri. Puterile sale in domeniul
executiv ii acordau dreptul de a numi ori confirma in functii publice, crea noi functii in stat,
este seful puterii armate, are dreptul de a bate moneda, acorda decoratii si grade militare,
gratieri etc. De asemenea, regele poate sa incheie conventii in materie de comert si navigatie
cu statele straine, care apoi trebuiau ratificate de puterea executiva.

Puterea judecatoreasca este exercitata de organele judecatoresti, cea mai inalta institutie
fiind Curtea de Casatie si Justitie. Hotararile judecatoresti se pronuntau in virtutea legii si se
exercitau in numele regelui. Curtea de Casatie si Justitie primeste atributii marite fiind
investita cu dreptul de a examina constitutionalitatea actelor legislative : ,,numai Curtea de
Casatie in sectiuni unite are dreptul de a judeca constitutionalitatea legilor si a declara
inaplicabile pe acelea care sunt contrare Cponstitutiei’’.
Principiul inamovibilitatii judecatoresti asigura independenta si obiectivitatea
judecatorilor. Constitutia prevedea cenzurarea legalitatii actelor administrative de catre
instantele judecatoresti fiind prevazuta interdictia constituirii unor ,,comisii sau tribunale
exceptionale, in vederea unor anume procese, fie civile, fie penale sau in vederea judecarii
anumitor persoane’’. De asemenea, creste competenta organelor judecatoresti si in materie de
contencios administrativ prin acordarea diecarei persoane a dreptului de a se adresa justitiei
daca a fost lezata in drepturile sale de un act administrativ de autoritate, de un act de gestiune
emis cu incalcarea legilor si a regulamentelor, ori prin abuzuri ale organelor administrative.

4
 Universitatea Ovidius din Constanța
Facultatea de Drept și Științe Administrative

Drepturilor romanilor sunt cuprinse intr-o serie de principii specifice functionarii

democratiei:

Garantarea drepturilor si libertatilor romanilor, fara deosebire de origine etnica, limba sau
religie
Egalitatea cetatenilor in societate si inaintea legilor
Libertatea constiintei si intrunirilor, dreptul de asociere, secretul corespondentei,
inviolabilitatea domiciliului s.a.

Constitutia permite statului sa intervina in relatiile dintre patroni si muncitori, acordand

tuturor factorilor productiei o egala ocrotire, iar muncitorilor asigurari sociale in caz de
accidente.
Drepturile minoritatilor au fost garantate in conformitate cu noile tendinte internationale si
in functie de angajamentele Romaniei facute la tratatele de pace de la Paris.

Alte prevederi ale Constitutiei din 1923 :

Cenzurarea legalitatii actelor administrative de catre instantele judecatoresti.
In acest caz de pericol de stat ,,se poate introduce starea de asediu general sau partial’’
Biserica Ortodoxa este biserica dominanta in stat, dar se acorda drepturi si celorlalte culte

5
 Universitatea Ovidius din Constanța
Facultatea de Drept și Științe Administrative

6
 Universitatea Ovidius din Constanța
Facultatea de Drept și Științe Administrative