Valoare (DEX):

- însuşire a unor lucruri, fapte, idei, fenomene, procese etc. de a corespunde necesităţilor sociale şi
idealurilor generate de acestea;
- suma calităţilor care dau preţ unui obiect, unei fiinţe, unui fenomen etc.;
- importanţă, însemnătate.
Valoare (Kluckhohn, 1951):
O concepţie, explicită sau implicită, distinctivă pentru un individ sau caracteristică pentru un grup, cu
privire la ceea ce este dezirabil, care influenţează selecţia modurilor, mijloacelor şi scopurilor disponibile
ale acţiunii.
Valoare (Rokeach, 1973):
O credinţă de durată că o anumită cale sau un scop al existenţei sunt de preferat, din punct de vedere
social sau personal, faţă de o cale sau un scop opuse.
Rokeach (1973) consideră că valorile sunt similare atitudinilor. Atitudinile sunt însă mai elementare, iar
valorile mai profunde, determinând atitudinile. Acesta este punctul de vedere general acceptat astăzi în
sociologie. Atitudinile se referă mai degrabă la obiecte şi situaţii specifice, în timp ce valorile reprezintă
orientări asociate unor clase mai generale de obiecte şi situaţii (Hofstede, 1980).
Atitudine (Fishbein şi Ajzen, 1975)
Predispoziţie învăţată de a răspunde într-un mod consistent, favorabil sau defavorabil, cu privire la un
anumit obiect.

Psihologia, sociologia şi antropologia definesc valorile ca determinant al alegerilor din viaţa de zi cu zi,
ca instrument util indivizilor în ordonarea priorităţilor şi a propriilor vieţi.
Psihologia susţine că valorile reprezintă elemente de orientare a indivizilor în lumea înconjurătoare.
Sociologia şi antropologia definesc valorile ca fiind interioare individului, diferite de la unul la altul,
având însă un important determinant social, exprimat şi indus de către norme, obiceiuri şi ideologii.

Parsons (1937) definea valorile ca mobil ultim al acţiunilor indivizilor şi colectivităţilor, ca elemente
definitorii pentru viaţa socială. De aici calea către a identifica manifestări ale lor, prin comportamente şi,
mai ales prin atitudini. După Parsons, atitudinile sunt expresia directă a valorilor.

Valori (Bogdan Voicu):

Valorile reprezintă concepţii explicite sau implicite cu privire la ceea ce este dezirabil. Ele nu sunt
direct observabile, implică elemente cognitive, evaluative şi afective, sunt relativ stabile în timp,
determină comportamente şi atitudini, determină şi sunt determinate de alte valori, sunt
determinate şi determină caracteristicile mediului social.
(http://www.iccv.ro/valori/texte/valori-cvb,%20v4.pdf)

Valorile nu pot fi observate.

Credinţa este o atitudine dinamică, conceptuală, religioasă sau afectivă, în raport cu un ansamblu de
obiecte, situaţii sau persoane, trecute, prezente, sau viitoare. În sens raţional “a crede” înseamnă a face o
estimare de probabilitate sau plauzibilitate a realizării sau nerealizării unui eveniment determinat.

Hofstede, Geert. 2001. Distanţa Individualism Masculinitate Acceptarea Orientare

Culture's Consequences, faţă de incertitudinii pe termen
Comparing Values, putere lung /
Behaviors, Institutions, and orientare pe
Organizations Across termen scurt
Nations, Thousand Oaks:
Sage Publications
România (estimare) 90 30 42 90 -
Franţa 68 71 43 86 -
Germania 35 67 66 65 31
Statele Unite 40 91 62 46 29
1. abordarea ştiinţifică a realităţii 51. calitatea relaţiilor 101. sensibilitatea
2. înţelegerea 52. perseverenţa 102. egalitatea
3. adaptarea la mediu 53. calmul 103. seriozitatea
4. înţelepciunea 54. prietenia 104. elocvenţa
5. adevărul 55. cinstea 105. siguranţa
6. intimitatea 56. progresul 106. entuziasmul
7. afecţiunea 57. compasiunea 107. siguranţa locului de muncă
8. iubirea de Dumnezeu 58. prudenţa 108. evlavia
9. alegerea raţională 59. competenţa 109. simplitatea
10. justiţia socială 60. punctualitatea 110. facerea de bine
11. altruismul 61. conştiinţa interdependenţei 111. sinceritatea
12. libertatea 62. puritatea 112. faima
13. amabilitatea 63. cooperarea 113. smerenia
14. liniştea 64. puterea 114. feminitatea
15. ambiţia 65. cordialitatea 115. sobrietatea
16. linistea sufletească 66. răbdarea 116. fericirea
17. aprecierea 67. creativitatea 117. sociabilitatea
18. camaraderia 68. raţiunea 118. fermitatea
19. loialitatea 69. credinţa 119. spiritualitatea
20. armonia 70. răutatea 120. flexibilitatea
21. mărinimia 71. creşterea economică 121. spiritul civic
22. ascultarea 72. recunoştinţa 122. fraternitatea umană
23. masculinitatea 73. cumpătarea 123. spiritul de sacrificiu
24. atenţia 74. reflecţia 124. frumuseţea
25. meticulozitatea 75. curajul 125. spiritul practic
26. atitudinea pozitivă 76. relaţia cu Dumnezeu 126. hărnicia
27. mila 77. curăţia 127. sprinteneala
28. autocontrolul 78. relaţia cu lucrurile 128. iertarea
29. modestia 79. curiozitatea 129. stabilitatea
30. autocunoaşterea 80. relaţiile interpersonale 130. încrederea
31. mulţumirea 81. dependenţa 131. statutul intelectual
32. autodezvoltarea 82. religiozitatea 132. independenţa
33. perfecţionarea 83. deschiderea 133. stima
34. onestitatea 84. respectarea tradiţiei 134. îndrăzneala
35. autonomia 85. dezvoltarea profesională 135. tenacitatea
36. onoarea 86. respectul faţă de alţii 136. hotărarea
37. autorealizarea 87. discernământul 137. îndrăzneala
38. optimismul 88. respectul de sine 138. toleranţa
39. binele 89. disciplina 139. îndurarea
40. ordinea 90. respectul faţă de natură 140. umanitatea
41. blândeţea 91. disponibilitatea 141. influenţa
42. ordinea socială 92. responsabilitatea 142. unitatea cu natura
43. bucuria 93. dragostea 143. ingeniozitatea
44. orientarea către scop 94. revelaţia 144. vigilenţa
45. bunăstarea 95. dreptatea 145. iniţiativa
46. ospitalitatea 96. rezistenţa 146. vitalitatea
47. bunătatea 97. economia 147. integritatea
48. pacea 98. sănătatea 148. voioşia
49. calitatea 99. egalitarsimul 149. patriotismul
50. calitatea relaţiilor 100. sensibilitatea 150. grija faţă de semeni