Lanturile cinematice ale masinilor-

unelte
 Definitie si clasificare:
• Indiferent de rolul de îndeplit (de generare, proces
deaşchiere, procese auxiliare) o maşină-unealtă este formată
din mecanisme legate între ele în vederea realizării unui
anumit scop, cu o destinaţie bine determinată. Ţinînd seama
de acestea, se poate define lanţul cinematic al unei maşini-
unelte ca fiind totalitatea mecanismelor care concură la
realizarea unei anumite funcţii a ei. Ţinînd seama că
mecanismele maşinii-unelte, în vederea realizării scopului
propus, operează cu mărimi de naturi diferite sau identice şi
le transmit mai departe, lanţul cinematic mai poate fi definit
ca reprezentînd:
-totalitatea mecanismelor care contribuie la
primirea, transformarea şi transmiterea unei mărimi şi
livrarea acesteia unui organ de execuţie.
Lanţurile cinematice din structura maşinilor-unelte se clasifică după următoarele criterii:
1 – După rolul funcţional:
 lanţuri cinematice pentru mişcări principale;
 lanţuri cinematice pentru mişcări de avans;
 lanţuri cinematice pentru mişcări auxiliare.
2 – După raportul de condiţionare al mărimilor de ieşire:
 lanţuri cinematice deschise;
 lanţuri cinematice închise.
3 – După natura elementelor componente:
 lanţuri cinematice cu elemente mecanice;
 lanţuri cinematice cu elemente hidraulice şi/sau pneumatice;
 lanţuri cinematice cu elemente electrice;
 lanţuri cinematice cu structură mixtă.
4- După felul mişcării organelor de lucru:
 lanţuri cinematice pentru mişcări de rotaţie;
 lanţuri cinematice pentru mişcări de translaţie.
5- După modul de desfăşurare în timp a mişcărilor:
 lanţuri cinematice pentru mişcări continue;
 lanţuri cinematice pentru mişcări periodice.
6- După modul de reglare a vitezei (turaţiei):
 lanţuri cinematice cu reglare în trepte;
 lanţuri cinematice cu reglare continuă;
 lanţuri cinematice fără reglare.
Reprezentarea schematica a cinematicii maşinii-unelte folosind
pentrumecanismele reale simbolurile grafice determină schema cinematică a
maşinii-unelte, iar reprezentarea acesteia pe structuri mai corespunzătoare
rolurilor funcţionale, folosind simboluri grafice, fără a intra îndetaliile
componenţei lanţurilor cinematice, determină schema cinematică structurală a
maşinii-unelte.
Clasificarea lanturilor cinematice dupa scop:
Este cea mai importanta şi utilizată formă de clasificare şi are drept criteriu efectul
acţiuniilor şi determină poziţia acestora faţă de scopul impus de porcesele de
generare, de aşchiere sau auxiliare. După acest criteriu lanţurile cinematice se
împart în două mari grupe: lanţuri cinematice generatoare şi lanţuri
cinematice auxiliare
A). Lanturile cinematice generatoare pot fi tehnologice (simple) sau complexe
iar din categoria lanturilor cinematice generatoare tehnologice fac parte lanturile
principale si de avans.
Lantul cinematic principal asigura viteza principala de aschiere v pe
traiectoriea directoare sau pe o componenta a acesteia;
Lantul cinematic de avans asigura repozitionarea generatoarei elementare
GE sau a directoarei elementare DE pe traiectoriile generatoare respectiv
directoare cu marimile f, u sau ap.
Cinematica maşinii-unelte, corespunzător existenţei numai a unei
mişcări principale şi a mai multor mişcări de avans, cuprinde un singur
lanţ cinematic principal şi mai multe lanţuri cinematice de avans
Un exemplu de lanţ cinematic principal este arătat schematic in urmatoarea
figura. Primul exemplu (a )reprezintă lanţul cinematic principal al unei maşini-
unelte la care mişcarea principala este de rotaţie, al doilea exemplu (b) se
referă la o maşină-unealta la care mişcarea principal este rectilinie,
transformarea de rotaţie făcîndu-se prin intermediul mecanismului de
transformare a naturii mişcării simbolizat prin TR

În figura a doua este reprezentat schematic lanţul cinematic de avans al unei maşini-
unelte la care aceasta se realizează pe o traiectorie rectilinie, folosind pentru
transformare mecanismul TR ca şi în exemplul de mai sus
 Modul de actionare al lanturilor cinematice
• Modul de ac ţionare al lanţurilor cinematice constituie un alt criteriu
declasificare, după care acestea se împart în: lanţuri cinematice acţionate
manual şi acţionate mecanic. Acţionarea manuală este folosita în special în
cazul maşinilor-unelte universale pentru lanţurile cinematice de avans sau
auxiliare.
• Un exemplu de lant cinematic principal acţionat manual îl constituie cazul
maşinii de găurit manuale. În figura urmatoare este reprezentat modul se
acţionare manuală a lanţului cinematic de avans folosind manivela m
 Ecuatia lantului cinematic
• Lanţul cinematic reprezintă un sistem de mecanisme legate în serie, prin care se
transmite mişcarea de la un element de antrenare la un organ de lucru. Prin legarea
în serie a mai multor mecanisme (fig. 1), mărimea de ieşire dintr-un mecanism
oarecare constituie mărime de intrare în mecanismul următor: xej = xij+1.

Fig. 1 - Schema generală a unui lanţ cinematic

Legături între lanţurile cinematice
Prin funcţiile lor, generatoare sau auxiliare, lanţurile cinematice
ale maşinilor-unelte sunt mai mult sau mai puţin dependente
între ele, datorită unor condiţii cinematice, tehnologice sau
economice impuse.
Prin introducerea legăturilor între lanţurile cinematice se rezolvă
diferite probleme specifice, ca de exemplu: acţionarea simultană
sau succesivă a mai multor organe de lucru de la acelaşi motor
electric; realizarea unor legături de subordonare între mişcările
tehnologice; suprapunerea (însumarea) unor mişcări în vederea
generării suprafeţelor complexe etc.
Lanţurile cinematice se pot lega, între ele, în serie, în paralel şi
mixt.
 Legarea in serie
Lanţurile cinematice se consideră legate în serie (fig. 2) atunci când, prin
intermediul unui mecanism de cuplare C, mărimea de ieşire dintr-un lanţ cinematic
se introduce, ca mărime de intrare, în lanţul cinematic următor.

Fig. 2 - Lanţuri cinematice legate în serie

Considerând că fiecare lanţ cinematic are câte un mecanism de reglare, MR, cu
raportul de transmitere reglabil, iR, i1, i2, i3, ... fiind rapoartele de transmitere
constante ale unor mecanisme ce pot exista în structurile lanţurilor cinematice, pe
baza ecuaţiilor lanţurilor cinematice

şi a raportului de transmitere al mecanismului de cuplare C,

unde K=produsul
rapoartelor de transmitere
rezultă:
constante - i1, i2, i3, i4.
 Legarea in serie
Lanţurile cinematice (sau ramificaţii ale acestora),
se pot lega în serie succesiv, cu doua sau mai multe
sau mai multe lanţuri cinematice, obţinându-se
mărimi de ieşire identice sau diferite (fig. 3).

Fig. 3 - Legături în serie, succesive

Exemplul din fig. 3a este întâlnit la maşinile-unelte la care se antrenează, pe rând,
mai multe organe de lucru, de la acelaşi motor electric, mărimile de ieşire ye1 şi
ye2 fiind reglate prin acelaşi mecanism de reglare (de exemplu, lanţurile cinematice
de avans ale maşinilor de frezat universale, care permit deplasarea succesivă a
piesei după trei direcţii, vitezele de avans fiind reglate prin aceeaşi cutie de
avansuri). Varianta prezentată în fig. 3b este întâlnită la unele maşini-unelte la care,
pe lângă deplasarea unor organe de lucru cu viteză de avans, reglată prin
mecanismul de reglare, MR, este necesară şi o deplasare cu viteză rapidă (mişcare
de poziţionare), ce se poate obţine de la un al doilea motor electric.
 Legarea in paralel
Lanţurile cinematice se consideră legate în paralel (fig. 4) atunci când între
mărimile de ieşire se stabilesc anumite rapoarte de condiţionare. În funcţie de
modul de antrenare, aceste rapoarte pot fi variabile (în limite reduse), sau
constante. Din acest punct de vedere, legătura în paralel poate fi elastică sau
rigidă.

Fig. 4 - Legarea în paralel a lanţurilor cinematice

În cazul legăturii elastice (fig. 4a),
fiecare lanţ cinematic este antrenat
de către un motor propriu.
Raportul mărimilor de ieşire va fi :
În cazul legăturii rigide (fig. 4b), ambele lanţuri
cinematice sunt antrenate de acelaşi motor electric,
mărimea de intrare în cele două lanţuri
cinematice fiind aceeaşi (turaţia motorului electric, n0).
Ca urmare, raportul mărimilor de ieşire:
 Legături mixte
Aceste legături se realizează în două scopuri:
- pentru suprapunerea (însumarea) a două mişcări, în cazul generării unor
suprafeţe complexe;
- pentru obţinerea a două sau mai multor mărimi de ieşire.
În primul caz, legătura este de tip paralel-serie (fig. 5a), iar în al
doilea – de tip serie-paralel (fig. 5b).

Fig. 5 - Legarea mixtă a lanţurilor cinematice

Raportul de transmitere al unor mecanisme
EXEMPLU: Masina de gaurit cu coloana si
1.Transmisia prin curea transmisie prin curea
 Raportul de transmitere al unor
mecanisme
2.Transmisia prin roti dintate

EXEMPLU: Cutia de viteze

 Raportul de transmitere al unor
mecanisme
3. Angrenaj melc-roata melcata

EXEMPLU: Reductor auto

Raportul de transmitere al unor
mecanisme
4. Mecanismul roată dinţată-
cremalieră cu dinţi drepţi
sau înclinaţi

EXEMPLU: Masina de rabotat

si rindeluit (Abric)
 Raportul de transmitere al unor
mecanisme
5. Mecanismul melc-
cremalieră cu dinţi
inclinaţi

6. Mecanismul melc-
cremalieră melcată
 Raportul de transmitere al unor
mecanisme
7. Mecanismul şurub-piuliţă

EXEMPLU: Cricul