Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
• “
Declarația de la Doha (2001) We strongly reaffirm our commitment to the
objective of sustainable development, as stated in the Preamble to the
Marrakesh Agreement. We are convinced that the aims of upholding and
safeguarding an open and non-discriminatory multilateral trading system,
and acting for the protection of the environment and the promotion of
sustainable development can and must be mutually supportive.”
Factorii care influențează dinamica, structura și
orientarea geografică a fluxurilor comerciale
• Redefinirea constantă a raportului de forţe în plan economic şi
comercial;
• Apariţia şi maturizarea fenomenelor de integrare economică
regională;
• Diversificarea şi sporirea eficacităţii măsurilor de politică
comercială;
• Factorii demografici;
• Fluxurile de investiții;
• Progresul tehnologic;
• Transformările în plan energetic și în cel al altor resurse
naturale;
• Evoluția costurilor de tranzacție;
• Modificarea cadrului instituțional;
Redefinirea raportului de forţe
• Comerţul internaţional continuă să crească în
ritmuri tot mai rapide,
• Ideile economice maturizate în ţările dezvoltate
au fost tot mai mult asumate de ţările în curs de
dezvoltare şi de cele în tranziţie,
• În următorii ani, W va atinge un nivel care va
redesena tabloul polilor de putere,
• Se maturizează a patra revoluţie industrială
care face ca lumea să devină multipolară.
Cont.
• Europa şi America trebuie să-şi asume
provocările lansate în alte zone şi să caute soluţii
la acestea;
• Se redefineşte scala avantajelor comparative şi
competitive;
• Spiritul de competiţie cuprinde toate economiile
indiferent de nivelul lor de dezvoltare;
• Tot mai multe state îmbrăţişează valenţele
liberului schimb şi ale economiei de piaţă.
Tabloul raporturilor de forţe poate fi sintetizat astfel:
• Situaţia Europei nu este semnificativ mai bună sau mai
rea decât a celorlalte regiuni (fragmentare politică, tensiuni
etnice, fluxul de migranți, creştere economică relativ modestă,
accentuarea competiţiei pentru factori de producţie);
• SUA trebuie să facă faţă unui echilibru sensibil între
dimensiunea geopolitică şi cea comercială, să-şi
sporească competitivitatea externă şi să facă gesturi
politice surprinzătoare;
• Ţările din Asia trebuie să depăşească o serie de
probleme structurale și să gestioneze provocările
integrării de tip deschis;
• Ţările în tranziţie trebuie să finalizeze noua arhitectură
a relaţiilor lor comerciale.
Apariţia şi maturizarea grupărilor regionale
• S-au constituit iniţial ca derogări de la CNMF sub
formă de zone de liber schimb şi uniuni vamale;
• Ca urmare a efectelor de creare şi deturnare de
comerţ au amplificat dar şi distorsionat fluxurile
comerciale tradiţionale;
• Devin laboratoare unde se experimentează noi norme
de conduită în plan comercial;
• Regionalizarea nu este incompatibilă cu dezideratul de
liberalizare comercială;
• Consacră noi actori comerciali cu o forţă comercială şi
de negociere sporită.
Crearea și deturnarea de comerț
• Crearea de comerţ - înlocuirea unei surse de
furnizare mai puţin avantajoase d.p.d.v al costurilor
de producţie cu o sursă mai avantajoasă din acelaşi
p.d.v.
• Deturnarea de comerţ- substituirea unei surse de
furnizarea mai avantajoasă, ca şi costuri de
producţie, dar situată în afara grupării integraţioniste
cu una mai puţin avantajoasă d.p.d.v. al costurilor
dar din interiorul grupării care devine artificial mai
eficientă din punct de vedere al preţurilor ca urmare
a tratmentului comercial diferenţiat.
Efectele extinderii teritoriului vamal pot fi sintetizate
astfel
Efecte statice
•Atât crearea cât şi deturnarea de comerţ generează câştiguri și pierderi pentru participanţi;
•Deturnarea de comerţ este preferabilă creării de comerţ pentru ţara care acordă preferinţe
comerciale atunci când nu se implică sacrificarea unei producţii industriale interne;
•Atât crearea cât şi deturnarea de comerţ pot conduce la creşterea eficienţei economice cu
care operează o economie, ca urmare a efectelor pozitive ale economiei de scară.
Efecte dinamice
•Economia de scară este stimulată prin creşterea dimensiunilor pieţei atât pentru sectoarele
productive cât şi pentru fiecare economie în parte care se situa sub optimul productiv
înainte de apariţia grupării integraţioniste;
•Economiile externe care aveau impact contradictoriu asupra costurilor generale şi
specifice ale firmelor sau anumitor sectoare se atenuează;
•Apare şi se amplifică efectul de polarizare;
•Apar influenţe asupra volumului şi localizării investiţiilor;
•Apar efecte pozitive asupra eficienţei economice generale.
Diversificarea şi sporirea eficacităţii măsurilor de
politică comercială
• Comerţul internaţional este derulat în condiţiile unei
concurenţe imperfectate de obstacole comerciale;
• Gama acestor bariere s-a îmbogăţit iar eficacitatea lor a
sporit continuu;
• S-a conturat o lege a protecţiei constante;
• Generează însemnate pierderi de bunăstare;
• Puseurile de protecţionism însoţesc de regulă
momentele de conjunctură nefavorabilă;
• Barierele subminează bazele specializării.
Factorii demografici
• În unele state în curs de dezvoltare și în toate țările dezvoltate
tranziția demografică se află deja în stadiul său final, sporul
natural este descrescător și s-a instalat deja proceseul de
„grizonare„ demografică;
• Provocările sunt: imigrarea, creșterea nivelului de educație și de
urbanizare;
• Factorii demografici influențează comerțul internațional pe cel
puțin două canale:
• modificările care se produc la nivelul scalei avantajelor comparative;
• transformările care au loc în ce privește mărimea și compoziția cererii
de importuri;
• Umanitatea a înregistrat în ultimii 40 de ani un dividend
demografic
Unele aspecte relevante
• Procesul de convergență demografică din ultimii 50 de ani a
evoluat în evidentă asimetrie cu cel al disparităților de dezvoltare
din aceeași perioadă;
• Evoluțiile demografice diferențiate își pun amprenta asupra
costurilor cu forța de muncă și asupra fundamentelor
specializării în producției și competitivității la export;
• Când analizăm impactul factorului demografic asupra
schimburilor comerciale ar trebui să ne concentrăm mai ales
asupra modificărilor care se produc la nivelul cererii;
• Unele tendințe demografice:
• Creșterea ponderii celor care aparțin clasei de mijloc;
• creșterea nivelului de ducație;
• creșterea ponderii persoanelor active înalt calificate;
• creșterea ponderii femeilor în total forță de muncă activă.
În concluzie
• Evoluțiile demografice influențează atât scala avantajelor comparative cât și
nivelul și structura cererii și deci și a importurilor;
• Trebuie să ne așteptăm ca statele în care există sau va fi în creștere rata de
dependență a persoanelor de vârsta a treia să devină din net exportatori de
bunuri intensive în capital net importatori de astfel de bunuri și să își vadă
erodate avantajele comparative deținute acum la produsele intensive în
capital uman;
• Creșterea ponderii persoanelor de vârsta a treia va conduce la creșterea
cererii pentru bunuri și servicii destinate special acestei categorii;
• Emergența clasei de mijloc va contribui la schimbări importante în structura
schimburilor comerciale internaționale;
• Creșterea nmărului persoenelor bogate din țările acum în curs de dezvoltare
va genera noi și complexe oportunități de afaceri cee ace va contribui la
creșterea comerțului internațional.
Factorii investiționali
• Acumularea de capital fizic poate influența schimburile
comerciale în mai multe moduri;
• Investițiile străine influențează natura și structura schimburilor
comerciale;
• Teoria economică privitoare la comerțul internțional și cea
referitoare la investițiile internaționale, s-au dezvoltat multă
vreme separat;
• procesul de „dezintegrare verticală a producției„ amplifică
tranzațiile transfrontaliere cu componente, piese, subsamble sau
părți dar și cu produse finite și modifică direcția fluxurilor
comerciale;
• Teoria economică postulează că, un volum mai mare de fonduri
investite conduce la un volum, proporțional de mare, de schimburi
comerciale
În concluzie
• Investițiile publice în infrastructură pot contribui la apariția în
viitor a unor noi jucători la nivelul peisajului comercial;
• O infrastructură de transport de calitate poate stimula
schimburile comerciale la nivel regional, impulsiona comerțul
cu servicii și modifica fundamentele viitoare ale specializării pe
produse și procese;
• Prin intermediul investițiilor devine posibil ca o țară,
specializată în prezent în sectoare intensive mai ales în forță de
muncă slab calificată, să promoveze, pe termen mediu sau lung,
structuri de specializare bazate pe sectoare intensive tehnologic;
• Există riscul ca, în absența unui cadru reglementar unitar privind
investițiile străine directe sau de portofoliu, să se amplifice
coeficientul de divergență reglementară care poate afecta
alocarea eficientă a resurselor la scară internațională.
Factorul tehnologic
• Diferențele în ce privește situarea pe o scală a intensivității tehnologice
determină decalaje între state în ce privește nivelurile veniturilor și ale
deschiderii comerciale externe;
• Avansul în plan tehnologic a reprezentat principalul vector al creșterii
economice și al dinamicii comerțului internațional în ultimele două secole și
va fi și mai important în secolul actual;
• Analiza fundamentelor schimburilor comerciale cu produse intensive în
tehnologie de vârf ne oferă posibilitatea să constatăm că asistăm la o
regionalizare a efectelor de antrenare pe care le induce avansul tehnologic;
• Evoluțiile din ultimii ani produse la nivelul producerii de cunoaștere și la cel
al preferințelor consumatorilor arată că efectele de economie de scară și de
diversitate, în prezent apanaj al marilor companii, nu vor mai avea relevanța
pe care o au, alții fiind determinanții competitivității în viitorul previzibil.
Tehnologia - schimbări de logică dominantă
Domeniul 1700 - 1900 1900-2000 2000-
referențial