UTILIZAREA METODEI ,,EXPLOZIA STELARĂ” ÎN ȘCOALA SPECIALĂ

Tincu Beatrix Alexandra

Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă ,,Brădet”- Săcele
Localitatea Săcele
Județul Brașov

Curentul socioconstructivist postulează că învăţarea este un proces de construire a

semnificaţiilor prin interacţiuni sociale multiple şi variate iar intervenţia profesorului este crucială
pentru învăţare.
Astfel, atât profesorii care predau la clase cu elevi cu CES integrați în școlile de masă, cât și
psihopedagogii din școlile speciale, trebuie să ofere copiilor o gamă largă de posibilităţi pentru a-şi
dezvolta conceptele şi să asigure un cadru adecvat al învăţării în clasă, un context participativ şi
facilitator al descoperirii propriei aptitudini de a învăţa.
Când elevul este angajat într-o relație interumană, bazată pe cooperare, efortul cognitiv, volitiv
și emoțional crește, învățarea producându-se cu mai mare ușurință și plăcere.
Organizare pedagogică a unei învățări temeinice, ușoare și plăcute se poate obține prin
utilizarea frecventă a strategiilor didactice interactive și activ -participative de predare-învățare-
evaluare.
Astfel, profesorul îl determină pe elev să devină răspunzător și participant în procesul
construirii sensurilor informaționale, prin rezolvări de probleme, prin explorări și cercetări sau aplicând
ceea ce a dobândit în contexte noi, diferite.
Strategiile didactice activ -participative de învățare au la bază stimularea competiţiei și
promovarea muncii individuale sau pot fi cooperative, elevii lucrând împreună. Aceste trei variante de
strategii didactice sunt necesare la un moment dat și ele nu se exclud, însă învățarea prin cooperare
trebuie să fie dominanta în clasă. Studiile de specialitate demostrează faptul că strategiile didactice
cooperante sunt superioare celor competitive și individuale în dezvoltarea proceselor cognitive
superioare, a abilităţilor de comunicare, în îmbunătăţirea motivaţiei, a stimei de sine, în dezvoltarea
personalității.
Învățarea prin cooperare este o strategie pedagogică care încurajează membrii grupului să
lucreze împreună în vederea realizării scopului comun.
Rolurile profesorului se redimensionează şi capătă noi valențe, depăşind optica tradiţională prin
care el era doar un furnizor de informații. În organizarea învăţării prin cooperare profesorul devine un
coparticipant, alături de elev la activitățile desfășurate. Pedagogul însoțește și încadrează elevul pe
drumul către cunoaștere.
Metodele interactive sunt prezentate ca niște jocuri de învățare, cooperare, ele sunt distractive,
de concentrare și învață elevii să rezolve probleme cu care se confruntă, să ia decizii în grup, și să
aplaneze conflictele.
Avantajele acestor metode sunt acelea că dezvoltă la elevi gândirea democratică deoarece ei
exersează gândirea critică și înțeleg că atunci când analizează un personaj, comportamentul unui copil,
o faptă, o idee, un eveniment, ei critică comportamentul, ideea, fapta, nu critică personajul din poveste,
copilul, adultul. Aceste metode îi învață pe elevi, că un comportament întâlnit în viața de zi cu zi poate
fi criticat pentru a învăța cum să-l evităm. Ei pot sa aducă argumente, să găsească soluții, să dea sfaturi
din care cu toții învață.
O metodă utilizată la clasă în mod frecvent și cu rezultate pozitive este metoda activ –
participativă ,,Explozia stelară”.
Scopul acestei metode este de a obține cât mai multe întrebări și astfel să se realizeze cât mai
multe conexiuni între concepte, ea stimulează creativitatea, fiind o modalitate de relaxare a elevilor şi
se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme şi noi descoperiri.
 Metoda poate fi aplicată la orice disciplină și în orice moment al lecției.
Descrierea etapelor de aplicare a metodei:
1. Elevii aşezaţi în semicerc propun problema de rezolvat. Pe steaua mare se scrie sau desenează ideea
centrală.
2. Pe 5 steluţe se scrie câte o întrebare de tipul: CE? CINE? UNDE? DE CE? CÂND? iar cinci elevii
din grupă extrag câte o întrebare.
Fiecare elev din cei cinci îşi alege câte trei-patru colegi organizându-se astfel în cinci grupuri.
3. Grupurile cooperează în elaborarea întrebărilor.
4. La expirarea timpului, elevii revin în semicerc în jurul steluţei mari şi comunică întrebările elaborate,
fie un reprezentant al grupului, fie individual, în funcţie de potenţialul grupei/grupului.
Elevii celorlalte grupuri răspund la întrebări sau formulează întrebări la întrebări.
5. Se apreciază întrebările elevilor, efortul acestora de a elabora întrebări corecte precum şi modul de
cooperare şi interacţiune.
Inventar de verbe utilizate:
a) Pentru elevi: b) Pentru profesor
● văd; ● enumeră;
● observă; ● privesc;
● reprezintă; ● citesc;
● întreabă; ● adresează;
● răspund; ● formulează.
● aleg;
● apreciază;
● aplaudă!
● ajută;
● colaborează!etc.

Pentru exemplificare prezint modul de utilizare al metodei la disciplina Limba și literatura

română, subiectul lecției ,,Mila de necuvântătoare”, tipul lecției de fixare și consolidare cunoștințe,
clasa a V-a Deficiență mintală ușoară.
,,Mila de necuvântătoare” este povestea unui copil care lovindu-și câinele este mușcat de către
acesta. Tatăl coopilului îi oferă o lecție valoroasă, sfătuindu-l să-și ceară iertare de la animal deoarece și
necuvântătoarele au suflet.
Obiectivele urmărite sunt: formularea de întrebări şi realizarea de conexiuni între ideile
descoperite de elevi în grup prin interacţiune şi individual pentru rezolvarea unei probleme.
Materialele utilizate în cadrul acestei metode sunt: o stea mare, cinci stele mici de culoare
galbenă, cinci săgeţi roşii, jetoane.
În etapa de feed – back a lecției, pe tablă se lipește o stea mare în cinci colțuri. Apoi se numesc
cinci elevi care sunt invitați să ia câte o steluţă de pe catedră pe care este scris câte un cuvânt: CINE?,
CÂND?, UNDE?, DE CE?, CUM?
Fiecare elev din cei cinci își alege câte un partener formând astfel o pereche, ce vor trebui să
formuleze întrebări și răspunsuri conform cerinței de pe steluță.
La expirarea timpului, elevii comunică întrebările elaborate și lipesc steluța pe tablă. Elevii
celorlalte grupuri răspund la întrebări sau formulează întrebări la întrebări.
Dintre beneficiile acestei metode amintim:
● Stimulează creativitatea în grup şi individual;
● Facilitează crearea de întrebări la întrebări în grup şi individual, pentru rezolvarea unei problem propuse;
● Dezvoltă şi exersează gâdirea cauzală, divergent, deductivă; inteligenţe multiple, limbajul, atenţia
distributivă.
● Nu este o metodă costisitoare și nu necesită explicații amănunțite;
● Elevii sunt repede antrenați în joc, acesta fiind pe de o parte o modalitate de relaxare și pe de altă parte, o
sursă de noi descoperiri.
Aplicarea acestor metode activ -participative necesită timp, diversitate de idei, angajare în
acțiune, descoperirea unor noi valori, responsabilitate didactică, încredere în ceea ce s-a scris și în
capacitatea personală de a le aplica creator pentru eficientizarea procesului instructiv-educativ.