UNIVERSITATEA „CONSTANTIN BRÂNCUŞI” DIN TÂRGU JIU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, DREPT ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

DISCIPLINA: DIDACTICA EDUCAȚIEI TEHNOLOGICE

MANAGEMENTUL CURRICULUM-ULUI LA
DECIZIA ŞCOLII

Mihaela
Anul III ,
Specializarea: P.I.P.P

Student: Manea Maria-

 MANAGEMENTUL CURRICULUM-ULUI LA DECIZIA ŞCOLII

În cadrul sistemului de învăţământ din România curriculum-ul operant este Curriculum-ul

Naţional, constituit din:
- curriculum-nucleu (asigură egalitatea şanselor în sistemul de învăţământ)
aproximativ 65-70 % din Curriculum-ul Naţional
- curriculum la decizia şcolii - aproximativ 30-35 % din Curriculum-ul Naţional.

Acesta este format din :

a) curriculum aprofundat:

- se aprofundează obiectivele de referinţă din curriculumul nucleu prin diversificarea

experienţelor şi activităţilor de învăţare până la numărul maxim de ore prevăzut de
plaja orară a unei discipline;

- se aplică în cazuri de recuperare, pentru elevii care nu au reuşit atingerea nivelului

minim al obiectivelor prevăzute de programă în anul anterior

b) curriculum extins:

- se extind obiectivele şi conţinuturile din curriculumul nucleu cu altele noi;

- înseamnă de fapt parcurgerea programei în întregime(inclusiv elementele marcate cu

asterix)

c) curriculum elaborat de şcoală:

- opţionale

Curriculumul la decizia școlii a apărut, pentru prima dată, în anul 1998, odată cu
primele variante de planuri-cadru.
"La nivelul învăţământului obligatoriu, componenta CDŞ a fost inclusă în categoria
opţionalelor precum şi în plaja orară (numărul minim de ore al plajei reprezentând alocarea
trunchiului comun, iar ceea ce depăşea - în limitele plajei - această valoare, constituia o
decizie de luat la nivelul şcolii, în funcţie de nevoile elevilor)." (Institutul de Științe ale
Educației, 2010, pag. 7)

Inițial, conceptul de curriculum la decizia școlii reprezinta:

- o formă de democratizare a şcolii, care are un cuvânt de spus în configurarea

 parcursurilor de învăţare ale elevilor;
- o formă de ameliorare a prestaţiei şcolii care intră în competiţie pe o piaţă a
ofertelor care să-i atragă pe elevi;
- o formă de eficientizare a activităţii profesorului, care încearcă să construiască
programe adecvate intereselor şi nevoilor elevilor săi.
Curriculum-ul la decizia şcolii oferă cadrelor didactice libertatea de a decide
asupra unui segment din Curriculumul Naţional şi de asemenea, oferă elevilor
posibilitatea de a-şi stabili trasee individuale de învăţare.
"Curriculum la decizia şcolii (CDŞ) constituie ansamblul proceselor educative şi al
experienţelor de învăţare pe care fiecare şcoala le propune în mod direct elevilor săi în cadrul
ofertei curriculare proprii. La nivelul planurilor de învăţământ, CDŞ reprezintă numărul de
ore alocate şcolii pentru construirea propriului proiect curricular." (Institutul de Științe ale
Educației, 2010, pag. 5)
Prin CDŞ:
• se asigură elevilor trasee particulare de învăţare conform talentelor, intereselor şi
nevoilor;
• oferta educaţională a şcolii are posibilitatea să se adapteze contextului local;
• creşte libertatea de acţiune a profesorului în vederea optimizării rezultatelor
învăţării;
• şcoala îşi construieşte o identitate proprie

Curriculumul la decizia şcolii (CDS) reprezintă oferta educaţională propusă de şcoală,

în concordanţă cu:
 nevoile şi interesele de învăţare ale elevilor,

 specificul şcolii,

 nevoile şi tradiţiile comunităţii locale.

Curriculum-ul la decizia şcolii (CDS) asigură diferenţa de ore dintre curriculum-ul

nucleu şi numărul minim (la disciplinele facultative, care nu au fost incluse în curriculum-ul
nucleu) sau maxim de ore pe săptămână (la disciplinele obligatorii, care au fost incluse în
curriculum-ul nucleu), pentrufiecare disciplină şcolară prevăzută în planurile-cadru de
învăţământ (deci atât pentru disciplineleobligatorii, cât şi pentru cele facultative), pe ani de
studiu.
La nivelul planurilor-cadru de învăţământ, curriculumul la decizia şcolii se exprimă prin
numărul de ore alocate şcolii pentru construirea propriului proiect curricular.
Structura CDS este la fel ca cea din oferta centrală și cuprinde:

 notă de prezentare (aproximativ o pagină),

 obiective-cadru (aproximativ o pagină),

 obiective de referinţă,

 conţinuturile învăţării (aproximativ o pagină),

 exemple de activităţi de învăţare (aproximativ 3-4 pagini).

,,CDȘ este rezultatul unui proces real și transparent de consultare și negociere cu elevii și
părinții acestora, cu alți actori la nivel comunitar și valorifică oprtunități și nevoi
specifice” (OMENCȘ 3590 / 05.04.2016)
Stabilirea, la nivel de şcoală, a curriculumului la decizia şcolii este reglementată de art. 12
din Metodologia privind elaborarea şi aprobarea curriculumului şcolar – planuri-cadru de
învăţământ şi programe şcolare
Curriculum-ul la decizia şcolii oferă sistemului de învățământ românesc posibilitate de
a-şi configura propria ofertă educaţională, care să reflecte scopurile proprii, filozofia educaţională
specifică, prin propunerile de programe adaptate mediului de învăţare.
"Pornind de la nevoile de instruire şi de la interesele fiecărei clase de elevi, se pot lua cele
mai bune decizii cu privire la natura acestor oferte şi se creează un capital de proiectare şi de
adaptare (inovare) metodologică care va constitui un capital de experienţă profesională şi de bune
practici relevante pentru atingerea calităţii actului educativ la nivelul unităţii şcolare."

"Deciziile privind stabilirea, proiectarea, implementarea și evaluarea curriculumului la

decizia școlii vor fi luate la nivelul unității școlare (catedre, comisii metodice) și avizate de staff-
ul managerial al școlii și de către inspectoratul școlar."
"Consultarea părinților, elevilor, a factorilor comunității locale, analiza nevoilor
de educație, implicarea factorilor menționați în demersurile curriculare reprezintă condiții
esențiale ale eficienței, eficacității și calității procesului instructiv-educatic desfășurat prin
curriculumul la decizia școlii."
Proiectarea și implementarea curriculumului reprezintă un proces sistematic, continuu, de
durată, care trebuie atent coordonat, urmărit şi ameliorat.
 Proiectarea curriculară se realizează la diferite niveluri:
La nivel macrostructural, prin factorii decidenți care proiectează politicile
curriculare, strategiile, metodologiile și schemele curriculare de punere în practică;
- La nivel intermediar – prin factorii responsabili la nivel zonal;

- La nivel procesual, al acțiunilor proiective realizate la nivelul unității școlare.

Din categoria produselor proiectării curriculumului la nivelul școlii și al clasei de elevi fac
parte următoarele documente:
 Proiectul curricular al școlii;

 Programe curriculare pentru disciplinele opționale;

 Planificarea calendaristică a procesului de predare-învățare-evaluare;

 Proiectul unității de învățare;

 Proiecte ale activității didactice;

 Proiecte ale activității extracurriculare.

Pentru o structurare corectă a unui opţional la nivelul disciplinei este necesar ca programa
să menţioneze:
- obiectivul cadru/competenţa generală ;

- obiectivul de referinţă/competenţa specifică;

- activităţile de învătare;

- modalităţile de evalaure;

- o listă minimală de conţinuturi.

Pentru opţionalul la nivelul ariei curriculare, trebuiesc specificate următoarele

aspecte:
 obiectivul pe arie curriculară;

 obiectivul cadru ale disciplinelor implicate;

 obiectivele de referinţă/competenţele specifice vizate;

 activităţile de învăţare,

 modalităţile de evaluare.

"Cât despre opţionalul la nivelul mai multor arii curriculare, programa va fi astfel
structurată încât să reiasă nu numai obiectivele cadru ale disciplinelor implicate, ci şi
obiectivul transdisciplinar. Celelalte rubrici sunt identice cu cele care apar în formatul
menţionat anterior, adică obiective de referinţă/competenţe specifice; activităţi de învăţare şi
modalităţi de evaluare."
"În proiectarea şi evaluarea unei oferte la decizia şcolii, este necesar să se aibă în
vedere următoarele aspecte prioritare:
 elaborarea unor structuri individualizate pe tipuri, astfel încât să se evite încadrarea
incorecă a ofertei în raport cu tipul de CDŞ;
 proiectarea unor instrumente de colectare şi analiză a opiniilor participanţilor la
CDŞ;
 valorificarea feed-back-ului obţinut de la elevii care au participat la CDŞ şi de la
părinţii acestora nu se realizează de obicei în şcoli.
 reluarea CDŞ-urilor considerate de succes, realizate în anii precedenţi, prin
adaptarea metodologică la noul grup.
 realizarea CDŞ-rilor de către profesori să devină un criteriu cu o pondere însemnată
(în acest moment, evaluarea cadrelor didactice se realizează în mod indirect, prin
intermediul performanţelor obţinute de către elevi : medie generală, teze unice,
BAC, concursuri şcolare etc.).
 reglarea sistemului de evaluare astfel încât alegerea CDŞ să nu se mai facă pe
criterii exterioare (de exemplu, accesibilitatea mai mare a unor domenii în
comparaţie cu altele, gradul de exigenţă al profesorului etc.). "

Implementarea CDS se poate face pe două niveluri:

- la nivelul sistemului de învățământ;

- la nivelul procesului de predare-învățare-evaluare.

"Primul nivel necesită o strategie naţională a implementării, compusă din resurse,

strategii şi mecanisme de asigurare a controlului calităţii procesului; cel de-al doilea nivel –
unitatea şcolară angajează procese de evaluare, control şi îndrumare realizate de managerii
şcolari, şi de asemenea, spiritul de responsabilitate al personalului didactic în raport cu
realizarea curriculumului naţional şi a curriculumului la decizia şcolii/a curriculumului în
dezvoltare locală."
Elementele suport ce susțin cele două procese vizează domenii de activitate și intervenție,
dar și nivelurile de implementare și pot lua forma unor:
- strategii;

- programe;
- măsuri;

- instrumente cu aplicabilitate imediată;

- instrumente ce necesită intervale mai mari de timp pentru a fi aplicate.

Implementarea CDS se bazează pe anumite principii și norme ale proiectării, care
vizează:
- asumarea procesului de schimbare şi adecvarea la contextul actual;

- valorificarea rezultatelor de cercetare, inclusiv a bunelor practici existente în plan

naţional şi internaţional;
- valori împărtăşite - curriculumul ca bun public.

- modelul centrat pe învăţarea activă şi interactivă;

Pentru implementarea CDȘ în școală, sunt necesare următoarele instrumente:

1. Fişa de avizare a proiectului de programă pentru opţional

2. Chestionar pentru elevi

3. Chestionar pentru părinţi

4. Chestionar pentru cadre didactice

5. Planificarea anuală

6. Proiectarea unităţilor de învăţare

 BIBLIOGRAFIE

1. Bunăiașu Marian Claudiu, Teoria și metodologia curriculumului, editura

Universitaria, Craiova, 2011
2. Cristea Sorin, Dicționar enciclopedic de pedagogie, volumul I, Editura
Didactica Publishing House, București, 2015
3. Institutul de Științe ale Educației, Repere pentru proiectarea și actualizarea
Curriculumului Național, document de politici educaționale, 2015
 PROIECT DIDACTIC

CLASA a IV-a B
Propunător: Manea Maria-Mihaela
ARIA CURRICULARĂ : Tehnologii
OBIECTUL: Educație tehnologică
Unitatea de învăţare: Activităţi gospodăreşti
Subiectul:„Salată de fructe”
Tipul lecţiei: formare de priceperi şi deprinderi
Obiective de referinţă:
2.1 Să creeze produse utile în viaţa de zi cu zi, după un plan stabilit, combinând tehnicile
învăţate
2.2 Să aprecieze calitatea unui produs finit, în funcţie de criterii date
3.1 Să-şi asume anumite roluri în proiectarea, executarea şi evaluarea unui produs;

Obiective operaţionale:
O1- Să realizeze preparate culinare -salată de fructe ;
O2- Să numească materialele de lucru primite ;
O3- Să descrie fructele primite în coş ;
O4- Să denumească ustensilele folosite în bucătărie ;
O5- Să verbalizeze modul de preparare a salatei de fructe ;
O6- Să respecte normele de protecţie şi de igienă la locul de muncă.

Elemente de strategie didactică:

 Resurse procedurale: conversaţia, exemplul, observaţia, explicaţia, demonstraţia,
activitatea practică, exerciţiul, problematizare.

 Resurse materiale:cuţit, linguriţă, tocător, bol, caserolă, şerveţele, faţă de masă, coş cu
fructe (măr, banană, kiwi, portocală, compot de ananas, frişcă).

 Forme de organizare: frontal, individual, pe echipe

Durata: 45 minute
Bibliografie:
- “ Metodica predării lucrului manual la clasele I-IV “ E.D.P.,
Bucureşti, 1989.
- Revista “ Practic în bucătărie ”, numărul 3/2010
venţele Conţinutul informaţional şi demersul didactic Elemente de strategie didactică
truirii
Metode şi Material Forme de
Activitatea învăţătorului Activitatea elevilor procedee didactic organizare
oment Stabileşte ordinea şi pregăteşte Se pregătesc pentru ora de conversaţia frontal
nizatoric materialele necesare pentru lecţie . educaţie tehnologică.

ea atenţiei - Face o scurtă trecere în revistă a

fructelor cunoscute de elevi, a
importanţei acestora pentru om, a
regulilor de igienă ce trebuiesc
respectate pentru consumarea în
siguranţă a fructelor.
- Enumeră fructele cunoscute,
motivele pentru care acestea
sunt importante pentru om şi conversaţia frontal
regulile de igienă.

area temei Ascultă. frontal

biectivelor - Anunţă elevii că în această oră
vor învăţa să prepare o reţetă
culinară, numită “salată de fructe“
- Explică faptul că , pentru o oră ,
sala de clasă va deveni o
bucătărie, iar ei – mici bucătari conversaţia

rijarea - Cere elevilor să enumere - spun cum se utilizează acestea observaţia

văţării produsele alimentare pe care le
observă pe masă . - numesc ingredientele primite
- Explică şi demonstrează tehnica demonstra-
de lucru . ţia
- Insistă asupra regulilor de igienă
care trebuie respectate , precum şi
asupra atenţiei sporite în folosirea explicaţia cuţit,
cuţitului . linguriţă,
I. Prezentarea materialelor de lucru: tocător,
a) Ingrediente: fructe asortate,. - verbalizează materialele aduse bol,
b) Ustensile necesare: cuţite, şi le aşează pă masă caserolă,
tocător, platouri pentru prezentare, şerveţele,
castron, farfurii, pahare, furculiţe, faţă de
faţă de masă, şerveţele, ornamente masă, coş
de decor. cu fructe
(măr,
II. Enumerarea tehnicilor de lucru: - ascultă explicaţiile banană,
- Aranjarea mesei: date; kiwi,
- se întinde faţa de masă; - verbalizează tehnicile de lucru portocală,
- se aranjează cupele, paharele, utilizate; compot de
şerveţelele, linguriţele ananas,
- Pregătirea salatei de fructe: frişcă).
- decojirea fructelor;
- tăierea în felii sau cuburi; frontal
- deschiderea compoturilor şi - ascultă explicaţiile
scoaterea sâmburilor; date;
- amestecarea fructelor; - verbalizează tehnicile de lucru
- porţionarea în cupe (pahare); utilizate;
- ornarea cu frişcă.

III. Stabilirea regulilor de lucru în

echipă
- să avem o ţinută corespunzătoare:
 P

3
4 N
o
r
e I

A
 R Ţ

E I

DI E

CI T

P E

LI H

N N

A O

– L

E O

D G

U I

C C

A Ă

CLASAaIVa
Nr.
Unităţi de învăţare Obiective de referinţă vizate
crt.

MATERIALE FOLOSITE 1.1. - să observe relaţii între părţile componente ale un

ÎN ORELE DE ABILITĂŢI
PRACTICE 1.2 - să combine tehnici şi instrumente variate în vede
1. propus
ACTIVITĂŢI CU MATERIALE
DIN NATURĂ 2.3 - să aprecieze, intuitiv, calitatea unor materiale

ELEMENTE DE PROIECTARE 2.1 –să alcătuiască un plan de lucru pentru realizarea

Nr. Nr. ore
Unităţi de învăţare Obiective de referinţă vizate Observaţii
crt. alocate

2.1 –să creeze produse utile în viaţa de zi cu zi , după un plan stabilit

1.2 - să aplice tehnici de prelucrare a hârtiei

1.2 - să utilizeze ustensile şi instrumente adecvate prelucrării hârtiei

ACTIVITĂŢI CU MATERIALE 2.3 - să aprecieze intuitiv calitatea materialelor sau al produselor

2. 14
SINTETICE - HÂRTIA
- să-şi exprime părerile despre modul în care se poate realiza un produs dat sau
o compoziţie

-să coopereze, cu colegii dintr-o echipă, la realizare unui produs

4.1 - să descopere posibilităţi de utilizare a diverselor materiale

- să identifice tipurile de fire şi de material textil

- să utilizeze ustensilele şi instrumentele adecvate prelucrării firelor

ACTIVITĂŢI CU MATERIALE
3.1 - să-şi asume anumite roluri în proiectare , executarea şi evaluarea unui
3. SINTETICE – FIRE ŞI 2
produs
TEXTILE
3.1- să manifeste iniţiativă în relaţiile interpersonale , în grupul de lucru

4.1 - să-şi exprime părerile despre modul în care se poate realiza un produs
Nr. Nr. ore
Unităţi de învăţare Obiective de referinţă vizate Observaţii
crt. alocate

4.1 - să-şi exprime părerile despre modul în care se poate realiza un produs

3.2 - să coopereze cu colegii din clasă la realizarea unui produs

ACTIVITĂŢI CU MATERIALE
4. 4.1 - să descopere posibilităţi de utilizare, în combinaţie cu alte materiale
REFOLOSIBILE-COMBINATE
4.1 - să folosească tehnicile de lucru învăţate, în vederea creării unui nou 10
produs

GOSPODĂRIE 1.3 – să utilizeze produse alimentare în condiţii adecvate de igienă

5. - să-şi exprime părerile despre modul în care se poate lucra în gospodărie 4

- să coopereze cu colegii dintr-o echipă la realizarea unor produse în clasă

EVALUARE FINALĂ
2.3 - să aprecieze, intuitiv, calitatea lucrărilor,
6. EXPOZIŢIE 2
3.1 - să-şi exprime părerile în legătură cu modul de realizare a unui produs
 PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ A CONŢINUTURILOR ÎNVĂŢĂRII

Disciplina : Educaţie Tehnologică - clasa a IV a

Aria curriculară : Tehnologii

Nr. Unitatea de Resurse Nr .ore

crt. învăţare Conţinuturile învăţării materiale alocate Data

Observaţii

-excursii în jurul şcolii sau în afara ei, având ca Caiet ,, Muncă şi creaţie,, -
scop strângerea materialelor frunze, flori, soluţie de
lipit, acuarele
• identificarea lor: frunze, flori, paie etc.
1. ACTIVITĂŢI CU - seminţe de castraveţi 2
MATERIALE DIN • demonstraţii de presare a frunzelor între ziare
NATURĂ - seminţe de dovleac, con
• activitate de realizare a unei compoziţii
de brad ,-aracet
,, Ornament cu flori ,,
 • identificarea hârtiei cu care se poate
lucra tema r

• realizarea unor lucrări folosind:

2 ACTIVITĂŢI
CU - tehnica decupării după contur

MATERIALE - ruperea şi mototolira hârtiei

SINTETICE - 14
- ţeserea cu benzi de hârtie
HÂRTIA Caiet de Abilităţi practice
• combinarea mai multor tehnici
,, Muncă şi creaţie,,
,, Tehnica Tangram ,,
foarfecă, lipici
,,Clubul creatorilor,,
hâtie colorată de la
,,Tehnica Origami,, -Nufărul ambalaje de flori ,
ciocolată etc.
Jucării –,,Pasărea,, sau ,,Cămila ,,

,,Coşuleţul pentru cadou,, şi ,, Felicitarea de 8

Martie ,,

Tehnica rulării hârtiei ,, Quilling ,,

,, Obiecte de design de interior ,,- tablouri colaje,

aranjamente florale etc.
 • identificarea firelor necesare lucrării

• exerciţii de ordonare a operaţiilor necesare

realizării unei lucrări
ACTIVITĂŢI CU şabloane, fire de mouline ,
• îmbinarea tehnicilor învăţate , aplicarea mohair plante decorative,
3. MATERIALE punctelor de cusături utilitare crenguţe, foarfece, lipici 2
SINTETICE -
FIRE ŞI • conversaţii despre posibile utilizări ale
MATERIALE produselor realizate:

TEXTILE Fete - ,, Şerveţelul ,, -puncte de cusătură

Băieţi - ,, Moş Crăciun ,, fire tăiate cu

dimensiuni diferite , împletire din 3 fire

- ,, Nodul la cravată,,
 • demonstraţii privind folosirea materialelor
din natură şi refolosibile, tăierea firelor
hârtie, carton, melană, vată,
• aprecierea calităţii materialelor ac, aţă, cd-uri, peturi

• materiale refolosibile marteriale din natură ,- flori

presate, pene, coji de ouă
• realizarea unui produs conform părerilor
proprii folosind materiale date
4. ACTIVITĂŢI • exprimarea orală, în cuvinte simple, a 10
CU opiniilor privind produsele proprii sau ale
MATERIALE colegilor

• cooperarea cu ceilalţi colegi, în vederea

REFOLOSIBILE realizării unui produs ,

COMBINATE -combinarea materialelor pentru obţinerea

unor produse noi
Caiet de Abilităţi practice
,,Suport pentru creioane ,, -elemente de
proiectare a activităţii . ,, Muncă şi creaţie,,

,, Suportul pentru flori,, foarfecă, lipici

,,Puişorul ,, hâtie colorată de la

ambalaje de flori
,, Parcul de joacă,,

,, Cartierul meu,, -lucrare colectivă

 • alegerea tacâmurilor şi stabilirea locului
fiecăruia pe masă

• cooperarea cu colegii, în vederea aranjării

5. GOSPODĂRIE unei mese festive, a grădinii ,clasei

Fete,, Şerveţelul,, -puncte de cusătură - faţă de masă, farfurii,

pahare, tacâmuri,
Băieţi ,,Moş Crăciun,, ,,Nodul la cravată,, şerveţele, cărţi de
vizită, solniţă, fructe
Educaţie ecologică Curăţenie în sala de clasă 4

,, Sandvişuri ,,

- exprimarea orală, în cuvinte simple, a

opiniilor privind produsele proprii sau ale
6. EVALUARE colegilor ; materialele realizate 2

FINALĂ -gradul de creativitate a lucrărilor

Expoziţie
 TEMELE ŞI DATELE ÎN ORDINE CALENDARISTICĂ - CLASA a IV a

An şcolar 2020 - 2021

Nr. Nr.

crt TEMA - Caiet ,, Muncă şi Creaţie ,, ore Săptămâna Observaţii

1. ,, Ornament cu flori ,,-materiale din natură 2 15 IX - 19 IX /22 IX - 26 IX

2. ,,Suport pentru creioane,pixuri,,-proiectarea 2 29 IX - 3 X / 6 X - 10 X

activităţii

3. ,,Tehnica Tangram , , - hârtie 2 13 X – 17 X / 20 X - 24 X

4. ,,Clubul creatorilor,, - hârtie 2 27 X – 31 X /10 XI – 14 XI Vacanţă

SEM. 1XI - 9 XI

I 5. ,,Tehnica Origami – Nufărul ,, - hârtie 2 17 XI – 21 X I / 24 XI – 28 XI

6. ,,Şerveţelul,, ,,Moş Crăciun ,, Nod la cravată,, 2 1 XII -5 XII / 8 XII – 12 XII

- fire şi textile

7. Gospodărie - ,, Căsuţa păsărelelor ,, 2 15 XII –19 XII / 5 I – 9 I Vacanţă

20XII- 4 I

8. ,,Suport de flori ,, - materiale plastice 2 12 I - 16 I / 19 I – 23 I

SEM
diverse
II
9. Jucării ,, Delfinul ,, sau ,, Căţelul ,, - hârtie 2 26 I - 30 I / 9 II – 13 II
 10. ,,Coşuleţul pentru cadou ,, şi ,, Felicitare de 8 2 16 II - 20 II / 23 II – 27 II
Martie,,

11. ,,Quilling,, - tehnica rulării hârtiei 2 2 III – 6 III / 9 III - 13 III

12. ,, Puişorul ,, - materiale diverse 2 16 III – 20 III / 23 III – 27 III

13. ,,Paecul de joacă,, -- materiale diverse 2 30 III – 3 IV / 20 IV– 24 IV Şc. Altfel Vacanţă

6 IV-10 IV 11 IV-19 IV

14. ,,Cartierul meu ,, - materiale diverse 2 27 IV - 1 V / 4 V – 8 V 1 Mai -liber

15. ,,Obiecte de design de interior ,, - hârtie 2 11 V – 15 V / 18 V – 22 V

16. Gospodărie – Sandvişuri 2 25 V – 29 V / 1 VI – 5 VI 31 Mai -1 Iunie –liber

Rusaliile

17. Evaluare –Expoziţie 2 8 VI – 12 VI / 15 VI - 19 VI

TOTAL ORE : 34
 PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

Arii curriculare: Arte/ Tehnologii

Disciplina: Arte vizuale și abilități practice
Curriculum nucleu
Nr. ore pe săptămână : 2 ore
Sem. I: 16 x 2 = 32 ore
Sem. II: 16 x 2 = 32 ore + 1 ora de Ziua Copilului
Total: 65 ore (din care se vor scădea zilele libere acordate legal)

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ORIENTATIVĂ

– Arte vizuale și abilități practice –
Clasa pregătitoare
Auxiliar editura Aramis – Arte vizuale și abilități practice, clasa pregătitoare, Silvia Mîrșan, Dan-Paul Mârșanu

Unitatea de Nr.
Nr. Săptă- învățare de Perioada Observaţii
Conținuturi / Tema plastică
crt. mâna (Tema săptămânii) ore

SEMESTRUL I
EVALUARE 1. Iată ce știu! (materiale și instrumente de lucru) 2 11.09 – 15.09
1. I
INIȚIALĂ 2. Compoziție liberă
BUN VENIT 1. „Cu ce voi lucra?” (materiale și instrumente de 2 18.09 – 22.09
2. II LA lucru)
ȘCOALĂ! 2. „În natură” (materiale și instrumente de lucru)
ÎN LUMEA 1. „Motanul încălțat” (colorare - culori primare) 2 25.09 – 29.09
3. III
ANIMALELOR 2. „Ursul păcălit de vulpe” (decupare - lipire)
ÎN LUMEA 1. „Simfonia culorilor” (pensulație, lipire, stropire) 2 2.10 – 6.10
4. IV
PLANTELOR 2. „Fructe haioase” (punctul - culori primare)
1. „Cuibul păsărelelor” (pensulație, lipire - pata) 2 9.10 – 13.10
5. V MEDII DE VIAȚĂ
2. „Peștișorul norocos” (rupere, lipire, colorare)
1. „Bogățiile toamnei” (dactilopictură - culori calde) 2 16.10 – 20.10
6. VI TOAMNA 2. „Covorul toamnei” (pensulație, amprentare - culori
binare)
7. VII CORPUL MEU 1. „Cei cinci prieteni veseli” (trasare după contur - 2 23.10 – 27.10
 desen)
2. „Chipul meu” (colaj - tăiere, răsucire, decupare,
împletire)
ENERGIE ȘI 1. „Morișca” (origami) 2 6.11 – 10.11
8. VIII
MIȘCARE 2. „Barca” (origami)
1. „Cărticica mea” (confecționare) 2 13.11 – 17.11
9. IX LUMEA CĂRȚII
2. „Tablou de toamnă – o filă din jurnalul meu” (colaj)
1. „Tricolorul” (confecționare - pensulație, pliere, 2 20.11 – 24.11
ROMÂNIA,
10. X lipire)
ȚARA MEA!
2. „Să coasem frumos!” (cu şnur, pe carton, fără ac)
1 27.11 – 29.11 2 –1 = 1
1. „Bucuriile iernii” (colaj) - 1 oră pe
11. XI IARNA
1.12.2020 de Ziua
României
1. „Cizmulița cu surprize” (confecționare - 2 4.12 – 8.12
TRADIȚII ȘI (decupare, perforare, șnuruire, desen)
12. XII OBICEIURI DE 2. „Ornamente pentru brad –globulețul, clopoțelul”
IARNĂ (decupare, lipire, rupere, mototolire)

1. „Moş Crăciun” (confecționare - pensulație, 2 11.12 – 15.12

JOCURI ȘI
13. XIII decupare, asamblare, lipire)
JUCĂRII
2. „Puzzle” (colorare, decupare, asamblare)
MIJLOACE DE 1. „Avionul” (origami) 2 18.12 – 22.12
14 XIV
TRANSPORT 2. „Trenulețul distractiv ” (hașurare)
2 15.01 – 19.01
1. „Astăzi sunt cofetar!” (modelare)
15. XV MESERII 2. „Croitorașul priceput” (croire, coasere, decorare,
lipire)

1 22.01 – 26.01 2 –1 = 1
– 1 oră pe
16. XVI PE STRADĂ 1. „Pe stradă” (colaj) 24.01.2021 de Ziua
Unirii Principatelor
Române
EVALUARE 2 29.01 – 2.02
17. XVII „Compoziție liberă” (colaj)
SUMATIVĂ

SEMESTRUL al II-lea
 1. „Crizanteme” (pensulație, linie - culori calde) 2 12.02 – 16.02
18. XVIII ANOTIMPURI
2. „Iarna” ( pensulație, linie, punct- culori reci)
1. „Mărțișoare” (confecționare - decupare, asamblare, 2 19.02 – 23.02
VESTITORII lipire)
19. XIX
PRIMĂVERII 2. „Colier pentru mama” (confecționare - decupare,
asamblare, lipire, mototolire, răsucire)
1. „Fluturele” (pata spontană prin presare) 2 26.02 – 2.03
20. XX PRIMĂVARA 2. „Coronița primăverii” (tăiere, decupare, asamblare,
lipire)
1. „Pinguinul ” (pensulație - nonculori) 2 5.03 – 9.03
21. XXI MEDII DE VIAȚĂ
2. „Vulpea” (origami)
1. „Mașinuțe” (desen - linia) 2 12.03 – 16.03
JOCUL CU
22. XXII 2. „Remorca” (confecționare - decupare, îndoire,
MAȘINUȚE
lipire)
FANTEZIE ȘI 1. „Ariciul” (asamblare) 2 19.03 – 23.03
23. XXIII
CREAȚIE 2. „Măști” (decupare, asamblare, lipire, decorare)

24. XXIV ŞCOALA ALTFEL 26.03 – 30.03. 2018

1. „Felicitarea” (decupare, lipire, desen) 2 11.04 – 13.04

SĂRBĂTOAREA
25. XXV 2. „Suport pentru ou” (tăiere, decupare, lipire,
PAȘTELUI
asamblare, desenare, pensulație)
1. „Câmp cu maci” (colaj - decorare, lipire, 2 16.04 – 20.04
SĂ OCROTIM pensulație)
26. XXVI
NATURA! 2. „Cutiuța pentru agrafe / nasturi” (decupare, îndoire,
lipire, colorare, desenare)
1.” Ziua și noaptea” (tăiere, lipire) 2 23.04 – 27.04
27. XXVII UNIVERSUL
2. „Planetele” (pensulație)
1. „Ceasul” (confecționare - pensulație, decupare, 2 30.04 – 4.05
28. XXVIII TIMPUL
asamblare, lipire)
1. „Aparatul foto” 2 7.05 – 11.05
29. XXIX TIMPUL LIBER 2. „Porumbelul” (confecționare - pensulație, decupare,
pliere, asamblare)
CUM FOLOSESC 1. „Televizorul” 2 14.05 – 18.05
30. XXX
APARATELE 2. „Suport pentru creioane” (confecționare -
 ELECTRICE ? asamblare, lipire)
MUZICA ȘI 1. „Compoziție liberă” 2 21.05 – 25.05
31. XXXI
NATURA 2. „Desene animate” (vizionare)
1. „Cireș” (pensulație, decupare, asamblare, lipire) 1 29.05 – 31.05 2 –1 = 1
32. XXXII VARA – 1 oră pe 1.06.2021
de Ziua Copilului
1. „Jucării” (modelaj) 2 4.06 – 8.06
33. XXXIII JUCĂRII
2. „Brățară” (înșirare)
Recapitulare 2 11.06 – 15.06
1. „Flori” (decupare, colorare, asamblare, lipire)
34. XXXIV VINE VACANȚA!
2. „Pietricele colorate pentru decor” (pensulație,
decorare)
 PROIECT DE LECŢIE

Student: Manea Maria Mihaela

Clasa: pregătitoare B

Data: 28.04.2021

Şcoala: Colegiul ”Național Spiru Haret„

Aria curriculară: Arte și tehnologii

Disciplina: Arte vizuale și abilități practice

Unitatea de învțățare: Sărbătoarea Paștelui

Tema: Suport pentru ou

Subiectul lecţiei: Ouă de Paște - colaj

Tipul lecţiei: formare de priceperi si deprinderi

Competențe specifice:
1.1.– Sesizarea semnificației unui mesaj vizual simplu, exprimat prin desen/ pictură/
modelaj/ colaj/ film/ desen animat, care reflectă un context familiar
1.2.– Identificarea liniei, a punctului, a culorii și a formei în ipostaze familiare, în
spațiul înconjurător
1.3.– Manifestarea curiozității față de explorarea de mesaje artistice simple, exprimate
vizual
2.3. Realizarea de aplicaţii/compoziţii/obiecte/construcţii simple, pe baza interesului
direct
Obiective operaționale:
O1- să utilizeze corect şi creativ materialul didactic pus la dispoziţie;
O2- să compună în mod original şi personal spaţiul plastic prin folosirea elementelor
de limbaj plastic (puncte, linii);
O3- să decupeze după contur elementele componente;
O4- să evalueze şi autoevalueze corect lucrările.
Scopul:
- stimularea creativităţii copiilor prin utilizarea diferitelor tehnici de decupare și
lipire
 RESURSE
I. Metodologice
Strategii didactice:
a) Metode şi procedee: explicaţia, exerciţiul, conversaţia, observaţia,
b) Mijloace de învăţământ: foarfecă, lipici, fişe de lucru, culori, recompense
c) Forme de organizare: frontală, individual,
d) Evaluare: observare sistematică, chestionare orală, aprecieri verbale.
e) Tipuri de interacţiuni: învăţător-elev, elev-învăţător

II. Temporale
50 minute;

III. UMANE:
29 elevi
IV. SPATIALE:
sala de clasă

V. Bibliografice:
● ştiinţifice:
- Alexandra Manea, Claudia Matache, Liliana Ioan, Clara Ruse. Ghid practic pentru
clasa pregătitoare, Editura Delta Cart Educațional-Pitești, 2016

● oficiale:
- Programa şcolară, clasa pregătitoare, M.E.C.S, Bucureşti, 2014;
- www.didactic.ro
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Strategii
Nr. Momente Conţinut – activităţi de învăţare
Metode şi Mijloace de Forme de Evaluare
crt. Durata
procedee învăţământ organizare
Activitatea învăţătorului Activitatea elevilor

Se pregătesc materialele necesare Elevii pregătesc

Moment desfășurării lecției. materialele.
1.
organizatoric Se asigurară un climat educaţional Conversaţia Frontală Observare
favorabil. sistematică

Voi purta cu elevii o discuție despre Elevii participă activ conversația, Ghicitori Frontală Observare
semnificația Paștelui. Îi voi întreba la discuție sistematică
Captarea ce știu ei despre această sărbătoare și individuală
2. atenției
de ce le place.

Le spun copiilor că vor decupa și vor Frontală Observare

asambla un coșuleț cu ouă de Paști Conversația sistematică
Individuală
Anunțarea temei Explicația
3. și a obiectivelor

4. Dirijarea Voi împărți elevilor câteo foaie albă Decupează Fișa de lucru Frontală Observare
învățării și fișa cu elementele ce urmează să lipesc Conversaţia Foarcecă sistematică
fie decupate. colorează imaginea Exerciţiul Lipici Individuală
Descriu modul de realizare a Explicaţia culori
decorului şi realizez demonstraţia.
 Le arăt elevilor modelul cu imaginea
finală.
După ce toți copiii au înțeles modul
de lucru, se trece la decuparea
asamblarea componentelor
coșulețului.
Supraveghez modul de lucru al
elevilor şi reiau explicaţiile, dacă e
cazul.
Pe măsură ce lucrările sunt gata se Elevii vor aprecia Chestionare
Turul Frontal- orală
vor aşeza în faţa clasei şi se vor lucrările după
galeriei individuală
evalua printr-un tur al galeriei, următoarele criterii: Aprecieri
verbale
apreciind obiectiv produsele  Decorarea Conversaţia
confecţionate. elementelor;
Evaluarea
5.  aranjarea
lucrărilor
elementelor;
 acurateţea lucrării;
 aspectul estetic al
lucrării în
ansamblul ei.
Ascultă aprecierile. Conversația frontal, Aprecieri
6. Încheierea lecției Se fac aprecieri individuale și Explicația individual verbale
colective asupra activității.
Se dau recompense.