Examen la unitatea de curs Agromarketing

1 În cazul când producătorul agricol este reprezentat printr-o unitate sau un grup de unităţi
agricole, care are caracteristic livrarea directă a producţiei prin satisfacerea cerinţelor locale de
piaţă reprezintă:
a. sistem de tip industrial
b. sistem de tip semiindustrial
c. sistemul de valorificare din micile proprietăţi ţărăneşti
d. sistem de autoconsum
2 Organizarea şi programarea activităţii de valorificare a producţiei agricole se referă la:
a. desfacerea produselor agricole şi agroalimentare
b. prelucrarea produselor agricole şi agroalimentare
c. prelucrarea, industrializare, comercializarea, planificarea, diversificarea şi desfacerea ritmică a
produselor agricole şi agroalimentare
d. sunt corecte variantele a şi b
3 Cheltuielile pe care le fac agricultorii pentru mijloacele de producţie, depind în mare măsură de:
a. preţul mijloacelor de producţie achiziţionate
b. veniturile disponibile
c. mărimea întreprinderii şi a fondului funciar
d. nu este corectă nici o variantă
4 Particularităţile marketingului agricol generate de specificul activităţii agricole sunt:
a. nivelul scăzut al informaţiei din agricultură
b. dependenţa producţiei agricole de factorii naturali şi biologici
c. caracterul sezonier al produselor agricole
d. sunt corecte toate variantele
5 Care din următoarele obiective mai importante presupun cunoaşterea funcţiilor
agromarketingului:
a. satisfacerea nevoilor de consum
b. creşterea adaptabilităţii şi a dinamismului agentului economic
c. rentabilitatea agentului economic
d. sunt corecte toate variantele
6 Volumul producţiei agricole depinde de:
a. tehnica de dotare
b. condiţiile climaterice
c. condiţiile biologice
d. sunt corecte toate variantele
7 Principalele cauze care nu influenţează oferta de produse agricole :
a. randamentele culturilor şi animalelor
b. fondul funciar
c. factorii climaterici
d. nivelul de educaţie a cumpărătorilor
8 Piaţa agrară reprezintă:
a. sfera economică în care producţia de mărfuri apare sub formă de ofertă, iar nevoile de consum sub
formă de cerere de mărfuri
b. sfera economică a confruntării la un moment dat a ofertei şi cererii unui anumit bun sau serviciu
sub forma actelor de vânzare-cumpărare cu spaţiul în care se desfăşoară
c. un sistem de relaţii de vânzare-cumpărare de bunuri şi servicii între părţi contractante, care pe
de o parte sunt unite prin legături de afaceri şi pe de altă parte se află în raporturi de forţă
d. nu este corectă nici o variantă
9 Piaţă perfectă avem atunci când:
a. cererea nu se schimbă
b. oferta nu se modifică
c. preţul rămâne uniform (plus sau minus de cheltuielile de depozitare)
d. sunt corecte toate variantele
10Care din următorii factori ce influenţează cererea de produse agricole nu se încadrează în factori
economici:
a. industrializarea produselor agricole
 b. cantitatea şi structura produselor ce se pot cumpăra
c. preţurile produselor
d. cheltuielile pentru alimentele consumat în afara gospodăriei
11 Care din următoarele caracteristici nu se referă la bursa agricolă:
a. consumatorii şi vînzătoii se întîlnesc să negocieze în absenţa fizică a produselor
b. se discută cantităţile, nivelul preţului şi alte condiţii şi clauze contractuale
c. se negociază preţul la mărfurile care nu au fost produse
d. nu se vând şi nu se cumpără cereale nerecoltate
12 Care din următorii factori nu influienţează cererea de produse agricole:
a) Factorii legaţi de condiţiile agricole de producţie şi de transformare;
b) Nivelul de educaţie, credinţe religioase, tradiţii şi obiceiuri ale consumatorilor;
c) Calitatea şi structura produselor ce se pot cumpăra;
d) Capacitatea de producţie şi înzestrarea tehnică a întreprinderii.
13 Care din următoarele acţiuni sunt specifice activităţii de planificare şi dezvoltare a sortimentului
de produse:
a) Livrarea produselor la reţeaua comercială de desfacere;
b) Elaborarea produselor noi, determinarea şi elaborarea structurii sortimrntului de produse;
c) Planificarea circuitului de mărfuri pe sortimente, pentru ca produsul să fie pus la dispoziţia
consumatorului;
d) Alegerea canalelor de desfacere.
14 Cererea de produse agroalimentare de primă necesitate este puţin elastică în raport cu:
a) Dorinţele consumatorului;
b) Cu preţurile existente pe piaţă;
c) Poziţia produselor pe piaţă;
d) Cu numărul mare de consumatori.
15. Mediul extern al întreprinderii cuprinde:
a) un ansamblu de factori de natură economică, politică, demografică, socială, culturală,
juridică, etc.;
b) un sistem de variabile exogene, cărora le sunt opuse propriile resurse (variabile endogene ale
întreprinderii);
c) un sistem de componente independente, unele dintre care au o influenţă directă asupra
activităţii întreprinderii, iar altele — o influenţă indirectă;
d) un ansamblu de factori care au o influenţă directă asupra activităţii întreprinderii.
16. Marketingul este considerat un mijloc de vânzare şi de promovare conform:
a) „vechiului” concept de marketing;
b) „noului” concept de marketing;
c) ambelor concepte;
d) opiniei profesorului Ph. Kotler.
17.Definiţia marketingului, ca activitate umană, care are loc în legătură cu pieţele, aparţine:
a) Asociaţiei Americane de Marketing;
b) Ph. Kotler;
c) W.J. Stanton;
d) E. Kelley.
18. Drept criterii de diferenţiere în aplicaţiile marketingului servesc:
a) natura activităţii economice;
b) aria teritorială de cuprindere;
c) nivelul de organizare a activităţii economice la care intervine marketingul;
d) sunt aplicabile toate aceste 3 criterii.
19.Performanţa activităţii de afaceri care direcţionează produsele agricole şi agroalimentare către
clienţi şi îndeplineşte obiectivele managementului întreprinderii reprezintă:
a) Microagromarketingul
b) Macroagromarketingul
c) Distribuţie
d) Agromarketing
 20. În ordinea cronologică a apariţiei, prima specializare a marketingului a fost:
a) Marketingul bunurilor de consum;
b) Marketingul industrial;
c) Marketingul serviciilor;
d) Marketingul mijloacelor de producţie.
21.Cercetarea pieţei, a nevoilor de utilizare sau consum.
a) Este o funcţie-premisă a marketingului;
b) Este o funcţie-obiectiv a marketingului;
c) Este o funcţie-mijloc a marketingului;
d) Este o funcţie-subiectivă a marketingului.
22. La baza specializării marketingului stau următoarele criterii:
a) După profilul activităţii economice; criteriul teritorial; din punct de vedere al nivelului de
organizare a activităţii economice;
b) După situaţia financiară a firmei ;după localizarea geografică a firmei; după comportamentul de
cumpărare de pe piaţa de referinţă;
c) Criteriul economic; criteriul politic; criteriu demografic; criteriul psihologic;
d) Marketingul nediferenţiat; marketingul concentrat; marketing diferenţiat.
23. Mediul în cadrul căruia întreprinderea îşi desfăşoară activitatea se caracterizează prin:
a) Stabilitate, turbulenţă, instabilitate;
b) Dinamism, economicitate,violenţă;
c) Perseverenţă, concurenţă, competitivitate;
d) Dinamism, echilibru, concurenţă.
24. Între funcţiile concurenţei deosebim:
a) Stimularea activităţii economice sub toate formele prin rivalitatea pe care o întreţine în mod
permanent între agenţii economici;
b) Permite cunoaşterea unor dimensiuni de activităţi de piaţă;
c) Furnizarea de informaţii privind tendinţele posibile şi probabile ale unor fenomene de piaţă;
d) Elaborarea alternativelor strategice şi alegerea strategiei optime.
25. Atunci cînd concurenta se desfăşoară in cadrul legal, ea poarta denumirea de:
a) Concurenta loiala;
b) Concurenta neloiala;
c) Concurenta de monopol;
d) Concurenta perfecta.