Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Profil: TEHNIC
Domeniul: MECANICĂ
Calificarea profesională: TEHNICIAN MECATRONIST
PROIECT
EXAMEN DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII ABSOLVENȚILOR
ÎNVĂȚĂMÂNTULUI LICEAL, FILIERA TEHNOLOGICĂ
Nivel 4
Tema:
CONSTRUCȚIA MOTOARELOR PNEUMATICE LINIARE
Îndrumător:
Prof. Manea Ioan Cornel
Absolvent,
RUS EMANUEL BOGDAN
Clasa: a XIII-a B seral
2020-2021
4
Cuprins
CAPITOLUL I........................................................................................................................................7
MOTOARE PNEUMATICE.................................................................................................................7
CAPITOLUL II.......................................................................................................................................8
MOTOARE PNEUMATICE LINIARE...............................................................................................8
2.1. Motoare pneumatice cu piston de construcţie clasică........................................................................9
2.2. Motoare pneumatice liniare de construcţie specială........................................................................12
2.2.1. Motoare cu mai multe pistoane solidarizate..................................................................................12
2.2.2. Motoare fără tijă............................................................................................................................13
2.2.3. Motoare antirotaţie........................................................................................................................15
2.2.4. Motoare cu cursă scurtă................................................................................................................15
2.2.6. Motoare cu mai multe poziţii. ......................................................................................................16
CAPITOLUL III...................................................................................................................................17
MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII.............................................................................................17
Concluzii.................................................................................................................................................19
BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................................19
5
ARGUMENT
Aerul comprimat folosit în sistemele pneumatice poate fi produs local, cu ajutorul unui
compresor, sau centralizat, într-o staţie de compresoare.
În staţia de compresoare, aerul este aspirat din atmosferă şi comprimat cu ajutorul
compresoarelor, după care este tratat şi înmagazinat în rezervoare tampon, de unde este distribuit
consumatorilor.
Fiabilitatea, durata de viaţă şi performanţele unui sistem pneumatic de acţionare depind în
mare măsură de calitatea agentului de lucru folosit.
Având în vedere faptul că aerul intră în contact cu elementele mobile (sertare, plunjere,
pistoane, supape etc.) sau fixe (corpuri, plăci, capace etc.) ale echipamentelor, confecţionate din cele
mai diverse materiale (oţel, aluminiu, bronz, alamă, cauciuc, material plastic etc.) şi că nu de puţine ori
traversează secţiuni de curgere, uneori de dimensiuni foarte mici, calibrate, acestuia i se impun
următoarele cerinţe:
● să fie cât mai curat posibil; un aer contaminat cu particule mai mari sau egale cu jocurile
funcţionale existente între elementele constructive mobile şi cele fixe (de exemplu sertar – bucşă la un
distribuitor, piston – carcasă la un cilindru) poate duce la blocarea (griparea) elementelor mobile, dar şi
la uzura lor prin abraziune şi la îmbâcsirea filtrelor; „fineţea de filtrare” (cea mai mare dimensiune de
particulă străină exprimată în μm care se acceptă în masa de fluid) este un parametru ce caracterizează
din acest punct de vedere aerul; firmele producătoare de echipamente pneumatice de automatizare
garantează performanţele acestora numai dacă aerul folosit are o anumită fineţe de filtrare; cu cât
fineţea de filtrare este mai mică cu atât cheltuielile de exploatare ale sistemului sunt mai mari;
● să asigure lubrifierea sistemului de acţionare; deoarece aerul nu are proprietăţi de lubrifiere,
în acest scop se folosesc ungătoare, care pulverizează în masa de aer particule fine de ulei;
● să conţină cât mai puţină apă; în aer există apă sub formă de vapori, iar prin condensarea
acestora se obţine apa care va coroda piesele de oţel, iar la temperaturi scăzute poate îngheţa;
● să aibă o temperatură apropiată de temperatura mediului ambiant pentru a evita modificările
de stare care la rândul lor ar duce la modificări ale parametrilor funcţională ai sistemului;
● să intre în sistem la presiunea şi debitul corespunzător bunei funcţionări a sistemului; o
presiune prea mică nu asigură forţa de apăsare necesară, iar una prea mare poate duce la avarii.
Tema acestei lucrări este: ”Construcția motoarelor pneumatice liniare”. Lucrarea cuprinde trei
capitole. În primul capitol am prezentat câteva noţiuni despre motoarele pneumatice (definiţie, rol,
clasificare).
Capitolul doi cuprinde motoarele pneumatice liniare: motoare liniare cu piston de construcţie
elastică,, motoare pneumatice liniare de construcţie specială (cu mai multe pistoane solidarizate, cu
tijă, antirotaţie, cu cursă scurtă, cu cămaşă deformabilă şi cu mai multe poziţii).
În încheierea lucrării am prezentat câteva norme de protecţia muncii, concluziile și bibliografia
care a stat la baza întocmirii acestui proiect.
6
CAPITOLUL I
MOTOARE PNEUMATICE
7
CAPITOLUL II
MOTOARE PNEUMATICE LINIARE
Motoarele pneumatice liniare efectuează lucrul mecanic printr-o mişcare rectilinie, ele se mai
numesc şi cilindri pneumatici. Mişcarea organului de ieşire are loc între două poziţii limită, stabilite
constructiv sau funcţional, ce definesc cursa motorului.
După modul în care sunt separate cele două camere funcţionale motoarele pneumatice se pot
clasifica în:
♦ cilindri, la aceste motoare separarea se face prin intermediul unui piston 4, iar etanşarea se
face prin intermediul unor garnituri nemetalice;
♦ camere cu membrană, la aceste motoare rolul pistonului este preluat de o membrană
nemetalică, care realizează şi etanşarea celor două camere.
Din punct de vedere constructiv motoarele pneumatice liniare (figura 1) sunt formate din două
subansambluri principale:
● subansamblul carcasă; format din cămaşă 1 şi capace 2 şi 3;
● subansamblul piston format din piston 4 şi tijă 5.
8
cilindru cu dublu efect cu ajustarea cursei într-un sens şi inel magnetic; h – cilindru cu dublu efect cu
ajustarea cursei în ambele sensuri şi inel magnetic.
9
- nereglabilă.
În figura 3 este prezentat un cilindru cu simplu efect cu revenire cu arc, având următoarele
părţi componente: 1 – corp; 2,3 – capace; 4 – piston; 5,8 – garnituri de etanşare; 6 – resort de revenire;
7 – bucşă de ghidare a tijei; 9 – tijă.
Figura 4. Cilindru cu dublu efect cu tijă unilaterală fără frânare la cap de cursă.
10
În figura 5 este prezentat un cilindru cu dublu efect cu tijă bilaterală.
Există cazuri când este necesară frânarea la capăt de cursă, pentru a evita şocurile care pot duce
la deteriorarea mecanismului acţionat sau chiar a cilindrilor.
În figura 6 este prezentat un cilindru cu dublu efect cu frânare reglabilă la ambele capete, având
următoarele părţi componente: 1,2 – şuruburi (drosel) de reglare; 3,4 – manşoane; 5,6 – garnituri de
etanşare. Cilindrul are două racorduri de alimentare: pentru cursa de avans se alimentează racordul A,
iar racordul B este conectat la atmosferă, iar pentru retragere se alimentează racordul B şi racordul A
se ventilează.
11
Reglând cele două drosele în moduri diferite, se obţin viteze de frânare diferite pentru cele două
sensuri.
Forţa unui cilindru este dată de relaţia: F = pS unde: p – presiunea aerului comprimat; S – aria
secţiunii pistonului.
2.2. Motoare pneumatice liniare de construcţie specială. Pentru a satisface o gamă largă de
aplicaţii, există o serie de motoare de construcţie specială, numite motoare speciale.
Cele mai importante construcţii de acest tip sunt:
♦ motoare cu mai multe pistoane solidarizate;
♦ motoare fără tijă;
♦ motoare antirotaţie;
♦ motoare cu cursă scurtă;
♦ motoare cu cămaşă deformabilă;
♦ motoare cu mai multe poziţii.
2.2.1. Motoare cu mai multe pistoane solidarizate. Aceste motoare se folosesc acolo unde
există restricţii privind gabaritul radial, sau în cazurile în care este necesar la un anumit diametru o
forţă mai mare decât cea care rezultă din relaţia F = pS. Pentru astfel de situaţii se construiesc cilindrii
cu două pistoane (figura 7). Acest cilindru are patru racorduri de alimentare: pentru cursa de avans
sunt alimentate racordurile A şi B, iar C şi D sunt conectate la atmosferă, iar pentru cursa de întoarcere
racordurile C şi D sunt alimentate, iar A şi B sunt ventilate. Forţa dezvoltată de acest cilindru este
aproape dublă faţă de cel cu un singur piston de acelaşi diametru.
12
2.2.2. Motoare fără tijă. Există aplicaţii în care gabaritul axial nu permite montarea cilindrilor
clasici (cu tijă), în acest caz se utilizează motoare fără tijă. Soluţiile posibile sunt:
♦ motoare cu cablu sau bandă;
♦ motoare cu legătură rigidă;
♦ motoare cu cuplaj magnetic.
a. Motoare cu cablu sau bandă (figura 8) transmit mişcare alternativă a pistonului 1, prin
intermediul cablului 2, la sania 3, la care se cuplează sarcina ce trebuie antrenată.
Cablul de secţiune circulară este confecţionat din plastic sau metal plastifiat, şi este înfăşurat
peste roţile 4 şi 5. Există construcţii la care cablul este înlocuit cu o lamelă elastică de secţiune
dreptunghiulară.
b. Motoare cu legătură rigidă. În figura 9,a este prezentat simbolul iar în figura 9,b, vederea
unui motor liniar cu legătură rigidă. În interiorul corpului 1 (figura 8), există un piston care este legat
rigid de căruciorul 2, de care este legat ansamblul mobil care trebuie deplasat. Deplasarea căruciorului
se face pe un canal prelucrat în corpul motorului.
2.2.3. Motoare antirotaţie. În figura 11,a este prezentat simbolul, iar în figura 11,b vederea
unui motor liniar antirotaţie. Acest motor este utilizat în cazul când sarcina antrenată nu trebuie să se
rotească în jurul axei longitudinale. Cilindrul are două tije paralele 1, pe care se deplasează căruciorul
2, de care este legat ansamblul mobil care trebuie deplasat.
2.2.4. Motoare cu cursă scurtă. În cazul în care sarcina trebuie deplasată pe o distanţă mică
(sub 100 mm), se pot folosi cilindri cu o construcţie specială (figura 12). Comparativ cu construcţia
clasică se constată următoarele diferenţe:
♦ Cămaşa exterioară este înlocuită cu piesa 1 în care este prelucrat alezajul cilindrului;
♦ Lipseşte capacul posterior, orificiul de alimentare este prelucrat în piesa 1;
14
♦ capacul anterior 2 este montat în interiorul piesei 1, fiind fixat cu un inel elastic 3;
♦ Pistonul 5 are pe el un inel de etanşare 4.
2.2.5 Motoare cu cămaşă deformabilă. În această categorie intră motoarele liniare la care
deplasarea sarcinii se obţine prin deformarea unui element elastic (figura 13). Elementul deformabil 3
se realizează din cauciuc sau metal. Considerând piesa 1 fixă, sub efectul aerului comprimat elementul
elastic 3 se deformează; piesa de capăt 1, mobilă, se va apropia de piesa fixă 2, dezvoltând astfel o
forţă de tragere.
2.2.6. Motoare cu mai multe poziţii. S-a arătat deja că unul dintre dezavantajele motoarelor
pneumatice liniare constă în faptul că poziţionarea precisă a sarcinii antrenate se poate face numai în
două poziţii de pe cursa de lucru. Aceste poziţii pot fi capete de cursă, sau poziţii intermediare de pe
cursă, stabilite cu ajutorul unor limitatori mecanici. În lipsa acestora din urmă, oprirea în orice altă
poziţie de pe cursa de lucru este greu de controlat, din cauza compresibilităţii aerului comprimat. Se
pot însă concepe şi realiza variante de motoare care să permită oprirea precisă într-un număr limitat de
poziţii.
15
În figura 14 este prezentat un cilindru care permite oprirea în patru puncte de pe cursa de lucru.
În structura acestui cilindru există trei ansambluri mobile independente 1,2 şi 3 care se pot deplasa cu
cursele s1, s1+s2 şi respectiv s1+s2+s3 diferite ca valoare.
Cele patru poziţii se obţin după cum urmează:
♦ poziţia „0” (poziţia reprezentată din figura 14); atunci când cle trei orificii nu sunt alimentate
cu aer comprimat; această poziţie se obţine fie sub efectul sarcinii antrenate, fie cu ajutorul unor arcuri
(nefigurate);
♦ poziţia „A”; atunci când este alimentat numai primul orificiu; în acest caz sarcina se
deplasează pe distanţa s1;
♦ poziţia „B”; atunci când sunt alimentate primul şi cel de-al doilea orificiu; în acest caz sarcina
se deplasează pe distanţa s1+s2;
♦ poziţia „C”; atunci când sunt alimentate toate cele trei orificii; în acest caz sarcina se
deplasează pe distanţa s1+s2+s3.
16
CAPITOLUL III
MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII
17
Protecţia prin legarea la pământ este folosită pentru asigurarea personalului contra
electrocutării prin atingerea echipamentelor şi instalaţiilor care nu fac parte din circuitele de lucru, dar
care pot intra accidental sub tensiune, din cauza unui defect de izolaţie. Elementele care se leagă la
pământ sunt următoarele: carcasele şi postamentele utilajelor, maşinilor şi ale aparatelor electrice,
carcasele tablourilor de distribuţie şi ale tablourilor de comandă, scheletelor metalice care susţin
instalaţiile electrice etc.
Protecţia prin legarea la nul se realizează prin construirea unei reţele generale de protecţie care
însoţeşte în permanenţă reţeaua de alimentare cu energie electrică a utilajelor.
Protecţia prin egalizarea potenţialelor este un mijloc secundar de protecţie şi constă şi în
efectuarea unor legături, prin conductoare, în toate părţile metalice ale diverselor instalaţii şi ale
construcţiilor, care în mod accidental ar putea intra sub tensiune şi ar fi atinse de către o persoană care
trece prin acel loc.
Concluzii
Sistemele de acţionare pot fi: mecanice, electrice, pneumatice şi hidraulice. Sistemele pneumatice
sunt preferate într-un număr mare de aplicaţii industriale datorită unor avantajeca: simplitate
constructivă, robusteţe, fiabilitate, productivitate, preţ de cost mai scăzut,utilizabilă în medii cu
pericol de explozie, în general, asemenea sisteme sunt folosite atunci când:
-trebuie controlate forţe şi momente de valori medii;
- viteza de deplasare a sarcinii nu trebuie să respecte cu stricteţe o numită lege;
- poziţionarea sarcinii nu trebuie făcută cu precizie ridicată;
-condiţiile de funcţionare sunt severe (pericol de explozie, incendiu, umiditate etc);
-trebuie respectate norme stricte igienico- sanitare (în industria alimentară,farmaceutică, tehnică
dentară).
18
BIBLIOGRAFIE
2. Dick Doina, ş.a.: „Mecatronică. Îndrumar pentru laborator clasa a XI a”, Ed. Delta
Publishing House, Bucureşti, 2004
3. Dick Doina, ş.a.: „Mecatronică. Îndrumar pentru laborator clasa a XI a”, Ed. Delta
Publishing House, Bucureşti, 2005
19
ANEXE
20