Exemplul 2

O seră obține următoarele cantități de salate destinate consumului: salată

calitatea super A – 2.000 buc., salată calitatea medie B – 8.000 buc., salată
calitatea standard C – 10.000 buc., iar costurile cu manopera aferentă producției
sunt de 340.000 u.m. Parametrul utilizat pentru calculul indicilor de echivalență
este greutatea produselor, care în cazul produsului A este de 0,2 kg, în cel al
produsului B – de 0,1 kg, iar în cel al produsului C – de 0,05 kg. Baza de
comparație este produsul C.

Ne propunem să determinăm costul unitar cu manopera pentru fiecare produs

folosind indicii de echivalență simpli calculați ca raport invers.

– Determinarea costului unitar cu manopera pentru fiecare produs ținând

seama de faptul că parametrul considerat bază de comparație este C:

Exemplul 3

Pentru obținerea produselor A, B și C, întreprinderea Omega recunoaște

cheltuieli indirecte ale perioadei în sumă de 900.000 u.m. Cantitățile de produse
obținute sunt:

 produsul A – 40.000 buc.;

 produsul B – 30.000 buc.;
 produsul C – 20.000 buc.

Parametrii utilizați pentru calculul indicilor de echivalență sunt dimensiunea

produsului și greutatea sa și au următoarele valori:

 produsul A: P1 – 7.500 cm și P2 – 1,5 kg;

 produsul B: P1 – 6.000 cm și P2 – 4,5 kg;
 produsul C: P1 – 4.500 cm și P2 – 6 kg.
Baza de repartizare este produsul B.

Ne propunem să determinăm costul unitar pentru fiecare produs utilizând

procedeul indicilor de echivalență complecși.

– Determinarea costului unitar cu manopera pentru fiecare produs ținând

seama de faptul că parametrul considerat bază de repartizare este B: