PROIECT

Pentru examenul de certificare a competentelor Nivel 2

Specializarea: Electromecanic centrale electrice

Tema: Asamblari prin sudare

1. CUPRINS
1. CUPRINS.........................................................................................................pag. 2

2. ARGUMENT...................................................................................................pag. 3

3. CONTINUTUL PROPRIU-ZIS......................................................................pag. 4
3.1. ASAMBLARI PRIN SUDARE.............................................................pag. 4
3.1.1. Metodele productive la sudarea cu gaze
3.1.2. Scule si dispozitive pentru operatiile de sudare

3.2. ASAMBLAREA GENERALA A CONSTRUCTIILOR SUDATE......pag. 7

3.3. TENSIUNI INTERNE SI DEFORMATII.............................................pag. 8

3.4. PROCEDEE DE REDUCERE A DEFORMATIILOR.........................pag. 9

3.5. FORMAREA FISURILOR....................................................................pag. 9

3.6. TRATAMENTUL TERMIC AL IMBINARILOR SUDATE.............pag. 10

3.7. CONTROLUL SI RECEPTIA ASAMBLARILOR SUDATE............pag. 12

3.7.1. Incercari pe epruvete
3.7.2. Incercari nedistructive (electrice si electromagnetice)
3.7.3. Defectoscopia Roentgen
3.7.4. Defectoscopia cu raze gama
3.7.5. Defectoscopia ultrasonica

4. BIBLIOGRAFIE............................................................................................pag. 15

5. ANEXE..........................................................................................................pag. 16

2. ARGUMENT

Intocmirea proiectului ajuta ia formarea capacitatii de folosire a

informatiilor de catre viitorii absolventi pentru integrarea lor in mecanisme, si
activitatilor industriale din economie.

referat.clopotel.ro 2
 Deasemeni dobandirea unui ansamblu coordonat de cunostiinte
necesare priceperii corecte a problemelor economiei de piata.
Informarea in problemele tehnice si economice, componente
structurale si functionale ale societatii, care are rolul de a pregatii procese
de cunoastere, de catre elevi, a acestui important segment al programului
de educatie.
Prin aceasta, elevul, dar nu numai el, poate sa contribuie la modelarea
insusirilor specifice calitatii intelectuale, morale, sociale, dinamice a elevilor,
viitori cetateni competenti, dinamici, potentiali factori de armonie, progres,
prosperitate ai societatii.
Productia se desfasoara la locul de munca, unde se concentreaza:
scule, instrumente, materie prima, semifabricate si produse finite. Aceasta
determina in mod nemijlocit importanta unei bune organizari a locului de
munca, care sa aiba rezultat sporirea randamentului si economicitatii
necesare precum si micsorarea efortului depus.
Activitatea lacatusului mecanic se desfasoara in general in atelier,
unde au loc o multitudine de activitati.
Tema actualului proiect este : " Asamblari prin sudare ".
in aceasta lucrare vor fi prezentate urmatoarele :
- Asamblarea generala a constructiilor sudate
- Tensiuni interne si deformatii
- Procedee de reducere a deformatiilor
- Formarea fisurilor
- Tratamentul termic al imbinarilor sudate
- Controlul si receptia asamblarilor sudate

3. CONTINUTUL PROPRIU-ZIS

3.1. ASAMBLARI PRIN SUDARE

3.1.1. Metodele productive la sudarea cu gaze

referat.clopotel.ro 3
 Una din metodele cele mai productive este cusatura dubla care se poate
aplica atat la sudarea otelului cat si la sudarea metalelor neferoase. Tablele de
imbinat se asaza in pozitie verticala, iar sudarea se executa simultan de catre doi
sudori asezati de o parte si de cealalta. Prin aplicarea acestei metode, viteza de
sudare poate fi marita pana la 80% fata de metoda spre dreapta, iar consumul de
gaze se micsoreza cu 40%.
O alta metoda productiva este sudarea cu suflaiul multiplu. Becurile au doua
sau mai multe ajutaje: una din flacari preincalzeste piesa, iar cealalta incalzeste
metalul. Consumul de oxigen si de acetilena se micsoreaza cu 15-20%, iar viteza de
sudare creste cu 30% fata de sudarea spre dreapta si cu 50% fata de sudarea spre
stanga.
O alta metoda este sudarea automata cu gaze care se aplica la productia de
serie pentru sudare cusaturilor longitudinale fara metal de adaos si a tevilor cu pereti
subtiri. Suflaiurile folosite sunt cu mai multe flacari si se racesc cu apa. Amestecul
gazos folosit este cu exces de oxigen, ceea ce asigura o temperatura inalta a flacarii.

3.1.2. Scule si dispozitive pentru operatiile de sudare

La asamblarea prin sudare a
constructiilor metalice, sculele si
dispozitivele difera in mare masura
daca sudarea se executa manual sau
automat. Sculele comune pentru a
ambele metode sunt numai masca
de sudura, peria de sarma, si
ciocanul.
La sudarea manuala se folosesc
urmatoarele scule si dispozitive:
-clestele de sudura (fig. 1.1, a)se
cc
fabrica in foarte multe variante si b
este folosit pentru a se asigura Fig. 1.1. Cleste de sudura si panouri de protectie

prinderea cat mai buna a electrozilor

in timpul sudarii;
-panourile de protectie se folosesc pentru a izola pe cat se poate locul, unde se
sudeaza, de restul spatiilor de lucru, intrucat arcul electric da iritatii periculoase
ochilor. Nu intotdeauna este posibila utilizarea panourilor, intrucat sudurile se
executa si la inaltime. In aceste cazuri, pentru a feri lucratorii de inflamarea ochilor,
datorita razelor generate de arcul electric, trebuie facut un instructaj special;
-dispozitivele de asamblare in functie de zona de aplicare pot fi generale sau

referat.clopotel.ro 4
speciale. Cele generale sau universale se folosesc la asamblarea unui mare numar de
piese care nu sunt identice, la productia de unicate sau de serii mici.
Dispozitivele speciale, numite si conductoare, se folosesc pentru asamblarea
pieselor de acelasi tip, cu dimensiuni apropiate sau identice. Ele se folosesc la
productia in serie.
Dupa felul operatiilor, dispozitivele se clasifica stelaje, conductoare, dispozitive de
fixare, de prindere, de intindere, de distantare si de rotire.
In anumite cazuri, intr-un dispozitiv complex se combina doua sau mai multe
categorii de dispozitive, ceea ce permite executarea a doua sau a mai multor operatii
de asamblare sau sudare.
Stelajele sau dispozitivele de sustinere sunt suprafete fixe si plane de sustinere, pe
care se executa asamblarea si sudarea pieselor. Constructia lor este variata : din
profil, din beton armat etc.
Ele trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:
-sa fie rezistente, rigide si sa asigure fixarea in pozitia necesara a pieselor de
sudat;
-piesele sa poata fi asezate si scoase dupa sudare usor si repede;
-dispozitivele de conducere sunt destinate asigurarii pozitiei precise a pieselor
sau a subansamblurilor si se folosesc in productia in serie sau de masa;
-dispozitivele de fixare(fig.
1.2) sunt opritoarele si
limitatoarele care se fixeaza pe
stelaje, pe placile de fixare sau pe
sabloane,
-dispozitivele de prindere au
forme foarte variate si se
utilizeaza pentru fixarea pieselor Fig. 1.2. Dispozitive de fixare
se sudat in pozitiile convenabile
si pentru a impiedica deplasarea
pieselor in timpul sudarii;
-dispozitivele de strangere se folosesc la fixarea a doua piese in cadrul
asamblarii. Ele se prind de piesele de baza prin puncte de sudura si dupa terminarea
asamblarii se desprind cu dalta;
-dispozitivele de intoarcere permit sudarea in pozitie orizontala a majoritatii
cordoanelor de sudura de la o constructie. Dispozitivul pentru intoarcerea cilindrilor
este compus din doua siruri de role, din care unul este antrenat de un motor electric
cu reductor. Reductorul sau variatorul de viteza poate fi astfel reglat incat, in functie
de diametrul rezervorului sau al recipientului de sudat, sa imprime rolei de antrenare
o astfel de miscare incat sa realizeze viteza periferica caracteristica pentru regimul
de lucru respectiv. Pentru rotirea stalpilor sau a grinzilor compuse se foloseste un

referat.clopotel.ro 5
suport cu lanturi cu care se poate manevra cu usurinta grinda de sudat, astfel incat in
totdeauna sudurile sa se realizeze in pozitie orizontala.
Sudarea automata si sudarea semiautomata asigura o productivitate marita.
Dispozitivele constau in instalatii pentru asigurarea executiei cordoanelor in pozitie
orizontala, precum si pentru mentinerea marginilor de sudat intr-o pozitie bine
stabilita.
Pozitia orizontala de sudare se asigura prin dispozitive de poizitionare care se
rotesc in jurul uneia sau a doua axe perpendiculare, realizand orizontalitatea oricarei
suduri dintr-o sectiune plana sau de volum.In acest caz, aparatul automat se sprijina
pe un suport convenabil sau se foloseste un aparat semiautomat la care capul de
sudare se conduce manual.
Pentru fixarea marginilor tablelor in timpul sudarii se foloseste atat prinderea
acestora prin puncte de sudura cat si fixarea pe platou magnetic.
Pentru a se mari posibilitatea de executare a cordoanelor dintr-o singura trecere, in
partea opusa arcului electric se aseaza o garnitura de cupru continua. Cum operatia
in sine nu este simpla se recurge la inlocuirea garniturii cu un pat de flux. Un
dispozitiv pneumatic ajuta la formarea patului de flux cu ajutorul unei perne
pneumatice. Din doua corniere si un profil semirotund se realizeaza un jgheab 2 in
care se creeaza, cu ajutorul unei benzi de azbest 3, doua zone: una superioara, care
se umple cu flux 5 si constituie perna de flux, si una inferioara, in care se instaleza
un tub flexibil 4. Dupa asezarea tablelor 1 si instalarea lor in pozitie de sudare in
tubul flexibil se introduce aer comprimat, care preseaza perna de flux pe piesa de
sudat.
Intrucat platourile magnetice nu reusesc intotdeauna sa mentina marginile tablelor
intr-o pozitie corecta, sudirii de la Santierul naval Galati au creat un dispozitiv
magnetic flexibil care prezinta avantajul ca pentru o energie consumata mai mica,
reuseste sa tina fata in fata muchiile celor doua table care se sudeaza cap la cap,
mulandu-se dupa ondulatiile mici ale tablelor.

3.2. ASAMBLAREA GENERALA A

CONSTRUCTIILOR SUDATE

Inainte de a se trece la asamblare, asa cum s-a aratat, piesele trebuie curatatre de
bavuri, de impuritati, de pete de grasime si de vopsea. Asamblarea propriu-zisa

referat.clopotel.ro 6
necesita un volum mare de munca si este o operatie de raspundere, deoarece in acest
caz lipsesc gaurile de nit care sa ajute la prinderea pieselor unele de altele. Pentru
aceasta este necesar sa se foloseasca dispozitivele de prindere, de strangere,
opritoarele, precum si gabaritele de asamblare.
Sudarea incepe prin prinderea in cateva puncte de sudura a marginilor de
asamblat. Punctele de sudura se executa atat la sudarea manuala cat si la sudarea
automata. Este necesar sa se stabileasca regimul de sudare in functie de grosimea
tablei, de poizitia de lucru si de calitatea electrodului.
Aplicarea sudurii automate, desi prezinta avantaje importante din punctul de
vedere al productivitatii si al calitatii, este inca limitata, deoarece nu se poate suda in
orice pozitie, iar sudarea cordoanelor scurte si raspandite nu este rezolvata pana in
prezent sub aspectul executarii rentabile. Consumul de electrozi de metal este mai
mic, datorita faptului ca marginile se prelucreaza mai putin, iar pierderile prin stropi
mai mici.De asemenea, consumul de energie este mai redus, intrucat sub protectia
fluxului de sudura, caldura arcului electric este mai bine utilizata.
Pentru a se extinde sudarea automata s-au creat o serie de instalatii care sa elimine
unele dificultati pentru care aparatul de sudare automata nu poate fi utilizat. Acestea
sunt:
-instalatia de sudare automata pentru grinzi. Aceasta consta intr-o macara de
perete 3, care se poate deplasa de-a lungul unor grinzi de conducere 1 si 2. Aparatul
de sudare 6 este suspendat pe traversa imobila 4, iar capul de sudare este fixat pe o
brosa verticala 5 cu inaltimea reglabila. In functie de caracteristicele tehnice ale
cordonului de sudura se stabileste regimul de sudare, inclusiv viteza care se imprima
macaralei-portal.
Aceasta instalatie combinata cu dispozitivul de intoarcere cu lant 7 asigura o
usoara manipulare si sudare a grinzilor si stalpilor cu sectiuni compuse;
-instalatia de sudare automata pentru cazane si rezervoare este compusa dintr-
o instalatie similara celei aratate, cu deosebirea ca in locul dispozitivului de
intoarcere cu lant se adapteaza dispozitivul de intoarcere cu role. In acest fel se
rezolva sudarea automata atat a cusaturilor transversale cat si a celor longitudinale.
S-au creat dispozitive si pentru sudarea automata a cusaturilor verticale, care desi
prezinta dificultati in aplicare, este totusi rentabila in cazul cordoanelor de
dimensiuni mari, care se intanlesc in general la constructii de furnale.
Din cele de mai sus rezulta ca dispozitivele de sudare in majoritatea lor sunt
destinate executarii pieselor similare. Din aceasta cauza trebuie combatuta tendinta
utilizarii numai a aparatelor manuale care au ca rezultat o productivitate redusa si
necesita un personal cu calificare superioara. Aplicarea sudarii si in special
introducerea de noi metode este in plina desfasurare tinandu-se seama ca toate
perfectionarile tind spre o productivitate cat mai ridicata si un pret de cost cat mai
redus si ca in prezent s-au realizat viteze de sudare pana la 200m/h, la otelurile cu

referat.clopotel.ro 7
grosimea pana la 10 mm, si de 300m/h la otelurile cu grosimea pana la 4 mm.

3.3. TENSIUNI INTERNE SI DEFORMATII

Arcul electric este o sursa puternica de caldura, sub a carui influienta se stabileste,
in piesele care se sudeaza, un camp termic valabil, din cauza deplasarii arcului in
lungul cusaturii de sudura.
In imediata apropiere a arcului electric,
temperatura campului este foarte inalta,
depasind temperatura de topire a otelului; ea
scade rapid in orice directie de la sursa catre
directia de inaintare a acului si mult mai incet Fig. 3.1. Deformatiile pieselor
in directia opusa. sudate
Incalzirea neuniforma care se produce in timpul sudarii si racirea, influentata de
multi factori externi, provoaca deformatii inegale in piesele care se sudeaza; aceste
deformarii produc la randul lor eforturi remanente, cu atat mai mari cu cat
neuniformitatea campului termic este mai accentuata.
Deformatiile pot fi : longitudinale, transversale, de incovoiere, de rasucire, iar
eforturile provocate de aceste deformatii pot fi: trecatoare sau remanente, respectiv
liniare, plane sau spatiale. Regiunile incalzite mai mult sunt impiedicate in dilatarea
lor de regiunile incalzite mai putin; la racire, regiunule care ar urma sa ramana cu
anumite deformatii permanente sunt intinse de zonele vecine. De aici rezulta ca atat
la incalzire cat si la racire apar in piese tensiuni, care nu dispar o data cu racirea
completa a pieselor si care provoaca deformatii permanente. Talpile profilelor dupa
sudura se indoaie, barele se incovoaie si se rasucesc, piesele cap la cap nu mai
raman in prelungire (fig. 3.1).Observatiile practice facute asupra acestor deformatii
permit sa se ia unele masuri pentru a le preveni sau macar a le elimina.

3.4. PROCEDEE DE REDUCERE A

DEFORMATIILOR
2 2
Exista diferite procedee practice care limiteaza la minimum deformatiile
finale ale pieselor sudate si anume:
1 1

referat.clopotel.ro 8
Fig. 4.1. Sudarea
unui profil cu
talpi late
 -incalzirea uniforma a pieselor de sudat;
-sudarea in trepte intoarse pe portiuni de cate 200-400mm
din cordonul de sudura; daca sunt mai multe straturi, acestea se
decaleaza si se sudeaza fiecare in sens invers stratului anterior;
-ordinea rationala de aplicare a cusaturilor, astfel la
sudarea unui profil I cu talpi late (fig. 4.1), daca se executa intai
ambele suduri 1 si apoi ambele suduri 2, piesa se inconvoaie;
daca sudurile 1 si 2 se sudeaza alternativ, piesa ramane dreapta;
-sudarea in mai multe straturi. Se va evita extinderea zonei deformatiilor
plastice la depunerea straturilor ulterioare, deoarece in acest caz cresc deformatiile
remanente;
-ciocanirea cusaturilor la rece si mai ales la cald;
-utilizarea sudurilor discontinue atunci cand intervalele dintre cusaturi sunt
mai mari;
-aplicarea unei forte exterioare care produce deformatii de sens contrar celor
care se asteapta in timpul sudarii.

3.5. FORMAREA FISURILOR

In timpul sudarii apar uneori fisuri in sudura sau in zonele invecinate. Unele
fisuri apar in timpul cand metalul trece prin zona de temperatura corespunzatoare
fragilitatii la cald (1300 grade); acestea se numesc fisuri la cald; ele apar in general
spre radacina sudurii sau in locurile unde sudura nu este suficient patrunsa. Sulful si
unele elemente de aliere, ca nichelul, favorizeaza aparitia fisurilor la cald.
Fisurile care apar in timpul racirii, dupa terminarea cristalizarii, se numesc
fisuri la rece. Acestea se produc indeosebi in metalul de baza, langa cordonul de
sudura, datorita modificarilor structurale, cu schimbari de volum.
Fisurile sunt provocate de calitatea necorespunzatoare a otelurilor ce se
sudeaza in special cand se utilizeaza electrozi care nu corespund otelului respectiv,
cand materialul de baza contine impuritati sau cand procesul de sudare nu este bine
condus. Controlul in privinta fisurilor trebuie facut cu mare atentie, deoarece fisurile
la cald se observa greu cu ochiul liber; acestea apar abia in timpul exploatarii si pot
provoca accidente.
3.6. TRATAMENTUL TERMIC AL
IMBINARILOR SUDATE

La sudare tensiunile interne si deformatiile care apar sunt cauzate in special

de: repartizarea neuniforma a caldurii in campul termic, dilatarile inegale, rigiditatea

referat.clopotel.ro 9
piesei sudate, transformarile de ordin structural din material etc. iar marimea lor
poate varia in functie de caracteristicile constructive ale piesei, tehnologia sudarii,
compozitia otelului etc. La incalzire, in piesa apar tensiuni de compresiunesi
deformatii elastico-plastice;la racirea sub punctul de transformare se creeaza
tensiuni de intindere care se maresc cu scaderea temperaturii peretilor piesei.
Rigiditatea marita a piesei fata de dilatari duce la deformari plastice, in urma
scaderii limitei de curgere a materialului incalzit la sudura. In anumite conditii de
rigiditate a constructiei, tensiunile interne pot provoca fisuri si crapaturi in material.
Contractiile tipice care apar la sudare sunt reprezentate in figura 6.1

z
y
x

α
Contractie transversala Contractie unghiulara

Fig. 6.1. Contractii de sudura

Tensiunile interne si deformatiile sunt diminuate prin tratamente termice.

Principalele tratamente termice aplicate imbinarilor sudate sunt:
a. Recoacerea. Prin recoacere se intelege tratamentul termic de incalzire a
pieselor la temperaturi de peste 850-900 grade C si mentinerea la aceasta
temperatura un timp determinat in functie de grosimea tablelor dupa care piesa se
lasa sa se raceasca in cuptor pana la 350 gradeC. Durata de mentinere la temperatura
de recoacere se ia de 1-2 min pentru fiecare milimetru grosime a metalului piesei
supus sudarii. La mentinerea in cuptor, racirea nu trebuie sa depaseasca viteza de
100 grade C/h. Mentinerea mai indelungata a piesei la temperatura prescrisa
daunatoare deoarece granulatia care rezulta dupa racire este prea mare. Prin
recoacere se obtine o structura cu graunti mai fini, imbunatatindu-se plasticitatea
materialului si totodata micsorandu-se duritatea.
b. Normalizarea. Acesta este un tratament termic asemanator recoacerii, cu
deosebirea ca viteza de racire este mult mai mare si racirea se face in aer liber. In
general, pentru otelurile cu continut mic de carbon, piesele se supun tratamentului
de normalizare.
Apreciind tensiunile care pot aparea , se recomanda o incalzire lenta pana sub
linia PSK (linia perlitica din diagrama FeC) urmata de o incalzire mai rapida pana la
temperatura necesara, mentinerea la aceasta temperatura un timp determinat in
functie de grosimea peretelui de sudat, racirea rapida pana la PSK, iar apoi o racire
lenta.

referat.clopotel.ro 10
 Pentru eliminarea tensiunilor interne se recurge la recoacerea de detensionare,
a carei temperatura nu influenteaza structura obtinuta la normalizare.
c. Recoacerea pentru detensionare. In cazul cand piesele nu sunt supuse
recoacerii sau normalizarii, pentru inlaturarea tensiunilor interne este absolut
necesara aplicarea unei recoaceri de detensionare prin incalzirea piesei la o
temperatura de 600-650 grade C cu o durata de aproximativ 2min pentru fiecare
milimetru grosime. Acest tratament termic nu modifica structura metalului si se
aplica, in general la otelurile cu continut mare de carbon sau la otelurile aliate.
Cuptoarele pentru tratamentul termic al sudurilor, cele mai raspandite, sunt
cuptoarele cu propulsie. La aceste cuptoare, piesele se aseaza pe o platforma de
lucru si se imping in cuptor, descarcarea lor facandu-se la celalalt capat al
cuptorului. In figura 6.2 este reprezentat un cuptor dintr-o camera de lucru 1 in
forma de tunel, prin care piesele 3 sunt impinse pe vatra cuptorului de impingatorul
4 cu ajutorul surubului 5 actionat de mecanismul 6. Combustibilul este ars in
camerele de ardere 8, iar gazele arse se evacueaza prin canalele de fum 2. Cuptorul
are doua usi iar arzatoarele 7 sunt montate lateral.

3 2

1
5 4
3 7

Fig. 6.2. Cuptor cu propulsie pentru normalizare:

a – cu margini suprapuse; b – cap la cap; c – in pana

3.7. CONTROLUL SI RECEPTIA

ASAMBLARILOR SUDATE

referat.clopotel.ro 11
 La constructiile metalice sudate se fac urmatoarele operatii de verificare si de
control:
-verficarea dimensiunilor fiecarei piese sudate si a pozitiei ei relative in
ansamblul imbinarii;
-examinarea si verificarea cordoanelor de sudura;
-verificarea calitatii sudurii.
Dimensiunile si pozitia relativa se verifica prin masurari, verificari cu
sabloane si examinarea exterioara.
Cordoanele de sudura se verifica prin masurari cu sabloane de control si se
examineaza la exterior cu ochiul liber si cu lupa.
Calitatea sudurii se verifica prin incercarea epruvetelor prin guri de control si
prin examinarea cu raze Roentgen, raze gama sau cu unde ultrasonice.

3.7.1. Incercari pe epruvete

Concluzii destul de sigure in ce priveste calitatea unei suduri se pot trage pe
baza incercarilor efectuate asupra epruvetelor de sudura, executate o data cu
imbinarea respectiva. Aceste epruvete se executa fie in prelungirea cordoanelor de
sudura, ele fiind fixate prin suduri usoare de piesele imbinate prin sudura, fie
separat.

3.7.2. Incercari nedistructive (electrice si electromagnetice)

Incercarile pe epruvete conduc la distrugerea acestora. In constructiile

metalice insa intereseaza sa se constate calitatea sudurii executate , fara sa se
distruga imbinarile respective.
Calitatea unei suduri este influentata insa, in afara de defectele ei exterioare si
de defecte interioare care nu se repeta cu exactitate in epruvetele de sudura. Scopul
incercarilor nedistructive consta in special in detectatrea acestor defecte interioare
ale sudurilor fara distrugerea imbinarilor respective.
Datorita acestor considerente se fac verificari electrice si magnetice care se
bazeaza pe rezistenta mai mare ce o opun defectele interioare ale sudurilor la
trecerea unui curent electric sau a unui flux magnetic. Pe acest principiu se bazeaza
defectoscopul electric, ale carei linii de forta, orientate perpendicular pe cordonul de
sudura au directii paralele daca sudura este fara defecte. Daca insa in interiorul
cordonului exista defecte curentul electric intampina in regiunea fiecarui defect o
rezistenta marita, care disperseaza liniile de forta ale curentului.
Acelasi fenomen apare daca tabla este strabatuta de fluxul magnetic al unui
defectoscop magnetic, in locul unui curent electric. In acest caz, liniile de forta

referat.clopotel.ro 12
magnetice inlocuiesc liniile de curent si daca deasupra cordonului de sudura se
aseaza o hartie pe care se presara pilitura de fier imaginea liniilor de forta permite sa
se constate prezenta defectelor de sudura deoarece in jurul acestora se concentreaza
liniile de forta si provoaca ingramadirea piliturii.

3.7.3. Defectoscopia Roentgen

Defectoscopia Roentgen se bazeaza pe faptul ca razele Roentgen, avand o

lungime de unda foarte mica si o frecventa foarte mare trec prin metale fiind mai
putin sau mai mult absorbite pe drum dupa cum metalul prezinta sau nu defecte
interioare. Razele Roentgen sunt produse intr-un tub Roentgen imbracat intr-o
camasa de plumb, pentru a proteja personalul de deservire contra radiatiilor
periculoase sanatatii. Tubul este prevazut cu un orificiu prin care este dirijat
fasciculul de sudura ce trebuie examinat, iar in spatele cusaturii se aseaza o placa
fotografica (radiografie) sau un ecran fluorescent (radioscopie) pe care apar
defectele cautate sub forma de pete.

3.7.4. Defectoscopia cu raze gama

Defectoscopia cu raze gama este asemanatoare cu aceea cu raze Roentgen, cu
deosebirea ca sursa de radiatie este o substanta radioactiva naturala sau artificiala.
Razele gama au aceleasi proprietati ca si razele Roentgen. Instalatia pentru
defectoscopia gama consta dintr-un mic vas sferic sau cilindric,de plumb, avand
inauntru o fiola cu substanta radioactiva. Vasul de plumb are rol protector contra
radiatiei; el este prevazut cu un orificiu care atunci cand aparatul nu este folosit este
astupat cu u dop de plumb. Substanta radioactiva emite razele gama prin orificiul
recipientului care este indreptat spre cordonul de sudura; in spatele cusaturii se
aseaza placa fotografica pe care apar defectele sub forma de pete.
Verificarea cu raze gama prezinta urmatoarele avantaje fata de
roentgenografie:
-razele gama au o putere de patrundere mai mare, permitand astfel controlul
pieselor mai groase;
-nu necesita instalatii anexe si nici sursa de energie;
-este o metoda mai putin costisitoare;
Ea prezinta insa si unele dezavantaje:
-cere un timp de expunere mai mare ;
-la piesele mai subtiri de 60 mm are o sensibilitate mai redusa fata de

referat.clopotel.ro 13
roentgenografie.

3.7.5. Defectoscopia ultrasonica

Aceasta consta in examinarea cordoanelor de sudura prin impulsuri de

oscilatii ultrasonice care patrund prin metal si in receptionarea impulsurilor
reflectate de defectele interioare ale cordoanelor. Undele ultrasonice sunt emise de
un cristal emitator si sunt receptionate de un al doilea cristal receptor.
Defectoscopul ultrasonic se compune dintr-un generator de inalta frecventa,
un amplificator, un sincronizator, doua placute de cuart (placuta emitatoare si
placuta receptoare) si un oscilograf catodic.
Fazele verificarii unei suduri cu ajutorul defectoscopului ultrasonic sunt
urmatoarele:
-semnalizarea impulsului de inalta frecventa de catre sincronizator;
-transmiterea impulsului la amplificator, care-l comunica oscilografului
catodicpe al carui ecran apare un punct;
-transmiterea concomitenta si cristalului cuart-emitator a unui impuls, care va
patrunde in piesa, va intanli defectul, va fi reflectat de acesta si apoi receptionat de
cristalul receptor, care-l va comunica amplificatorului, insa cu o oarecare intarziere
fata de impulsul direct, deoarece a trebuit sa parcurga in plus distanta pana la defect
si invers:pe ecranul oscilografului catodic va aparea deci un al doilea punct.
-suprafata de fund a piesei de controlat va reflecta si ea unda care, pe ecranul
oscilografului, va face sa apara un al treilea punct.
In functie de diferentele distantelor dintre aceste puncte se poate aprecia
adancimea la care se afla defectul, citindu-se direct pe ecran cu ajutorul unei scari de
masurat. Prin acest sistem de detectare a defectelor se obtin rezultate remarcabile, cu
singurul inconvenient ca nu se pot determina cu toata precizia forma, caracterul si
marimea defectului, ceea ce urmeaza sa se faca prin roentgenografie sau gamagrafie.

referat.clopotel.ro 14
 4. BIBLIOGRAFIE

Tehnologia asamblarii si montajelor........................................de Gheorghe Ion

Rezistenta materialelor si organe de masini............................de Vasile Doleata
Mecanica aplicata..............................................Editura didactica si pedagogica

referat.clopotel.ro 15
 MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

Examenul de certificare a competentelor profesionale nivel 2 de calificare

Scoala de Arte si Meserii

Calificare___________________________________________________________

Numarul temei:______________________________________________________

Tema:_____________________________________________________________

Presedinte de comisie: Profesori evaluatori:

Semnatura: Semnatura:

referat.clopotel.ro 16
 FISA DE EVALUARE
Pentru proba practica si proba orala
Examneul de obtinere a certificatului de calificare profesionala nivel 2
Sesiunea______________

Partea I: Monitorizarea progresului proiectului

1. Nume si prenumele candidat:

2. Calificare:
3. Nume, prenume si specializare indrumator de proiect:
4. Tema proiectului:
5. Data inceperii activitatilor la proiect:
6. Comptente vizate/implicate in realizarea/executia proiectului:
-
-
7. Stabilirea planului de activitati individuale ale candidatului pentru proiect:
- Data:
- Semnatura candidatului: Semnatura indrumatorului:
8. Stabilirea planului de redactare a Proiectului – suportul scris:
- Perioada:
- Revizuit:
- Forma finala acceptata de catre indrumator:
9. Intalniri pentru monitorizarea proiectului (cel putin 5 intalniri):

Nr. Semnatura Semnatura

Observatii
Crt. elevului profesorului
1.
2.
3.
4.
5.

Partea a II-a: Aprecierea calitatii activitatii candidatului

referat.clopotel.ro 17
 CRITERIUL DA/NU OBSERVATII
1. Activitatile practice intreprinse in cadrul proiectului se
raporteaza adecvat la tema proiectului
2. Abordarea temei proiectului a fost facuta dintr-o
perspectiva personala, candidatul demonstrand reflexie
critica
3. Activitatile practice au fost intreprinse sub supravegherea
indrumatorului de proiect
4. Realizarea sarcinilor de lucru stabilite prin planul
proiectului a fost facuta conform planificarii initiale
5. Documentarea pentru proiect a fost facuta sub
supravegherea indrumatorului de proiect
6. Identificarea bibliografiei necesare redactarii partii scrise
a proiectului a fost realizata integral
7. Referintele bibliografice utilizate la redactarea partii
scrise a proiectului au fost prelucrate corespunzator si nu
sunt o compilatie de citate
8. Situatiile-problema cu care s-a confruntat candidatul pe
parcursul executarii proiectului au fost rezolvate cu ajutorul
indrumatorului
9. La realizarea sarcinilor de lucru din cadrul proiectului
condidatul a facut dovada: efortului personal, a originalitatii
solutiilor propuse, a imaginatiei in abordarea sarcinii
10. Solutiile gasite de catre candidat pentru rezolvarea
problemelor practice au o buna transferabilitate in alte
contexte practice

Profesor indrumator, Data:

________________ _______________

Partea a III-a: Aprecierea calitatii proiectului

referat.clopotel.ro 18
 CRITERIUL DA/NU OBSERVATII
1. Proiectul/produsul are validiatte in raport de: tema, scop,
obiective, metodologie abordata
2. Proiectul/produsul demonstreaza completitudine si
acoperire satisfacatoare in raport de tema aleasa
3. Elaborarea proiectului si redactarea partii scrise a
proiectului au fost facute intr-un mod consistent si
concomitent, conform planificarii
4. Optiunea candidatului pentru utilizarea anumitor resurse
este bine justificata si argumentata in contextul proiectului
5. Redactarea partii scrise a proiectului demotreaza o buna
consistenta interna
6. Redactarea partii scrise a proiectului demonstreaza o
buna logica si argumentare a ideilor
7. Proiectul/produsul reprezinta, in sine, o solutie practica
personala, cu elemente de originalitate in gasirea solutiilor
8. Proiectul/produsul are aplicabilitate practica si in afara
scolii
9. Realizarea proiectului/produsului a necesitat activarea
unui numar semnificativ de unitati de competente, conform
S.P.P.-ului pentru calificarea respectiva
10. Proiectul/produsul respecta cerintele de calitate impuse,
conform Metodologiei de organizare si desfasurare a
examenului pentru certificarea competentelor profesionale
– nivel 2

Profesor indrumator, Data:

________________ _______________

referat.clopotel.ro 19