Student Anul I

Invatamant la distanta
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara
Inginerie si Management in Alimentatie Publica si Agroturism

Referat Matematica
Tema: Indicatori de sondaj de evolutie

   Cunoasterea realitatii din oricare domeniu de activitate presupune sa se dispuna de date

individuale pentru caracteristicile care intereseaza, iar prin sistematizarea si prelucrarea acestor
date sa se obtina informatii care raspund obiectivului urmarit. Datele empirice individuale pot fi
obtinute prin metode de inregistrare (observari) exhaustiva sau partiala.

Definire, etape, notiuni, avantaje:

          Sondajul statistic reprezinta o forma a cercetarii statistice pe baza unei parti reprezentative
din colectivitatea generat a. Realizarea unui sondaj statistic presupune parcurgerea urmatoarelor
etape:

a) extragerea unui esantion reprezentativ din colectivitatea generala si culegerea datelor despre
unitatile care au intrat in esantion;

b) determinarea indicatorilor statistici pe baza datelor observate pentru fiecare caracteristica

inregistrata (descrierea statistica)

c) generalizarea (extinderea) rezultatelor obtinute pentru esantion asupra colectivitatii generale,

denumita estimarea parametrilor colectivitatii generale.

 Esantionul (mostra, colectivitatea de selectie, proba) reprezinta o parte din colectivitatea

generala, extrasa astfel incat sa reproduca principalele trasaturi esentiale ale colectivitatii
generale din care a fost extras. Numarul unitatilor care compun esantionul reprezinta volumul
acestuia (n). Sondajul statistic poate caracteriza suficient de corect realitatea numai daca
esantionul este reprezentativ. Indicatorii statistici calculati pe baza datelor inregistrate pentru
esantion sunt numiti estimatori.

          Colectivitatea generala este alcatuita din totalitatea unitatilor / elementelor care formeaza

fenomenul sau procesul care face obiectul cercetarii. Din colectivitatea generala se extrag
unitatile care compun esantionul. Din acest motiv se mai numeste baza de sondaj. Numarul
unitatilor care alcatuiesc baza de sondaj defineste volumul acestuia (N).

1
          Indicatorii statistici calculati pe baza datelor aferente colectivitatii generale se mai
numesc parametrii colectivitatii generale. Acesti parametrii se estimeaza in cazul sondajului
statistic cu ajutorul estimatorilor.

          Baza de sondaj reprezinta, uzual, o lista cu toate unitatile compun colectivitatea generala,

lista alcatuita dupa un criteriu care nu are nici o legatura cu ordinul de marime al valorilor
variabilelor inregistrate. Exemple de baze de sondaj folosite frecvent in cazul anchetelor
statistice ar putea fi: registrul auto, liste electorale, lista localitatilor, lista agentilor economici. O
baza de sondaj trebuie sa indeplineasca cateva cerinte fundamentale si anume:

- sa cuprinda intreaga populatie;

- sa fie actuala;

- sa fie ferita de orice repetitie.

          Notatiile folosite uzual pentru indicatorii colectivitatii generale si cei ai colectivitatii de

selectie se prezinta in tabelul nr. 5.1.

 Tabelul 5.1

Indicator Caracteristica Caracteristica

nealternativa alternativa
Colectivitatea Colectivitatea
Esantion Esantion
generala generala
Media

Dispersia

Procedee de selectie

In vederea formarii esantionului pot fi aplicate mai multe procedee de extragere a

unitatilor din colectivitatea generala      (baza de sondaj). La alegerea procedeului de esantionare
este indicat sa se tina seama de volumul colectivitatii generale (N), de volumul esantionului (n) si
de gradul de omogeniatte al bazei de sondaj prin prisma caracteristicilor care intereseaza.

Procedeele de sondaj se diferentiaza dupa mai multe criterii:

Dupa algoritmul de extragere a eantionului, se deosebesc:

 sondaje aleatoare (intamplatoare);

2
  sondaje dirijate;
 sondaje mixte.

Dupa volumul esantionului, se disting:

 sondaje de volum mare – esantionul este format din cel putin 120 de unitati;
 sondaje de volum redus – esantionul sub 30 de unitati.

Dupa numarul etapelor parcurse la formarea esantionului, sondajele se separa in:

 sondaje simple, cand se parcurge o singura etapa la extragerea esantionului;

 sondaje in trepte, cand se parcurg cel putin doua etape la formarea
esantionului.

Selectiile aleatoare se recomanda a fi aplicate daca colectivitatea generala care se

studiaza este omogena. Caracteristic acestui tip de selectie este faptul ca elimina orice interventie
subiectiva in alegerea unitatilor ce formeaza esantionul.

Selectiile dirijate se aplica daca colectivitatea generala este eterogena, respectiv daca
exista o anumita stratificare (impartire pe tipuri calitative). Prin dirijarea formarii esantionului se
asigura patrunderea in esantion a unor unitati din toate straturile, respectiv se asigura ca structura
esantionului sa corespunda cu structura colectivitatii generale.

Dupa ce s-a stabilit volumul esantionului (n) se extrage din fiecare strat existent in
colectivitatea generala cate un subesantion folosind un procedeu aleator.

Selectiile mixte combina principiile sondajului aleator cu cele ale sondajului dirijat.

In vederea formarii esantionului se pot aplica mai multe procedee: procedeul tragerii la
sorti; procedeul tabelului cu numere intamplatoare; procedeul mecanic sau al pasului de
numarare.

Procedeul tragerii la sorti (procedeul loteriei) se aplica in cazul colectivitatilor omogene

si de volum restrans. Se procedeaza astfel: se numeroteaza unitatile colectivitatii generale de la 1
la N       si se extrage cate o unitate (bila sau jeton) pana la completarea esantionului de volum n.
Extragerea poate fi facuta in doua variante:

§        procedeul selectiei repetate (al bilei revenite);

§        procedeul selectiei nerepetate (al bilei nerevenite).

In cazul aplicarii procedeului selectiei repetate, o unitate o data extrasa se restituie bazei
de sondaj, fapt ce face ca o unitate sa poata patrunde de mai multe ori in esantion.

3
 Ca urmare, probabilitatea de includere in esantion a fiecarei unitati este constanta pe
parcursul procesului de extragere in vederea formarii esantionului  . Datorita faptului
ca o unitate poate intra de mai multe ori in esantion, reprezentativitatea esantionului poate fi
redusa si ca urmare erorile pot fi mari. Numarul esantioanelor care se pot forma in acest caz este
egal cu  .

Procedeul selectiei nerepetate presupune ca o unitate o data extrasa nu se mai restituie

bazei de sondaj. In acest caz creste probabilitatea unitatilor de a fi incluse in esantion pe
parcursul extragerii, de la   in cazul primei extrageri la  , in cazul ultimei
extrageri.

Datorita faptului ca o unitate nu poate intra de mai multe ori in esantion, erorile sunt mai
mici comparativ cu selectia repetata. Numarul de esantioane de volumul n care se pot forma in
acest caz este egal cu  .

Procedeul tabelului cu numere intamplatoare se recomanda in vederea formarii

esantionului cand vulumul colectivitatii generale este mare. Folosirea acestui procedeu
presupune intocmirea listei unitatilor de la 1 la N si extragerea celor n unitati care compun
esantionul.

Numerele cuprinse intr-un astfel de tabel sunt sistematizate pe randuri si pe coloane. In

vederea formarii esantionului se alege la intamplare randul si coloana cu care va incepe selectia.
De exemplu, daca colectivitatea generala este formata din 2000 de unitati si se propune formarea
unui esantion de 5% (n=100) se va proceda astfel: pornind de la randul si coloana alese la
intamplare, vor fi cuprinse in esantion toate unitatile la care numarul din lista de la 1 la N
corespunde cu numerele citite din tabel, care sunt cuprinse intre 1 si 2000.

Procedeul mecanic asigura o selectie cvasialeatoare deoarece numai prima unitate se

extrage la intamplare.

Se porneste de la lista tuturor unitatilor care compun colectivitatea generala si se extrage

la intamplare o unitate din primele n unitati ale bazei de sondaj. Celelalte unitati care vor fi
cuprinse in esantion sunt determinate de pasul de numarare sau de fractia de sondaj.

Pasul de numarare este raportul dintre numarul unitatilor din colectivitatea generala si

cel din esantion  . Esantionul de n unitati este format din prima unitate extrasa la
intamplare si din celelalte n-1 unitati determinate prin adaugarea succesiva a pasului de numarare
la numarul de ordine al primei unitati. De exemplu, daca   si prima unitate extrasa
corespunde numarului 7, atunci vor fi cuprinse in esantion: 7, 17, 27, 37, .

Selectia mecanica se aplica frecvent in cazul cercetarilor din agricultura si in cele privind
nivelul de trai. Aplicarea selectiei mecanice presupune, ca de altfel si celelalte tipuri de selectie,
existenta unor baze de sondaj adecvate.

4
Bibliografie

1. Biji M., Statistica teoretica. Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1979, p 77-193.

2. Biji E., Lelea E., Wagner P., Statistica economica, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti,
1999, p….

3. Jaba E., Statistica, Editura Tribuna economica, Bucuresti, 1998, p.

4. Korka M., Begu St., Tusa Erica, Bazele statisticii pentru economisti, Editura Tribuna
economica, Bucuresti, 2002, p 102-114.