LICEUL TEHNOLOGIC ”CONSTANTIN BRÂNCUŞI”

ORADEA
Str. Alexandru Cazaban nr. 48, 410282, tel./fax. 0359405617
e-mail: lic_cobra@yahoo.com
web: http://cobra.rdsor.ro

Nr. înreg. ____/___________

Profil: TEHNIC
Domeniul: MECANICĂ
Calificarea profesională: TEHNICIAN MECATRONIST

PROIECT
EXAMEN DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII ABSOLVENȚILOR
ÎNVĂȚĂMÂNTULUI LICEAL, FILIERA TEHNOLOGICĂ
Nivel 4
Cuprins
Tema:
Argument.......................................................................................................................3
ASAMBLĂRI PRIN PENE ȘI CANELURI
1. Prezentare generală....................................................................................................4
2. Pene pentru asamblări demontabile...........................................................................6
Îndrumător:
2.1. Pene longitudinale..............................................................................................6
Prof. Manea Ioan CorneL
a) Pene longitudinale de fixare..............................................................................6
b) Pene longitudinale de ghidare...........................................................................8
Absolvent,
2.2. Pene transversale................................................................................................9
MOISI V. RUBEN VIOREL
3. Asamblări prin pene................................................................................................10
Clasa: a XIII-a B sera

3.1. Asamblări prin pene longitudinale montate cu strângere.................................10

3.2. Asamblări prin pene longitudinale2020-2021
montate fără strângere...............................12
1
 3.3. Asamblări prin pene transversale.....................................................................14
4. Asamblări prin caneluri...........................................................................................16
5. Măsuri de tehnica securității muncii........................................................................19
Concluzii......................................................................................................................20
Bibliografie..................................................................................................................22

Argument

Pentru sustinerea examenului de certificare a competentelor nivelul 4 am ales

tema „Ansamblări prin pene și caneluri”. Ele fac parte din categoria asamblărilor
demontabile și se caracterizeaza prin aceea ca folosesc organe care permit montarea
si demontarea, respective deplasarea relativa (in repaus sau in  timpul functionarii) a
pieselor asamblate. Sunt asamblari cu cea mai mare raspandire atat in constructia de
masini, dispozitive si instalatii industriale cat si in constructii metalice.
Proiectul de atestat este împărțit în cinci capitole. Primul capitol este o introducere
succintă în studiul acestei lucrări identificând definiții și noțiuni de de bază, cel de al
doilea capitol clasifică tipurile de pene necesare pentru asamblări, continuând cu
următorul capitol care enumeră tipurile asamblări la care sunt folosite penele
longitudinale și tranversale. Următorul capitol, capitolul patru, înșiruie și clasifică
categoriile de caneluri folosite la asamblări, lucrarea încheindu-se cu norme de
securitate și igienă a muncii.
  Imbinarile nu permit demontarea decat prin distrugerea partiala sau totala a
pieselor componente si pot fi obtinute prin intermediul mijloacelor mecanice
(îmbinari nituite, îmbinari prin coasere).
2
 Asamblarile demontabile se pot realiza, fie folosind piese de forma
data  (suruburi, pene, arbori si butuci canelati, bolturi, stifturi), fie pe baza
deformatiei elastice a pieselor ce se imbina (asamblari cu strangere).
Îmbinarile sunt, în general, mai ieftine comparativ cu asamblarile demontabile
si se folosesc, de regula, când divizarea constructiei este impusa de considerente
tehnologice (posibilitatea, rationalitatea si economicitatea executiei).
        Asamblarile demontabile permit montarea si demontarea ulterioara, fara
distrugerea organelor de asamblare si a pieselor asamblate, ori de câte ori este
necesar.
         Desi, în general, sunt mai scumpe decât asamblarile nedemontabile, de multe
ori, datorita conditiilor impuse de realizarea pieselor compuse, a subansamblelor si
ansamblelor (de montare, de întretinere, de deservire etc.), sunt folosite asamblarile
demontabile, care pot fi: filetate, prin pene longitudinale, prin caneluri, prin stifturi,
prin bolturi, prin strângere proprie etc.
Luând în considerare cele prezentate mai sus, consider că alegerea mea este
potrivită, îmbogățind documentația liceului referitoare la aceste asamblări.

CAPITOLUL 1. Prezentare generală

Asamblarea este operatia de reuniune, intr-o succesiune bine determinata, a

elementelor constituente ale unui sistem tehnic, in scopul de a indeplini cerintele
tehnologice impuse.

Rezutatul fizic al operatiei de asamblare poarta numele tot de asamblare.

      Dupa modul in care se pot demonta cu sau fara deteriorarea a cel putin unuia
dintre elementele componente, se pot defini urmatoarele grupe de asamblari:

Asamblari:
1. Nedemontabile - prin nituire
- prin sudare
- prin lipire
- prin presare

           2. Demontabile - prin filet

                                             - cu pene
3
             - canelate
                                          - cu elemente elastice

   Asamblarile nedemontabile se caracterizeaza prin faptul ca nu se pot demonta

fara deteriorare cel putin a unuia dintre elementele asamblarii. La asamblarile prin
presare, forta de frecare ce apare intre cele doua suprafete creeaza o presiune de
contact. Cand deformatiile  suprafetelor in contact sunt elastice, asamblarea este
demontabila. Daca apar si deformatii plastice, asamblarea va intra in categoria
asamblarilor nedemontabile.
    Penele sunt organe de asamblare demontabile, cu o formă în general
apropiată de prismă, cu secţiune constantă (panăparalelă) sau cu una dintre feţe
înclinată.
   După poziţia lor faţă de axa pieselor asamblate şi după rolul funcţional, se
deosebesc :
 pene transversale, care se montează perpendicular pe axa pieselor, respectiv pe
direcţia sarcinii; sunt prevăzute totdeauna cu înclinări;
 pene longitudinale – cu sau fără înclinare - care se montează paralel cu axa
geometrică a pieselor de solidarizat (arbore – butuc) şi transmit momentul de
torsiune.
 Pene paralele - obişnuite STAS 1004
- subţiri STAS 9502
   Penele paralele se montează totdeauna cu joc radial şi au avantajul că nu
produc dezaxări şi permit deplasarea roţii pe arbore.
   La solicitări mari, pentru evitarea smulgerii penei din locaş, aceasta se
fixează pe arbore cu şuruburi, însă găurile slăbesc mult arborii.
       Asamblarile prin caneluri sunt asamblari de tip arbore-butuc destinate
transmiterii unui moment de torsiune si unei miscari de rotatie. Ele se pot asimila ca
asamblari prin pene paralele multiple, solidare cu arborele si distribuite uniform pe
circumferinta acestuia.
       In comparatie cu asamblarile prin pene paralele, asamblarea prin caneluri
prezinta o serie de avantaje:
o capacitate mai mare de incarcare, datorita suprafetei active de contact mai
mare;
o rezistenta mai mare la oboseala, datorita micsorarii concentratorului de
tensiune si maririi sectiunii efective a arborelui;
o centrare si ghidare mai precisa a butucului pe arbore,
dar si de dezavantaje:
 tehnologie mai pretentioasa;
 precizie de executie mai ridicata si implicit cost mai ridicat.

4
 CAPITOLUL 2. Pene pentru asamblări demontabile

Asamblări cu pene – reprezintă îmbinarea demontabilă a două piese cu axa

geometrică longitudinală comună (în general de tip arbore –butuc), utilizând organele
de maşini numite pene.
Penele longitudinale au axa longitudinală paralelă cu axa comună a pieselor
ce se asamblează.
Penele transversale se montează cu axa longitudinală perpendiculară pe axa
comună a pieselor ce se asamblează.
2.1. Pene longitudinale
Penele longitudinale sunt organe de asamblare demontabile, utilizate în
asamblari de tip arbore – butuc, cu scopul transmiterii unui moment de torsiune si a
unei miscari de rotatie si uneori cu rolul de a ghida deplasarea axiala a butucului fata
de arbore.
5
 Penele longitudinale se monteaza în canale prelucrate numai în butuc sau
partial în butuc si partial în arbore, directia de montare fiind paralela cu axa
asamblarii.
Asamblarile prin pene longitudinale sunt utilizate la fixarea pe arbori a rotilor
dintate, a rotilor de lant sau de curea, a semicuplajelor etc.
În functie de modul de montare, se deosebesc pene longitudinale montate cu
strângere si pene longitudinale montate fara strângere (liber).
Penele longitudinale de fixare (montate cu prestrângere) (fig. 1) se folosesc
rar, doar în cazul turatiilor mici si mijlocii, când nu se impun conditii severe de
coaxialitate.
Penele longitudinale de ghidare (montate liber), se folosesc pe scara larga în
constructia transmisiilor mecanice; din categoria asamblarilor prin pene longitudinale
montate fără prestângere fac parte asamblarile prin pene paralele, prin pene disc si
prin pene cilindrice.
a) Pene longitudinale de fixare
Penele longitudinale de fixare pot fi:
o pene înclinate (a);
o pene înclinate cu nas;
o pene plate (b);
o pene concave (c);
o pene tangențiale (d).

Fig. 1 Pene longitudinale de fixare

 Pene paralele
Penele paralele au sectiunea dreptunghiulara, între fata superioara a penei si
fundul canalului din butuc fiind prevazut un joc radial, necesar realizarii montajului
(fig. 2).

6
 Fig. 2 Pene paralele

Penele paralele sunt executate în trei variante constructive: cu capete rotunde –

forma A; cu capete drepte – forma B; cu un capat drept si unul rotund – forma C (v.
fig. 2), varianta utilizata doar pentru capetele de arbori.
Canalul din arbore se executa cu freza deget la penele paralele cu capete
rotunde (forma A sau C) si cu freza disc la penele cu capete drepte (forma B).
Canalul din butuc – sub forma unui canal deschis – se executa prin mortezare
sau prin brosare, când numarul pieselor justifica costul brosei.
Dupa rolul functional, asamblarile prin pene paralele se împart în asamblari
fixe si asamblari mobile. La asamblarile fixe, se folosesc pene paralele obisnuite, iar
la asamblarile mobile, pene paralele cu gauri de fixare, care se executa în aceleasi
forme ca si penele paralele obisnuite (fig. 3). La asamblarile mobile, penele se
fixeaza pe arbori prin intermediul a doua suruburi, pentru a anihila tendinta de
smulgere a penei din locasul executat în arbore.

Fig. 3 Pene paralele cu gauri de fixare

Lungimea acestor pene se alege în functie de deplasarea necesara a butucului.
Folosirea suruburilor trebuie limitata la cazurile strict necesare, prezenta gaurilor
micsorând rezistenta la oboseala a arborelui.
Penele paralele se executa din OL60 sau din alte oteluri, cu rezistenta minima
la rupere de 590 MPa.
Sarcina exterioara (momentul de torsiune) se transmite prin contactul direct,
fara frecare, dintre arbore si pana, respectiv dintre pana si butuc, contacte care se
realizeaza pe fetele laterale ale penei.

7
 Ca urmare, suprafetele în contact sunt solicitate la strivire, iar pana la forfecare
(solicitare mai putin importanta).
 Pene disc
Penele disc se folosesc la imbinari cu arbori avand diametrul d < 40 mm si se
monteaza dupa cum se indica in figura 4. Lungimea “l” se determina pentru a rezista
la strivire pe suprafata laterala si la forfecare.

Fig. 4 Pene disc

b) Pene longitudinale de ghidare
Penele de ghidare pot fi:
o pene paralele;
o pene disc;
o pene pătrate;
o pene cilindrice.
2.2. Pene transversale
Penele transversale sunt utilizate la ansamblurile care preiau forţe axiale, la
care nu este necesară reglarea axială elementelor unei piese tip tijă cu o piesă de tip
manson.
Se montează perpendicular pe axa pieselor, respectiv pe direcţia sarcinii.
Se pot fi clasificate:
după scop: de fixare, de reglare, de siguranţă;
după formă: cu o faţă înclinată, cu două feţe înclinate, cu secţiunea rotunjită, cu
secţiunea dreptunghiulară (figura 5);
după modul de utilizare: fără prestrângere, cu prestrângere.

8
 Fig. 5
Pana este inclinată de obicei pe o singură faţă laterală, panta fiind de 2-5%,
ceea ce impiedică in general autodesfacerea. Există situaţii in care se folosesc două
pene montate in opoziţie. Pentru asigurare suplimentară penele pot să aibă elemente
suplimentare impotriva autodesfacerii: stifturi spintecate sau asamblări surub-piuliţă
care permit strangerea in sensul de batere al penei.

CAPITOLUL 3. Asamblări prin pene

3.1. Asamblări prin pene longitudinale montate cu strângere

La penele longitudinale montate cu strangere suprafetele active sunt fata
superioara – inclinata cu 1:100 – si fata inferioara, intre fetele laterale ale penei si
canalul de pana existand jocuri, fac exceptie penele tangentiale. Ca urmare a montarii
prin batere se obtine o asamblare capabila sa preia fortele axiale. Se folosesc numai la
turatii mici si medii, cand nu se impun conditii severe de coaxialitate, deoarece – prin
batere – se produce o dezaxare a pieselor asamblate.

Penele longitudinale cu strângere se clasifică în:

 înalte, denumite şi înclinate (figura 6a);
 plate (figura 6b);
 concave (figura 6c);
 tangenţiale (figura 6d).
9
 Fig. 6 Pene longitudinale cu strângere
Penele longitudinale cu strângere pot fi cu sau fără călcâi (nas), călcâiul
uşurând montarea şi demontarea. Ele sunt standardizate.

 La penele înalte cu capetele rotunjite (figura 7a), canalul din arbore are
forma şi dimensiunile penei, montarea obţinându-se prin baterea sau presarea
butucului.
La penele înalte cu capetele drepte (figura 7b), montajul se poate realiza prin
baterea penei în lungul canalului.

a b
Fig. 7 Pene înalte:
a - cu capete rotunjite; b - cu capete drepte.
Mărimea forţei de batere este limitată de rezistenţa la strivire a suprafeţei de
batere, penele cu călcâi permiţând forţe de batere mai mari.

Q= mărimea forţei de batere ;

F = forța normală rezultantă pe suprafețele active ale penei;
α = unghiul de înclinare al feței superioare la penele cu strângere;
α = unghiul la vârf al conului;
φ = unghiul de frecare.
10
  Momentele de torsiune transmise de asamblările prin pene plate – care se
folosesc în cazul arborilor cu d≤230 mm – sunt inferioare celor transmise de
asamblarea prin pană înaltă.
 Asamblările cu pene concave – transmiţând momente de torsiune mai mici
comparativ cu asamblările prin pene înalte sau plate – se folosesc pentru arbori cu
d≤150 mm; se întrebuinţează şi în cazurile în care – din motive de rezistenţă – nu se
admite executarea canalului de pană în arbore. La momente mari de torsiune se pot
folosi două pene montate la 1200.
 Penele tangenţiale se montează perechi: pană şi contrapană (vezi figura 6d).
Asamblările prin pene tangenţiale transmit momente mari de torsiune,
folosindu-se în construcţia de maşini grele şi, în special, la sarcini dinamice mari
(figura 8).

Fig. 8 Asamblare prin pană tangențială

1
M tcap = tl(d−t )σ as
2
2Mt
l c=
t(d−t )σ as
Mt cap = momentul de torsiune capabil;
t = grosimea penei;
l = lungimea penei;
d = diametrul arborelui;
σas = rezistenta admisibila la strivire a materialului;
lc = lungimea de calcul a penelor sau a butucului.

O pereche de pene tangenţiale transmite momentul de torsiune într-un singur

sens, pentru cazul modificării sensului de rotaţie în timpul funcţionării trebuind
montată o a doua pereche de pene (figura 9).

11
 Fig. 9 Asamblare cu o pereche de pene tangențiale

3.2. Asamblări prin pene longitudinale montate fără strângere

Din această categorie fac parte asamblările prin pene paralele, pene disc şi
pene cilindrice (figura 10):

Fig. 10 Asamblări prin pene longitudinale montate fără strângere

 Penele paralele se folosesc pe scară largă în construcţia de maşini având

avantajul neovalizării butucului, comparativ cu penele longitudinale montate cu
strângere.
La penele paralele momentul de torsiune se transmite prin feţele laterale ale
acestora, jocul radial fiind prevăzut între faţa superioară a penei şi fundul canalului
din butuc. Se execută cu capetele drepte sau rotunjite (figurile 11 si 12).

Fig. 11 Asamblări cu pene paralele cu capete drepte și rotunjite

12
 Fig. 12 Asamblare cu pană paralelă montată fără strângere

În funcţie de rolul lor funcţional, penele paralele se împart în: obişnuite, de

ghidare şi mobile.
Penele paralele obişnuite se întrebuinţează pentru transmiterea momentului de
torsiune când butucii sunt fixaţi în direcţie axială.
În cazul pieselor mobile – în direcţie axială – se folosesc penele de ghidare,
care se fixează pe arbore prin intermediul unor şuruburi (figura 13).

Fig. 13 Asamblare cu pene de ghidare fixate pe arbore prin șuruburi.

Lungimea penelor de ghidare se alege în funcţie de deplasarea necesară a
butucului. Folosirea şuruburilor trebuie limitată la cazurile strict necesare, existenţa
găurilor micşorând mult rezistenţa la oboseală a arborilor.

 Penele disc necesită executarea unui canal adânc în arbori, din acest motiv
folosindu-se, mai ales, la montarea roţilor dinţate sau de curea pe capetele arborilor;
se întrebuinţează în construcţia de maşini-unelte, autovehicule şi maşini agricole
(figura 14).

13
 Fig. 14 Asamblare cu pană disc
 Penele cilindrice sunt - de fapt - ştifturi cilindrice dispuse longitudinal. Se
folosesc în cazul amplasării pieselor la capătul arborilor şi transmit momente mici de
torsiune; se întrebuinţează şi în cazul ajustajelor presate, ca element de siguranţă
(figura 15).

Fig. 15 Asamblare cu pană cilindrică

3.3. Asamblări prin pene transversale
Se montează cu axa lor perpendicular pe cea a pieselor asamblate. Ele pot avea
secțiune dreptunghiulară – cu una sau ambele fețe inclinate – sau pot avea muchiile
rotunjite. In figura 16 sunt arătate câteve tipuri de pene transversale. Se pot utiliza
atât la asamblare, exemplu: tija pistonului in capul de cruce la compresoare; la tiranți,
cât si pentru reglajul jocului intre piesele supuse uzurii, exemplu: jocul dintre fus si
cuzinet.

14
 Fig. 16 Asamblare cu pană transversală

Fig. 17 Reglajul jocului în lagăr

Figura 17 prezintă reglajul jocului in lagăr. Se observa că, prin strângerea

contrapiuliței 2, pana 1 lucrează ca o piuliță montată pe șurub si inaintează pe
verticala in sus, producând o forță de presare asupra lagărului compus din cuzineții 3
si 4. Atunci când realizarea penelor transversale si a canalelor este mai costisitoare, se
vor utiliza știfturile transversale – simple sau crestate – cum sunt cele din figura 18.
Pentru a împăna prin autoblocare elementele supuse asamblării, penele si știfturile
transversale se executa cu o conicitate sau o înclinare de 1:50 până la 1:100.

Fig. 18 Asamblări cu știfturi transversale

15
 CAPITOLUL 4. Asamblări prin caneluri

Asamblările prin caneluri reprezintă un caz particular al asamblărilor cu pene

longitudinale, diferența fiind că în acest caz penele sunt fixe, monobloc formând corp
comun cu angrenajul cu caneluri.
Comparativ cu asamblările prin pene au următoarele avantaje:
 capacitatea de incarcare mai mare la aceleasi dimensiuni de gabarit;
 rezistenta la oboseala mai mare;
 centrare si ghidare precisa a pieselor asamblate;
 evitarea ovalizarii butucului.

Dintre dezavantajele acestor asamblari se mentioneaza tehnologia de executie

mai pretentioasa si pretul de cost mai ridicat decat al asamblarilor prin pene paralele.
Sunt folosite la cutiile de viteze ale autovehiculelor si masinilor-unelte, la cuplaje etc.
Asamblarile prin caneluri pot fi fixe sau mobile, caracterul fix sau mobil
reflectandu-se asupra formei si dimensiunilor profilului si asupra modului de
centrare. Asamblarile mobile se folosesc la cutiile de viteze – roti baladoare –.

Profilul asamblarilor prin caneluri poate fi:

 dreptunghiular (figura 19a),
 triunghiular (figura 19b),
 in evolventa (figura 19c).

a b c
Fig. 19 Tipuri de profile pentru caneluri
In functie de modul de centrare asamblarile cu caneluri dreptunghiulare se
impart in:
o cu centrare interioara (figura 20a) – la care contactul dintre arbore si butuc are
loc pe diametrul interior al arborelui;
o cu centrare pe flancuri (figura 20b) – centrarea fiind realizata prin contactul
lateral al proeminentelor;
o cu centrare exterioara (figura 20c) – contactul dintre arbore si butuc avand loc
pe diametrul exterior.
16
 Fig. 20 Tipuri de asamblări cu caneluri

Asamblarea cu centrare exterioara este cea mai ieftina si se foloseste când

butucul nu este tratat termic; asamblarea cu centrare pe flancuri nu asigura o centrare
precisa, obtinandu-se, in schimb, o repartizare mai uniforma a sarcini intre caneluri,
recomandandu-se pentru momente mari de torsiune, la solicitări cu șocuri si la
modificarea sensului de rotație.

Standardele clasifica asamblarile prin caneluri dreptunghiulare – in functie de

capacitatea de a transmite sarcina si de modul de cuplare – in trei serii (tabelul 1.1),
care diferă prin dimensiuni, mod de centrare si număr de caneluri.
Tabelul 1
DOMENIUL DE FOLOSIRE
Momentul
transmis de LUNGIMEA L
SERIA
asamblare RECOMANDATA
comparativ cu Tipul asamblarii PENTRU BUTUC
cel transmis de
arborele cu
diametrul d

Usoara Inferior Fixa L  1.5d

Fixa sau mobila cu

Mijlocie Egal deplasarea axiala a L = ( 1.5…2.5)d
butucului fara sarcina
Mobila, cu deplasare
Grea Egal axiala a butucului sub L = (1.5…2.5)d
sarcina

17
 Dimensiunile asamblarilor prin caneluri pentru constructia de masini-unelte
sunt stabilite prin standarde, numarul canelurilor fiind 4 si respectiv 6.
Asamblarile prin caneluri triunghiulare, avand o buna rezistenta la
solicitarea de incovoiere – se recomanda pentru asamblarile fixe; pot prelua sarcini
mari si cu socuri, centrarea realizandu-se pe flancuri.
Asamblarile zimțate pot fi considerate ca fiind asamblari cu profil
triunghiular cu un numar mare de caneluri si cu o inaltime redusa a acestora; se
folosesc pentru solidarizarea pârghiilor si a manivelelor, obtinandu-se o foarte buna
fixare.
Asamblarile prin caneluri in evolventa au o buna rezistenta, in special, la
solicitari variabile; se folosesc in constructia de autovehicule, centrarea realizandu-se
pe diametrul exterior al arborelui sau pe flancuri.
Arborii si butucii canelati se executa din otel; la asamblarile mobile,
suprafetele active se durifică printr-un tratament termic sau termochimic pentru
mărirea rezistentei la uzura, rectificandu-se (dupa tratament) suprafetele de centrare.
Calculul asamblarilor canelate cu profil dreptunghiular se efectueaza
conform metodicii indicate in standarde; in functie de conditiile de functionare se
alege seria asamblarii canelate, iar in functie de diametrul arborelui d se aleg
parametrii asamblarii, dupa care se efectueaza calculul prevazut in standarde, unde
sunt indicate si rezistentele admisibile la strivire.
Calculul asamblarilor prin caneluri triunghiulare sau in evolventa se efectueaza
(la fel ca la asamblarile prin caneluri dreptunghiulare) cu relatia:
2 Mt
σ s≈k ≤σ as
D d hL z ,
în care:
- k este coeficientul de repartizare a sarcinii pe caneluri, adoptandu-se k = 1/0,5
pentru caneluri triunghiulare si k = 1/0.75 pentru canelurile in evolventa;
d e −D e
h=
- h – inaltimea portanta a canelurii, 2 .
Rezistentele admisibile se pot adopta conform indicatiilor din STAS 1767-67.

18
 CAPITOLUL 5. Măsuri de tehnica securității muncii

Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot

provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de
masuri, sarcini ce revin atat conducatorului locului de munca dar si lucratorilor.
Acestea sunt:                   
- asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier;
- masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;
- sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric;
- masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de protectie a
muncii;
- atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor;
- atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari de
20 kg;
- muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar parul
sa fie acoperit sau legat;
- inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a dispozitivelor de
pornire-oprire si inversare a sensului de miscare;
- se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori de
benzina sau alte gaze inflamabile sau toxice;
- la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize, masinile vor fi
oprite, sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si piesele vor fi stivuite in
locuri indicate;
- muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge pe maini
cu bumbacul utilizat la curatirea masinii. Daca pentru spalarea mâinilor a fost
necesara utilizarea produselor usor inflamabile se va folosi imediat apa si sapun;
- ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare, fara noduri sau crapaturi; este
interzis lucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri, stirbituri, sparturi sau deformari in
forma de floare;
- la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi iar dupa
utilizare vor fi asezate in truse speciale;
- daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati ochelari de
protectie;
-in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele de polizat
sa nu prezinte fisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe masina. Polizorul
trebuie sa aiba prevazut ecran de protectie.

19
 CONCLUZII
Imbinarile prin pene au o larga raspandire in practica, deoarece sunt simple, iar
montarea, respectiv, demontarea sunt usor de realizat. Fata de penele transversale,
folosite la fixarea rigida a doua piese, pentru reglaj sau ca element de siguranta contra
desfacerii a unor piese asamblate in alt mod, penele longitudinale sunt mult mai
raspandite in practica. In timpul functionarii ansamblului din care fac parte penele
longitudinale, acestea asigura transmiterea cuplurilor motoare de la arbori la butucul
rotilor sau invers.
Realizarea unei imbinari prin pene longitudinale depinde de tipul ei, adica, daca
imbinarea respectiva este cu strangere sau fara strangere. La montarea penelor cu
strangere trebuie ca pana sa adere strans pe fundul canalului arborelui si pe cel al
butucului, iar fetele sale laterale sa aiba jocuri.
Inainte de inceperea montarii pieselor se va face un control atent al canalului de
pana, prin verificarea cu sablonul, si montarii penelor in canal, cu ajutorul unui
dispozitiv cu micrometru. De asemenea, se va face un control atent al pozitionarii
suprafetelor cu inclinatiiapartinand piesei si canalului butucului, astfel inclinatiile sa
coincida, deoarece in caz contrar, butucul va avea o pozitie dezaxata fata de arbore.
La executarea imbinarii, pana si canalul din butuc se ajusteaza, de obicei, prin
pilire sau prin razuire. Precizia de ajustare se controleaza prin verificarea jocului
dintre pana si fundul canalului din butuc, cu calibrul de interstitii (spionul) la ambele
capete ale butucului. Pana se introduce in canal prin presare, cu dispozitive speciale,
evitandu-se lovirea cu ciocanul ce poate produce deteriorari ale penei sau ale peretilor
canalului. O imbinare cu strangere se demonteaza prin deplasarea butucului de pe
locul de contact spre inaltimea mai mica a penei, iar in cazul cand butucul este fixat
la capatul arborelui, prin scoaterea penei din canalul ei.
Penele cu calcai se scot cu ajutorul unei parghii cu cioc sau al unui dispozitiv
special. Acest dispozitiv se foloseste cand butucul este fixat la capatul arborelui,
scoaterea penei facandu-se prin lovirea opritorului, din capatul tijei, cu greutatea.
La montarea imbinarilor cu pana fara strangere, pana se aseaza in canalul
arborelui cu ajustaj aderent )fara joc lateral), insa cu joc intre fata lata a penei si
fundul canalului din butuc. Penele paralele, neavand inclinare, sunt usor de executat
prin prelucrare mecanica, de asemenea, canalele de pana se pot obtine direct din
prelucrarea pe masini de frezat, mortezat sau brosat. Numai in cazul cand sunt
necesare imbinari foarte precise, se recurge la operatii de prelucrare manuala,
ajustandu-se mai intai pana dupa canalul arborelui si dupa aceea canalul din butuc
dupa pana.

20
 La asezarea pe arbore, butucul nu trebuie sa oscileze pe pana si sa fie exclusiv
pe suprafata cilindrica a arborelui. In acest scop, dupa montarea se verifica jocul
radial al butucului, care trebuie sa se incadreze in limitele prescrise pentru imbinarea
respectiva. La demontare, pentru scoaterea penelor din canal, se prevede o gaura
filetata in pana, in ea introducandu-se un surub avand o portiune filetata mai mare
decat grosimea penei, astfel incat varful surubului, rezemandu-se de fundul canalului
si continuand sa fie insurubat, produce ridicarea penei.
Imbinarile prin caneluri, ca si cele prin pene, sunt destinate transmiterii
cuplurilor motoare. Spre deosebire de imbinarile prin pene, aceste imbinari asigurata
o centrare mai buna a pieselor, iar momentele transmise pot fi mult mai mari.
Printr-o prelucrare mecanica ingrijita, pe masini-unelte speciale si printr-un
control riguros al pieselor prevazute cu caneluri, operatia de montaj devine foarte
usor de executat. Montarea se incepe cu o verificare atenta a canelurilor la ambele
piese imbinate. Pe suprafata canelurilor nu trebuie sa existe turtiri, bavuri, muchii
ascutite, iar partile frontale ale arborelui si ale butucului trebuie sa fie neaparat
prevazute cu tesituri, pentru a se evita orice gripare in timpul montarii.
Suprafetele care vin in contact se ung. Imbinarile mobile cu caneluri au, de
obicei, ajustaj alunecator, semiliber sau larg si se monteaza manual. Imbinarile fixe se
monteaza prin deplasarea butucului pe arbore sau prin incalzirea butucului la 80 …
120 grade celsius inainte de introducerea lui pe arbore. Nu se admite ca imbinarea
pieselor cu caneluri prin lovirea cu ciocanul, intrucat se poate dezaxa butucul, iar
canelurile pot fi zgariate. Dupa montare, imbinarile fixe se verifica in privinta
batailor, iar imbinarile mobile, in privinta excentricitatii si a oscilatiilor.

21
 Bibliografie

1. Drobotă V. , Atanasiu M. , Stere N. , Manolescu N. , Popovici M. , Organe de

maşini şi mecanisme – manual pentru licee industriale şi agricole, clasele a X-
a, a XI-a, a XII-a şi şcoli profesionale, Editura didactică şi pedagogică, R.A.,
Bucuresti, 1993.
2. Paizi Gh. , Stere N. , Lazar D. , Organe de maşini şi mecanisme, Manual pentru
subingineri, Editura didactică şi pedagogică, Bucuresti, 1980.
3. Mlădinescu T. , Rizescu E. , Weinberg H. , Orane de maşini şi mecanisme,
Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1972.
4. Resetov D.N. , Organe de maşini, Editura tehnică, 1963.

22
ANEXE

23
24