STRATEGIILE ŞI POLITICILE

ORGANIZAŢIEI
D. Strategiile combinate

◼ constau în aplicarea de către firmă, în

diferitele sale unităţi, a unor strategii
diverse din cele prezentate anterior.
◼ În strategiile combinate, managementul de
vârf al firmei aplică concomitent diverse
strategii în unităţile componente sau la
momente diferite în viitor.
◼ aplicarea, în unele unităţi de afaceri strategice,
de strategii de creştere şi, în altele, de creştere
stabilă;
◼ aplicarea, în unele unităţi, de strategii de
creştere stabilă şi, în altele, de strategii de
restrângere;
◼ aplicarea, în unele unităţi, de strategii de
creştere şi, în altele, de strategii de restrângere;
◼ aplicarea concomitentă a acestor strategii în
diferitele unităţi de afaceri strategice etc.
2 Strategii organizaţionale clasificate în

funcţie de portofoliul de afaceri

◼ În anul 1974 profesorul american R. P. Rumelt
realizează o clasificare mai riguroasă a strategiilor
organizaţionale utilizând următorii doi indicatori:
◼ RS - indicatorul de specializare, ce corespunde
raportului dintre cifra de afaceri a activităţii (afacerii)
principale şi cea a întregii organizaţii;
◼ RL - indicatorul de legătură, care corespunde
raportului dintre cifra de afaceri realizată de
activităţi (afaceri) cu legătură între ele şi cea a
întregii organizaţii.
 RS RL STRATEGIA
Tipul de portofoliu Observaţii
- activitate unică >95% CONCENTRARE
1 - activitate dominantă 70%<RS<95% >70% DIVERSIFICARE CU LEGĂTURĂ
activităţi integrate vertical
- activitate dominantă 70%<RS<95% DIVERSIFICARE CU LEGĂTURĂ
cu constrângeri majoritatea celorlalte activităţi sunt
interconectate prin active; sau
competenţe-cheie
- activitate dominantă 70%<RS<95% DIVERSIFICARE CU LEGĂTURĂ
în lanţ majoritatea celorlalte activităţi au
legături cu cel puţin o altă activitate
- activitate dominantă 70%<RS<95% DIVERSIFICARE FĂRĂ LEGĂTURĂ
fără legătură majoritatea celorlalte activităţi nu au
legături cu alte activităţi
- activităţi legate cu <70% >70% DIVERSIFICARE CU LEGĂTURĂ
constrângeri >70% sau mai mult dintre activităţi au
legături cu cel puţin o altă activitate
- activităţi legate în lanţ <70% >70% DIVERSIFICARE CU LEGĂTURĂ
majoritatea celorlalte activităţi au
legături cu cel puţin o altă activitate
- activităţi fără legătură <70% <70% DIVERSIFICARE FĂRĂ LEGĂTURĂ
 Strategia de concentrare
(de specializare)
◼ presupune focalizarea tuturor eforturilor organizaţiei
într-o singură industrie şi dezvoltarea unui singur
produs sau linie de produse, pe o singură piaţă sau
utilizând o singură tehnologie.
 Politici:
◼ focalizarea pe un singur produs/serviciu sau pe o
gamă restrânsă de produse legate între ele;
◼ identificarea şi ocuparea unei „nişe" profitabile din
piaţă;
◼ intensificarea preocupărilor pentru satisfacerea
nevoilor specifice ale unor grupuri de clienţi şi/sau a
unui segment de piaţă bine delimitat.
◼ Există trei posibilităţi de bază pentru
realizarea unei strategii de concentrare:
◼ dezvoltarea pieţei,
◼ dezvoltarea produsului şi
◼ integrarea orizontală.
 Dezvoltarea pieţei
◼ se realizează prin:
◼ câştigarea unei părţi mai mari din piaţa
curentă,
◼ prin extinderea în noi zone geografice şi
◼ prin adăugarea unor noi segmente de piaţă.
Dezvoltarea produsului

◼ constă în îmbunătăţiri calitative aduse

produsului sau serviciului de bază sau
◼ adăugarea unui produs sau serviciu strâns
înrudit, care poate fi vândut prin canalele de
marketing existente.
INTEGRAREA ORIZONTALĂ
◼ reprezintă o formă aparte a strategiei de
creştere concentrată care se realizează prin
intermediul unor operaţiuni de achiziţii sau
fuziuni pe seama cărora o firmă urmăreşte
să-şi îmbunătăţească poziţia competiţională
într-o anumită industrie.
 STRATEGIA
DIVERSIFICĂRII
◼ constă în adăugarea în portofoliul existent a
unor noi afaceri care prezintă sau nu
legături cu cele iniţiale, în scopul fructificării
oportunităţilor financiare sau din raţiuni de
securitate legate de diminuarea sau
distribuirea riscurilor.
 DIVERSIFICAREA CONCENTRICĂ

◼ constă în expansiunea în domenii de

activitate distincte, dar înrudite cu cele
tradiţionale.
◼ Produsele noi sunt complementare gamei
existente, se adresează altor cumpărători
decât cei tradiţionali şi diferă din punct de
vedere al tehnologiilor sau al strategiilor de
marketing utilizate.
◼ Strategia integrării verticale reprezintă o
formă distinctă a diversificării concentrice
care urmăreşte regruparea în cadrul unei
singure organizaţii a unor stadii sau etape
diferite ale unui proces de producţie.
◼ Integrarea in amonte
◼ Integrarea in aval
 DIVERSIFICAREA CONGLOMERATĂ
◼ se caracterizează prin orientarea către domenii de
activitate total diferite de cele existente,
determinată de perspectiva atractivă a obţinerii
unor profituri ridicate.
◼ constă în dezvoltarea unor afaceri între care nu
există nici o legătură în ceea ce priveşte produsele,
pieţele sau tehnologiile utilizate.
◼ regrupează întreprinderi fără ca între ele să existe
aparent legături economice sau comerciale.
◼ https://www.gazprom-
energy.co.uk/blog/diversifying-and-entering-
new-markets-how-to-plan-for-success/