EVOLUȚIA PARAMETRILOR CARDIO-RESPIRATORI ÎN PROGRAME DE

HIDROTERAPIE ADAPTATE PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂȚI

Acest articol prezintă activitatea fizică adaptată dintr-un studiu ce a fost realizat în perioada
decembrie 2013- mai 2014, activitate personalizată și individualizată pentru fiecare subiect inclus în
acest program. Evaluând principalele funcții ale organismului, a fost urmărită evoluția relației dintre
activitatea fizică și sănătate pentru cei 12 copii incluși în studiu, observându-se rezultate bune pentru
întreg lotul pe parcursul celor 6 luni.

Obiectivele urmărite
 stabilirea grupului țintă;
 evaluare pre-participativă (chestionar);
 evaluare inițială (parametru de monitorizare);
 planificarea activității fizice adaptate;
 monitorizarea evoluției parametrilor fiziologici înregistrați în timpul activităților fizice
(înregistrarea frecvenței cardiace);
 compararea răspunsului sistemului cardiovascular la exerciții fizice cu creșterea progresivă a
volumului activității;
 evaluare finală (parametru de monitorizare);
 analiza activității și a rezultatelor.

Ipoteza studiului
Dacă corpul uman este supus unei presiunii hidrostatice, cu o rată de o ședință pe
săptămână timp de 90 minute (cu o progresie a volumului în intensitate între 130 și 200 de bătăi
pe minut), vor fi favorizate atât dezvoltarea sistemului cardiovascular, cât și a celui respirator,
ceea ce va duce la scăderea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale în repaus, precum și la
creșterea capacității vitale și a saturației de oxigen a sângelui periferic.
Lotul de subiecți
Studiul a cuprins 12 copii (4 fete și 8 băieți) cu vârste cuprinse între 7 și 19 ani, cu
dizabilități intelectuale (3 copii cu sindrom Down, 2 cu autism, 1 cu ADHD) și fizice (1 cu
tetrapareză, 1 cu parapareză, hemiplegie spastică, 2 cu o scolioză toracombară dublă și patologii
associate (dislalie ventriculară cu defect septal, operație bilaterală a piciorului valgus severă,
deficiență mentală). După zona de origine, 10 dintre ei sunt din mediul urban și 2 din mediul
rural.
Toată subiecții erau elevi, 9 la școli gimnaziale și 3 la liceu, 7 dintre fiind înscriși în
centre speciale de educație incluzivă, iar ceilalți 5 în școli de masă .

Metode și mijlocie
Toți subiecții au fost solicitați să răspundă la un chestionar, iar datele obținute au fost
introduse într-un formular care cuprindea: nume, vârstă, sex, ocupație, zona de origine,
diagnosticul primar și bolile asociate. Datele au fost apoi centralizate și procesate.
În timpul activităților fizice au fost utilizate materiale specifice pentru înot și aquagym
(plute, „palme” și „picioare” pentru înot, snorkel tube, cercuri plutitoare, bile, etc.). După
efectuarea exercițiilor copiii au fost testați, prin măsurarea capacității vitale și măsurarea
saturației de oxigen a sângelui periferic.
Ședințele de înot adaptate au fost grupate în 3 macrocicluri: ajustare, acumulare și
transformarea finală a calităților fizice ale subiecților. Perioada de acomodare a fost concentrată
pe achiziția abilităților acvatice de bază, cum ar fi plutirea, respirația și propulsia, pentru
ajustări orientate spre manifestările neuro-musculare, articulații și hipertrofie musculară în
rândul pacienților din acest studiu.
A doua parte a programului și-a propus să dezvolte o rezistență aerobică extinsă și
mixtă, activitatea fiind caracterizat printr-un număr mare de exerciții și repetări, urmate apoi de
exerciții de intensitate ușoară până la moderată, ca urmare a apariției unor adaptări în sistemele
cardiovasculare și respiratorii.
În ultima parte a acestui studiu, ședințele de înot adaptate au crescut în intensitate,
pauzele între exerciții sau jocuri fiind mai scurte și viteza de execuție mai mare (rezistență și
lactic anaerob, zonă mixtă anaerobă), urmate de jocuri, curse de ștafetă și viteză. Toate acestea
au contribuit la creșterea rezistenței fizice aerobe și de rezistență, pentru îmbunătățirea funcției
cardio respiratorii a subiecților.
Rezultate
În cele două tabele au fost introduse datele celor 12 subiecți ai studiului, pornind de la
chestionarele și evaluările inițiale, și finalizând cu cele ale evaluărilor finale, la care au fost
adăugate măsurători ale constantelor biologice: capacitatea vitală, saturația de oxigen, tensiunea
arterială și ritmul cardiac.

Tabelul 1 – evaluarea inițială

Tabelul 2 – evaluarea finală

Discuții

La evaluarea finală s-a observant îmbunătățirea capacității vitale în procente variabile la toți cei
12 subiecți . O valoare semnificativă a creșterii a fost la L.G. (130%), S.D. (65%), V.A. (65%), I.B.
(40%), T.I. (35%), U.A.(30%), în timp ce A.D. și B.M au îmbunătățit C.V. doar cu 6%.
 Concluzii

Comparând rezultatele celor două evaluări medicale (decembrie 2013 și mai 2014) au fost
observate următoarele:

 îmbunătățirea parametrilor cardiovasculari;

 creșterea capacității vitale (medie 20-30%).
Prin urmare, un program de înot adaptat, aplicat unui grup de persoane cu dizabilități, desfășurat
la intensități maxime și submaximale de exercițiu, cu o creștere progresivă a volumului exercițiilor, a
îmbunătățit, în mod semnificativ, sistemul cardiovascular și respirator al copiilor.