Cuprins:

Argument 4
Capitolul I Considerații generale 6
1.1 Conceptul de produs turistic 6
1.2 Concepera de produse turistce 9
1.3 Categorii de produse turistice oferite de o agenție de turism 10

Capitolul II Produsul turistic în județul Maramureș 11

2.1 Localizarea și caracterizarea județului Maramureș 11
2.2 Prezentarea generală a potențialului turistic al zonei Maramureș 12
2.2.1 Resurse naturale 12
2.2.2 Resurse antropice 15
2.3 Forme de turism practicate în județul Maramureș 18
Capitolul III Produs turistic în Maramureș 23
Bibliografie 28
 Argument

Întreaga regiune a Maramureşului este un “muzeu deschis”, cunoscută pentru stilul

de viaţă neschimbat şi pentru satele şi bisericile din lemn bine păstrate.
Probabil că este una din cele mai bine cunoscute regiuni ale României – dar nu foarte
mult vizitată. Sunt multe regiuni din lume care merită să fie vizitate şi foarte des noi,
europenii, tindem să călătorim peste mări pentru a vedea ceva exotic sau pentru a vizita
oameni care încă duc o viaţă pe care probabil că bunicii noştri o cunoşteau. Se întâmplă rar să
ne gândim că poate nu e nevoie să călătorim departe pentru a experimenta „călătoria în
timp”.Aflat în nordul României, Maramureşul este un colţ al Europei foarte puţin cunoscut. În
mijlocul unui relief deluros şi a unor văi bogate, trăiesc oameni, iar majoritatea încă urmează
stilul de viaţă agrar tradiţional.Viaţa lor poate părea grea şi simplă şi chiar este o luptă
milenară împotriva vremii,
pentru a cultiva recolte,
pentru a creşte animale,
pentru a lucra din zori până
în seară fără multele
conforturi mecanicizate şi
electronice pe care noi le
credem esenţiale.
Dar această viaţă se poate răsplăti prin simplicitatea pe care o arată fiecare zi de muncă, iar
familia şi prietenii garantează că adesea se pot găsi motive de sărbătoare. Sărbătorile
sezoniere, precum Crăciunul, Paştele sau alte sărbători locale şi nunţi, şi-au păstrat valoarea
de a rupe rutina zilnică, de a petrece mai multe zile la rând şi acest lucru se face cu plăcere. 
Oamenii din Maramureş, moroşenii, sunt foarte ospitalieri, întotdeauna gata să-şi primească
vizitatorii în casele lor, să ofere un pahar de horină, băutura locală distilată, făcută din prune
sau mere. Ospitalitatea lor este faimoasă, aşa cum e şi plăcerea de a socializa cu prietenii, dar
şi cu vizitatorii.
Acest fapt face din Maramureş un loc „uşor” şi interesant de vizitat, pe lângă faptul cp
oamenii şi-au păstrat tradiţiile poate mai bine decât orice altă comunitate română, încă
purtând costumul popular, ţesându-şi textile, sculptând obiecte din lemn şi tot aşa.

2
De ce această regiune este considerată unică şi cei care au fost acolo doresc să se întoarcă?
Răspunsul – un amestec de trei lucruri: peisaje incredibile, oameni cinstiţi şi simpla civilizaţie
a lemnului, cu faimoasele biserici ale căror turle se pot vedea de departe. Natura, oamenii,
casele şi bisericile sunt legate spiritual şi au menţinut această legătură până în prezent.

De aceea am avut numeroase motive pentru a alege ţinutul Maramureşul deoarece in această
regiune se află suficiente branduri culturale care pot aduce faimă şi o oarecare prosperitate
într-o Europă fără graniţe.
Prezenta lucrare de atestat cu tema „Promovarea produsului turistic în județul
Mramureș” este structurată pe trei capitole:
Primul capitol numit „Considerații generale” prezintă pe scurt generalitățile
conceptului de produs turistic în România.
Al doilea capitol numit „ Produsul turistic în județul Maramureș” surprinde
particularitățile turistice ale acestei zone, localizarea dar și tipurile de turism ce pot fi
practicate în această zonă.
Al treilea capitol numit „Produs turistic în Maramureș” reprezintă partea practică a
acestei lucrări de certificare a competențelor profesionale, astfel este prezentat un traseu
turistic în zona Maramureului împreuna cu analiza de preț si calculele necesare pentru
stabilirea costurilor.

3
 Capitolul I Considerații generale

1.1 Conceptul de produs turistic

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale şi a istoriei sale bogate,

având de asemenea o contribuţie importantă la economia ţării. De curând s-a dezvoltat şi
turismul rural ce se concentrează asupra promovării folclorului şi tradiţiilor.

Numeroşi autori au fost preocupaţi de cercetarea naturii şi conţinutului produsului turistic:

 W. Hunziker arată că “oferta turistică este o combinaţie de elemente materiale şi
servicii, combinaţie în cadrul căreia serviciile joacă rolul principal”.
 J. Krippendorf consideră produsul turistic “un mănunchi de elemente materiale şi
imateriale oferite consumului şi care ar trebui să aducă unele foloase comparatorului,
adică să-l satisfacă”.
 H. Medlik înţelege prin produs turistic “un amalgam de elemente tangibile şi
intangibile, concentrate într-o activitate specifică şi cu o destinaţie specifică”.
 E. Niculescu consideră că “produsul turistic poate fi definit ca o îmbinare de bunuri
materiale şi servicii oferite de personalul din activităţile turistice şi cele adiacente, care
punând în valoare elementele patrimoniului turistic şi ale infrastructurii turistice şi
folosind avantajele create de infrastructura generală a ţării sau a zonei respective şi de
cadrul instituţional, urmăresc satisfacerea unor motivaţii specifice şi generale ale
consumatorilor turistici”.
 O. Snack defineşte produsul turistic prin “ansamblul de servicii şi de facilitate care se
materializează în ambiţia specifică a factorilor naturali şi artificiali de atracţie şi a
amenajărilor create, care reprezintă elemente componente ale ofertei turistice şi pot
exercita o forţă pozitivă de atracţie asupra turiştilor”.

Din definiţiile de mai sus, rezulta:

Produsul turistic reprezintă un ansamblu de bunuri materiale şi servicii capabile să
satisfacă nevoile de turism ale unei persoane între momentul plecării şi momentul sosirii în
locul de plecare.

Produsele turistice se deosebesc semnificativ de produsele celorlalte ramuri ale producţiei

materiale prin următoarele caracteristici:

Sunt eterogene - rezultat al dependentei serviciilor de dotările materiale şi persoana

prestatorului

Sunt complexe - rezultat al combinării în variante multiple ale elementelor

componente

Sunt nestocabile - elementele care le compun (exemplu: locurile din avion, zăpada,
nopţile de cazare) nu pot fi stocate

Se produc pe măsura ce se manifestă consumul

4
 Au caracter sezonier, cu excepţia reuniunilor, afacerilor si parţial, turismul de sfârşit
de săptămâna sau cel balnear.

Produsul turistic este o combinaţie în variante multiple a:

- elementelor de atractivitate (resurse turistice naturale şi antropice) pe care le oferă o
zonă (destinaţie dată);
- serviciilor specifice şi nespecifice (rezultat al acţiunii forţei de muncă asupra bazei
materiale generale şi specifice).

În sens restrâns, prin produs turistic se înţelege totalitatea bunurilor şi serviciilor oferite
turiştilor de către una sau mai multe întreprinderi turistice (agenţii de turism sau prestatori
direcţi – hotel, restaurant, etc.)
Produsul turistic este deci o formă de comercializare a ofertei turistice. Elementele sale
componente (transport, cazare, alimentaţie, agrement, tratament balnear, s.a.) putându-se
comercializa sub formă de pachet turistic sau separat.

Între componentele produsului turistic există o relaţie de interdependenţă, fiecare dintre

acestea având un rol important în crearea satisfacţiei clienţilor.

I. Resurse turistice

Naturale – poziţie geografică, Antropice – atracţii culturale – istorice şi

relief, climă, hidrografie, flora, artistice; instituţii şi evenimente culturale –
faună, monumente ale naturii. artistice; elemente etnografice şi folclorice;
elemente sociale – demografice.

Rolul acestora:
Atractivitatea – reprezintă motivaţia
călătoriei în cazul majorităţii formelor de
turism
„Materiile prime” – pentru a putea fi
valorificate trebuie prelucrate în cadrul
unor procese de producţie specifice.

5
 III. Baza materiale specifică turismului

Mijloacele de transport Unităţi de cazare, alimentaţie,

specifice turismului, mijloace instalaţii de agrement, instalaţii
de transport pe cablu de tratament balnear.

Rolul acestora:
Punerea în valoare a resurselor naturale şi
antropice, valorificarea acestora depinde de nivelul
de dezvoltare al instruirii turistice.

IV. Forţa de muncă

Influenţează calitatea serviciilor oferite prin

structura, aptitudinile, calificarea formaţiei de personal;
motivarea şi perfecţionarea profesională

Rolul acestora:
este de a produce împreună cu baza
materială servicii

6
1.2 Conceperea de produse turistice

Conceperea unui produs turistic presupune parcurgerea următoarelor etape:

1. Culegerea informaţiilor despre:

a) Cererea: venituri, timp liber, vârstă, categorie socio – profesională;
b) Oferta concurenţei: produse turistice oferite, preţurile şi tarifele practicate;
c) Componentele incluse în propria ofertă: obiective, baza tehnico - materială.

2. Selectarea obiectivelor turistice, serviciilor oferite şi unităţilor prestatoare în

funcţie de clientelă şi particularităţile cererii.

3. Combinarea şi asamblarea componentelor produsului turistic – organizare

preliminară:
 Tour – operatorul alege:
 Destinaţia;
 Mijlocul de transport;
 Unităţile de cazare, unităţi de alimentaţie:
 Alte servicii incluse în pachet.

4. Asigurarea serviciilor necesare pe tot parcursul călătoriei

 Agenţia de turism:
 Încheie contracte, convenţii cu prestatorii direcţi de servicii
turistice;
 Emite comenzi de rezervare;

 Va întocmi programul turistic.

5. Determinarea preţului produsului turistic
 Analiza de preţ va conţine:
 Costul serviciilor de bază: transport, cazare, alimentaţie;
 Costul serviciilor suplimentare;
 Comision;
 T.V.A.

6. Promovarea produsului turistic

 Realizarea şi distribuirea broşurilor, pliantelor, afişelor turistice;
 Mass – media.

7. Lansarea produsului turistic pe piaţă

 Un şir de acţiuni prin care produsele turistice se fac cunoscute atât pe
plan local, cât şi naţional.

7
1.3 Categorii de produse turistice oferite de o agenţie de turism

 circuite;
 sejururi (pachete de vacanta);
 croaziere;
 produse tematice. Exemple: vânătoare sportiva, congrese s.a.
La acestea se adăuga : rezervările pe liniile aeriene sau în hoteluri, vânzări de bilete
pentru orice mijloc de transport terestru, marin sau aerian, servicii de primire (“meeting” sau
“transfer”, închirieri de autoturisme, asigurări pentru plecări in străinătate s.a.)

 Sejururile – reprezintă un pachet de servicii oferite turiştilor pentru petrecerea vacantei

intr-o staţiune turistica. Acest tip de produs turistic presuune rămânerea in aceasta
staţiune.
Forme :
1. sejururi cu pensiune completa de tipul:
 formulei tradiţionale pentru hotelurile din staţiunile turistice;
 formulei moderne propusa de cluburile de turism care adăuga un program
de animaţie si de sporturi.
2. sejururi comercializate in formula : demipensiune, cazare + mic dejun sau doar
simpla cazare.
 Circuitele – sunt un produs turistic vândut de o agenţie de turism grupurilor
organizate sau turiştilor individuali care presupune vizitarea pe parcursul acestora a unor
obiective turistice, regiuni sau tari. Alături de transport, pachetul de servicii poate include
cazare în formula pensiune completa, demipenisiune, cazare + mic dejun. Cel mai utilizat
mijloc de transport este autocarul.
 Croazierele - reprezintă un tur realizat cu vaporul care include un pachet
deservicii de vacantă oferite de un hotel plutitor : transport, cazare, alimentaţie, şi o
multitudine de posibilităţi de divertisment : baruri, restaurante, (servirea mesei 24 de ore din
24) sala de fitnes, cinema , cazinouri.

Paralel cu acestea s-au dezvoltat şi multe produse noi care oferă transport şi cazare
combinate cu servicii specializate pentru diferite grupuri :
 vacante sportive (sky, golf, pescuit);
 vacante cu sejururi de tratament pentru sănătate;
 calatorii de aventura ;
 incentive ;
 pentru conferinţe etc.

8
 Capitolul II Produsul turistic în județul Maramureș

2.1 Localizarea şi caracterizarea judeţului Maramureş

Judeţul Maramureş este situat in partea de

nord a ţării, este invecinat cu judeţele Satu Mare,
Sălaj, Cluj, Bistrita-Năsăud, şi Suceava iar la
nord este delimitat de frontiera de stat cu
Ucraina. Are o suprafaţă de 6215 kmp (2,6% din
suprafaţa ţării) şi un relief variat ca morfologie şi
complex din punct de vedere geologic.
Zonă montană aparţinand Carpaţilor
Orientali reprezintă 43% - zona de dealuri,
podişuri şi piemonturi 30%, iar zona joasă - depresiuni, lunci şi terase - 27% din suprafaţa
judeţului.Principalele unităţi montane sunt: Munţii Rodnei (cei mai inalţi), Maramureşului, şi
lanţul vulcanic Ignis - Gutai - Tibles.
Datorită bogăţiilor solului şi subsolului, in judeţul Maramureş, s-a dezvoltat o intensă 
activitate economico-socială  care constituie in acelasi timp sursa  pentru poluarea extinsă a
tuturor factorilor de mediu. Cu o populaţie de peste 540 mii locuitori şi  un grad de urbanizare
de 53%, judeţul Maramureş prezintă un relief variat incluzind  in proporţii aproximativ egale
zone montane dealuri şi depresiuni cu lunci şi terase.
Dezvoltind masiv  după anii 70, vechi preocupari ale populaţiei judeţului extracţia şi
prepararea minereurilor neferoase, metalurgia neferoasă şi extragerea şi prelucrarea masei
lemnoase regimul trecut a neglijat asigurarea condiţiilor necesare de protecţie a mediului
astfel incit la ora actuală, cu excepţia instalaţiilor de epurare a apelor uzate, instalaţiile şi
echipamentele destinate protecţiei factorilor de mediu sunt depaşite ca şi capacitate şi uzate
fizic şi moral. Activităţile industriale localizate  in zone bine delimitate uneori foarte aproape
sau chiar in aglomerări umane au condus ca şi in cazul zonei Baia Mare la apariţia unor surse
intense de poluare a mediului cu efecte asupra stării de sănătate a populaţiei.    

9
 2.2 Prezentarea generală a potenţialului turistic al zonei Maramureş

2.2.1 Resurse naturale:

Potenţialul turistic natural este legat mai ales de relieful montan (etajat) de o
diversitate deosebită.Zona montana aparţinand Carpaţilor Orientali reprezintă 43% - zona de
dealuri, podişuri şi piemonturi 30%, iar zona joasă - depresiuni, lunci şi terase - 27% din
suprafaţa judeţului. Principalele unitaţi montane sunt: Munţii Rodnei (cei mai inalţi),
Maramureşului, şi lanţul vulcanic Ignis - Gutai - Tibles.
Munţii Maramureşului:
Nu se remarcă prin altitudine( au cu puţin sub 2000 m) ci prin varietate şi
sălbăticiune, prin intinsele paduri. Pană in
anumite locuri se poate ajunge cu masina mică,
apoi cu bicicleta, caruţa, dar mai departe numai
pe jos. Atracţia cea mai mare o reprezintă
trenuleţul cu locomotiva cu aburi (" mocaniţa ") ,
pe linie ferată cu ecartament ingust, care porneşte
din localitatea Viseu de Sus şi străbate
impresionantul defileu al Vaserului pe o distanţă
de cca 42 km, pană in inima munţilor. Prezintă şi un sector alpin, cu pajişti şi varfuri
stancoase, unde există numeroase puncte de belvedere. Sălbăticiunea văilor şi posibilitatea de
aventură sunt punctele forte ale acestora. Traseele montane nu sunt marcate. Mulţimea
izvoarelor minerale situate in cadrul unor peisaje montane veritabile te fac să apreciezi viata
la adevarata ei valoare.
Munţii Gutai – Ignis: Reprezentative sunt  " Creasta Cocosului " – rezervaţie
geologică şi ‘Cei trei apostoli'. Culmea principală are  in intregime atributele unui punct de
belvedere atat spre Ţara Maramureşului, unde satele par a fi vazute ca din avion, cat şi spre
estul, nordul şi vestul Romaniei pană la distanţe foarte mari. La baza abruptului, spre nord,
există două rezervaţii botanice. Munţii Gutai-Ignis sunt accesibili in toate direcţiile ; au
trasee cu grad de dificultate redus, cu numeroase puncte de belvedere şi atractii turistice :
cascade ( Sipot şi Covatari in bazinul raului Sapanta, cascada  Strungi), formaţiuni geologice

10
inedite , rezervaţii naturale, izvoare minerale etc. Altitudinea maximă o ating in Vf. Gutaiul
Mare ( 1443 m ), situat in partea sud-estică a munţilor. In zonele Mogosa şi Izvoare există
partii de ski cu teleski.
Munţii Rodnei: Cea mai mare parte a munţilor este formată din roci metamorfice
(şisturi cristaline ) rezultand forme de relief masive, văi adanci şi inguste sub formă de defilee
şi o creastă orientată est-vest, reprezentand un minunat traseu pentru drumeţii, usor accesibil,
cu numeroase puncte de belvedere. Prezenţa rocilor sedimentare, in special a calcarelor, a
determinat existenta a numeroase peşteri ( Izvorul Tausoare, Izvorul Izei,etc.) iar in sectorul
de izvoare a raului Iza    ( rau important al Ţării Marmureşului) un izbuc şi un ponor
Accesibilitatea acestora este foarte bună, din toate direcţiile cu deosebire dinspre nord, din
localităţile Borsa şi Moisei. Pe langă cele prezentate există o multitudine de alte atracţii
turistice : rezervaţii naturale (geologice, faunistice, floristice, peisagistice), cascade (Cascada
Cailor), cursuri subterane( raul Iza ), elemente de flora si fauna (capre negre, marmota, ursul
brun, cerbul, mistretul, floarea de colt etc.) . Traseele montane sunt accesibile si iarna, oferind
peisaje cu adevarat reconfortante. In partea nord-estica, in zona Borsa –Complex exista o
partie de ski cu telescun si teleski, o trambulina de sarituri cu schiurile( cea  mai inalta
trambulina naturala din    Europa ). Perioada medie a sezonului de ski este noiembrie-martie.
Clima este temperat continentala, iar precipitatiile sunt destul de bogate.Reteaua
hidrografica este reprezentata de principalele rauri: Tisa, Viseu, Iza, Lapus si Somes.
Vegetatia si fauna este caracterizata printr-o mare varietate de specii in functie de
altitudine, unele avand caracter endemic opaitul muntilor Rodnei, cochlearia pyrenaica
varietatea borzeana, melampyrum saxosum si campanula ciblesi.
Speciile de animale sunt bine reprezentate, având o mare varietate în functie de
altitudine: in zona alpinã de capra neagrã, marmota, acvila de stâncã, în jnepenis de cocsul de
mesteacãn, iar în pãdurile de conifere de râs, cocosul de munte, ursul brun, cerbul carpatin si
altele. În râurile de munte, Tisa, Viseu, Ruscova si Vaser, alãturi de pãstrãv si lipan, trãieste
cea mai valoroasã specie de salmonid, lostrita. In judet se gaseste un numar relativ mare de
pastravarii. Aici se pot aminti localitatile: Firiza, Blidari, Sapanta, etc.
In bogatia de atractii turistice a Tarii Maramuresului se afla si cel putin 6 cascade cu
adevarat spectaculoase. Trei dintre acestea se afla in Muntii Ignis ( Sipot, Covatari, Strungi )
una in Muntii Maramuresului si una in Muntii Rodnei.
Creasta Cocosului: Reprezinta o structura geologica inedita situata in Muntii Gutai.
Este o lama stancoasa, zimtata, de cca 60-80 m inaltime, cu statut de rezervatie naturala.
Numele este rezultatul aspectului sau, in special dinspre valea Marei. Este formata din roci

11
vulcanice, rezultate in cadrul unor eruptii cu caracter exploziv, sculptate de agentii hidro-
atmosferici . Prezinta forme diferite in functie de pozitia privitorului. Accesul este posibil
dinspre Pasul Pintea Viteazul, situat la o distanta mica, pe soseaua DN 18, care face legatura
dintre Sighetu Marmatiei si Baia Mare. Poate fi admirata de la distante foarte mari dinspre
Tara Maramuresului, pentru  care este un veritabil punct de belvedere. Configuratia acestei
formatiuni geologice permite si practicarea alpinismului.
Lacurile sarate:
Lacurile antropo-saline de la Ocna Sugatag: Cele mai mari lacuri sunt Lacul Gavrila si
Lacul Batran, fiind si cele mai mari ca suprafata din Romania(de acest tip). Acestea
impresioneaza atat sub aspect  peisagistic si de agrement, cat si mai ales prin prisma factorului
istoric, prin curiozitatile si misterele pe care le ascund de secole. De asemenea, se pare ca aici,
in cadrul exploatarilor de sare, s-a desfasurat prima greva organizata din lume (1492).
Lacul sarat de la Costiui: Pe locul unor foste ocne de sare, intr-un peisaj natural relaxant, se
afla unul dintre frumoasele lacuri antropo-saline din Depresiunea Maramures. Salinele aveau
dimensiuni foarte mari, cele mai vechi erau in sistem clopot iar cele din ultimele 300 ani in
sistem trapezoidal de tip sala. Lacul s-a format intr-o cuveta rezultata prin prabusirea mai
multor saline. In imediata apropiere  se afla baile sarate Costiu, cu efecte tamaduitoare
remarcabile.
Defileul si “mocanita” de pe raul Vaser: Defileul Vaserului, cu aspectul unui
canion, este situat in sectorul estic al Muntilor Maramuresului, pe care raul Vaser il strabate
pe o distanta de cca 42 km. In perioada 1924-1932 prin acest defileu a fost construita o cale
ferata cu ecartament ingust (0,76 m), pe unde vagoanele incarcate cu lemne erau si sunt si in
prezent tractate de locomotiv e cu abur. Defileul are peretii abrupti, este puternic impadurit,
cu numeroase izvoare minerale. Turistii pot parcurge intregul defileu in vagoane destinate
acestui scop. Trenuletul cu abur ( " mocanita " ) pleaca zilnic din localitatea Viseul de Sus,
atingand punctele Novat, Faina si chiar Macarlau. De pe acest traseu se pot face drumetii pe
muntii din jur, unde exista numeroase puncte de belvedere . Se remarca V f. Toroiaga (1930)
cu panorama deosebita spre Muntii Rodnei, Depresiunea Maramuresului si celelalte sectoare
ale Muntilor Maramuresului. Atractivitatea acestuia rezulta din faptul ca in prezent in
Romania se pastreaza doar cateva asemenea trenulete. Traseul este reconfortant cu efecte
tamaduitoare pentru cei prinsi de stresul cotidian.

12
 2.2.2 Resurse antropice:

Biserici din lemn:   In Tara Maramuresului

exista peste 50 de biserici din lemn, unele incluse
de UNESCO in patrimoniul universal. Cea mai
veche este Biserica Balcului din Ieud ( Biserica
din Deal ), construita in anul 1364. Cea mai inalta
este biserica Manastirii Sapanta –Peri, care se pare ca este cea mai inalta din lume.(75 m) .
Barsana: Reprezinta un complex monahal remarcabil prin faptul ca aici este concentrata
arta cioplitului in lemn din Tara Maramuresului. Manastirea cuprinde mai multe constructii,
toate realizate cu mult gust, sub  indrumarea staretei Filofteia Oltean. Este localizata in
comuna Barsana, pe drumul judetean DJ. 186, la iesirea spre comuna Stramtura, pe malul
drept al raului Iza.
     Constructiile sunt realizate in ultimii  ani, dar continua traditia unei manastiri foarte vechi,
mentionata documentar inca din sec. al XIV-lea.
    Biserica manastirii intra in topul celor mai inalte constuctii de acest tip din Europa, fiind un
exceptional punct de belvedere .
In present acest lacas de cult este vizitat de foarte multi turisti din
toate colturile lumii.

Cimitirul “Vesel” – Sapanta

  Creatie a mesterului popular Stan Ioan Patras, Cimitirul " Vesel "
este localizat in zona centrala a comunei Sapanta , la distanta mica
de DN 19. Incepand cu anul 1934, mesterul a pus cate un epitaf pe
crucile mormintelor,  un scurt poem scris la persoana intai, usor
ironic, dand astfel un nou sens mortii. Se pare ca obiceiul de a
ironiza moartea este de origine dacica . Pe fiecare cruce este o reprezentare realizata in culorii
vii,   care istoriseste viata raposatului si chiar cauza mortii. Creatorul acestui cimitir a avut

13
umorul de a-si compune propriul epitaf si a ciopli si picta crucea care marcheaza acum
mormantul sau. In prezent, crucile sunt
realizate de urmasii mesterului Stan Ioan
Patras .

Muzeul "Memorialul Victimelor

Comunismului si al Rezistentei"-Sighet
Este o cladire mare, cu mai multe corpuri,
construita in perioada 1896-1899 de catre Imperiul Austro-ungar. Dupa Cel de-al Doilea
Razboi Mondial, noua putere comunista a ales aceasta inchisoare ca loc de detentie pentru
elita intelectualitatii romanesti deoarece era situata in imediata apropiere a granitei dintre
Romania si fosta URSS. De asemenea, regiunea este strabatuta de o cale ferata cu ecartament
larg ( specifica doar fostei URSS ) care intra in Romania prin localitatea Campulung la Tisa si
dupa cca 50 km iesea din nou in fosta URSS (azi Ucraina ) prin localitatea Valea Viseului.

Muzeul Maramuresului – Sighetu

Marmatiei: Desi este localizat intr-un oras cu
doar 45.000 locuitori, Muzeul Maramuresului
din Sighetu Marmatiei concentreaza valori
inestimabile de pe un spatiu mult mai larg,
cunoscut sub numele de Tara Maramuresului.
Muzeul a cunoscut diferite etape de evolutie, dar
cea mai reprezentativa este perioada ultimelor
trei decenii, cand s-a imbogatit si diversificat, ajungand in prezent la cateva sectii si
numeroase alte obiective dispersate in intregul cuprins al Tarii Maramuresului. Expozitia de
baza (etnografie) este organizata intr-o conceptie de expunere moderna, colectiile etnografice
fiind structurate pe categorii ale culturii si artei populare, ocupatii, industrie casnica, textile,
mobilier taranesc, elemente de arhitectura populara, textile si tesaturi, port popular, ceramica
si obiceiuri.
Sectia etnografica de pe str. Bogdan Voda nr.1 expune unelte si instalatii legate de
principalele mestesuguri traditionale (unelte agricole, unelte legate de arta tesutului, cergi,
icoane, masti, ceramica, elemente de arhitectura).

14
Sectia etnografica in aer liber , numita si Muzeul Satului m aramuresean este situata pe
Dealul  Dobaies, in partea de est a orasului, la 300 m distanta de drumul national DN18. In
jurul bisericii din lemn, adusa din
satul Oncesti, se dezvolta un
adevarat sat tipic maramuresean.
Gospodariile acestuia  ii permit
vizitatorului  sa sesizeze
adevarata esenta a arhitecturii
populare a Tarii Maramuresului,
asa  cum a fost aceasta structurata
de-a lungul secolelor
Sectia de istorie este situata in
centrul orasului la sediul central
al m uzeului, Piata Libertatii
nr.15. Functioneaza si cu expozitii
speciale cu caracter temporar, pe teme de I storia Maramuresului. Detine una dintre cele mai
mari colectii din epoca bronzului.
Sectia de stiintele naturii , situata in aceeasi cladire cu cea de istorie, are o expozitie
permanenta cuprinzand exponate din flora si fauna Tarii Maramuresului.
Alte alemente de atractivitate ale Muzeului Maramuresului din Sighetu Marmatiei sunt :
- Casa Ioan Mihaly de Apsa ,str.Ioan Mihaly de Apsa nr.17 Sighetu Marmatiei
- Casa muzeu Vasile Kazar din localitatea Vadu Izei
- Muzeul scolar din localitatea Barsana
- Casa-muzeu din localitatea Ieud
- Casa-muzeu Ilie Lazar din localitatea Giulesti
- Casa-muzeu Stan Ioan Patras din localitatea Sapanta
- Colectia muzeala de la Viseu de Sus

Muzeul etnografic al Familiei Ples: Situat in localitatea Ieud, asezare plina de atractii
turistice de efect, muzeul particular al Familiei Ples reprezinta o gospodarie autentica ce
concentreaza valori etnografice din intregul sat. Multimea si varietatea exponatelor te fac sa ai
foarte multe intrebari despre ceea ce a insemnat viata rurala in Tara Maramuresului. Muzeul
este situat in apropierea celei mai vechi biserici de lemn din Romania, adica Biserica din Deal
(Biserica Balcului), construita in anul 1364.

15
 2.3.Forme de turism practicate în județul Maramureș
Formele de turism practicate în județul Maramureș sunt variate.
Turismul cultural
În acest domeniu se remarcă capacitatea operatorilor culturali datorită cărora, conform
studiului Centrului de studii şi cercetări în domeniul culturii din Bucureşti, care analizează
produsele culturale, judeţul Maramureş se clasează pe primul loc între judeţele ţării în termeni
de obiective de patrimoniu, număr de monumente Unesco (în anul 2004).
Cele mai importante atracţii culturale sunt :
 Cetăţile medievale: Baia Mare –Turnul Măcelarilor, transformat în timpul lui Iancu
de Hunedoara şi cel mai reprezentativ monument, Turnul Sfântului Ştefan; Monetăria
Imperiului (actualmente Muzeul Judeţean Maramureş) ;
 Monumente Unesco : biserici de lemn: Bârsana din 1720, Budeşti-Josani, Deseşti,
Ieud, Biserica din vale, Siseşti, Plopis ;
 Monumente de arhitectură: Baia Mare (Maramureş) ;
 Aşezare fortificată din epoca medievală : Cetatea Chioarului –Maramureş ;
 Orasele- târg: Baia Mare, Şomcuta Mare, Sighetu Marmaţiei (Maramureş) ;
 Muzee de istorie si arheologie: Muzeul de istorie Baia Mare, Muzeul de istorie şi
arheologie Maramureş, Muzeul Rezitenţei Anticomuniste - Memorialul Sighet ;
 Atracţii urbane: Centrul istoric Baia Mare, clădiri de patrimoniu şi Centrul istoric
Sighetu Marmaţiei ;
 Zonele etnografice şi meştesugăreşti: centre meştesugăreşti în domeniul olaritului,
Săcel, Baia Sprie ;
 În domeniul textilelor de interior: Sapânţa, Târgu Lăpuş, porţile maramureşene –
Ţara Maramureşului văile Cosâu, Iza, Mara, Vişeu;
 Alte meşteşuguri practicate: sculptura, icoane pe lemn şi sticlă, realizarea de
podoabe populare.

16
 În judeţul Maramureş există castele, conace, case memoriale, cetăţi mediavale, printre
cele mai importante obiective se numără:
 Castelul de la Pribileşti, al contelui Teleki, castel în stil Renaisance şi Baroc, castel
care are un mare potenţial, dar trebuie realizate lucrări de reabilitare ;
 Castelul din Satulung;
 Conacul Teleki de la Coltâu care găzduieşte Muzeul Petofi Sador ;
Cetatea Chioarului
Turismul religios
Există în regiune multe areale încărcate de spritualitate şi locuri de pelerinaj:
 Zona Munţilor Maramureşului (mai ales biserici de lemn)
 Cimitirul vesel de la Săpânţa este unul din cele mai cunoscute şi originale
obiective turistice din regiunea de NV, care atrage anual un număr impresionant de turişti.
 Zona depresiunii Maramureşului, cu manifestări religioase de tradiţie.
 Mănăstiri – zona Lăpuşului (Rohia, Rohiiţa, Habra) - zona Maramureş istoric
(Bârsana, Moisei, Peri-Sapânţa).
În judeţul Maramureş sunt peste 100 de biserici de lemn, adevărate opere de artă, opt
dintre acestea fac parte din patrimoniul Cultural UNESCO, mărturie a valorii lor deosebite.
Turismul balnear
Apele din aceste locaţii pot fi folosite în scopuri curative şi de agrement. Minele de
sare închise şi lacurile sărate de la Ocna Şugatag, Coştiui prezintă un potenţial excelent de
atragere a turiştilor din Maramureş.
În profil teritorial se remarcă staţiunile balneo-turistice din Depresiunea
Maramureşului, una binecunoscută, cu potenţial de dezvoltare: Ocna Şugatag. La fel de
importanta este staţiunea de iarna: Borşa. În localităţile urbane mari este localizată o
infrastructura alcătuita din unităţi hoteliere de diferite dimensiuni. S-au dezvoltarea pensiuni
mici care folosesc oportunităţile atracţiilor mediului în care sunt localizate.
În judeţul Maramures mai există o serie de zone turistice balneare cu potenţial de
dezvoltare: Coştiui- ape sărate, Stoiceni-ape minerale, Dăneşti-ape sulfuroase
Turismul montan
Practicarea turismului montan are condiţii foarte bune de dezvoltare datorită
potenţialului oferit de cele doua catene muntoase ale Carpatilor Orientali, cu caracteristicile şi
peisajele sale. În munţii Maramuresului, Rodnei şi Ţiblesului se pot practica drumeţiile
montane, alpinismul, escalada, etc. prezentând oportunităţi excelente pentru dezvoltarea

17
acestui tip de turism. La acestea se adauga potentialul cinegetic. Zona Borsa, situată în
Maramureşul istoric, este una dintre cele mai frumoase zone ale României, (dacă nu cea mai
frumoasă, aşa cum o consideră localnicii). Borşa este situată în partea de nord-est a judeţului
Maramureş, în partea de nord-vest a României, la frontiera cu Ucraina. Situată la extremitatea
nordica a Carpaţilor Orientali, zona Borşa are un relief foarte variat ca morfologie şi complex
prin alcătuirea sa geologică, compus din trei unităţi: Muntii Rodnei, Muntii Maramureşului şi
Depresiunea Maramureş. Munţii Rodnei conservă urme glaciare pe versanţii nordici: creste
înguste, căldări glaciale cu pereţi abrupţi si iezere alpine, văi sălbatice cu povârnişuri aproape
verticale.
Relieful munţilor Maramureşului este extrem de variat: zone alpine cu bogat înveliş
vegetal, abrupturi stâncoase, platouri calcaroase suspendate, izbucuri carstice, văi vijelioase
cu defilee întrerupte de lunci înierbate, izvoare minerale, etc
Depresiunea Maramureş este una din cele mai mari şi mai interesante unităţi naturale
de acest gen din Carpaţii Orientali.
Diversitatea formelor de relief, fragmentate de numeroase ape cu defilee de o rară
frumuseţe, pădurile masive de conifere şi foioase cu faună de mare interes cinegetic, izvoarele
minerale conferă regiunii un grad ridicat de atractivitate turistică.
Lacurile au în mare parte origine glaciară şi sunt situate la altitudini ce ating 1.800 -
1.900 m, pitorescul lor atragând mulţi turişti.
Principalele zone din Maramureş unde se practică turismul montan în judeţul
Maramureş sunt munţii Gutin (Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Deseşti, Băiuţ), Ţibleş– Tg
Lăpuş Rodnei – Dragomireşti, Moisei, Borşa Mţii Maramureşului – Vişeul de Sus, Vişeul de
Jos, Borşa.
Turismul de afaceri şi evenimente
Turismul de afaceri este considerat principala sursă de venituri pentru industria
hoteliera autohtonă. În ultimii ani, o dată cu intrarea pe piaţa românească a marilor companii
străine, numărul celor care vin în România în interes de afaceri a crescut considerabil.
Efectele pozitive se văd în special în marile oraşe.
Condiţiile pentru organizarea de congrese, simpozioane, întâlniri sunt asigurate în
prezent de hotelurile şi instituţiile din oraşele mari: Baia-Mare - Millennium Business Center
(peste 80 de evenimente organizate în primele 8 luni ale anului anul 2006), Centrul marketing
şi expoziţii al CCI Maramureş, Biblioteca Judeţeană cu spaţii generoase de conferinţe, dotate
cu aparatură tehnică multimedia şi cu facilităţi de nivel european.

18
 Există câteva evenimente culturale deosebite care reunesc o gama largă de activităţi
muzicale, dansuri, si alte manifestări culturale: Sărbătoarea Castanelor de la Baia Mare.
În judeţul Maramureş, manifestările culturale tradiţionale, festivaluri folclorice şi
târgurile se desfăşoara pe tot parcursul anului dupa un calendar stabilit în fiecare an, şi atrag o
multitudine de turişti. Amintim dintre cele mai importante: Festivalul Lenkerului Cavnic,
Udătorul - Surdesti, Târgul Cepelelor – Asuaju de Sus , Măsurişul oilor – Târgu Lăpuş,
Tânjeaua de pa Mare, Sânziene – Borşa, Festivalul Nunţilor Vadu Izei şi Onceşti, Festivalul
Stuparilor, - Cerneşti, Roza Rotalinda zilele culturii din Rozavlea, Hora de la Prislop Borşa,
Sărbătoarea castanelor Baia Mare, Festival Internaţional de poezie Sigeht, Festivalul
Tradiţiilor de iarnă Sighetu Marmaţiei.

Turismul sportiv şi de agrement

Iubitorii de sport vor fi încântaţi să afle că în această privinţă există o gamă largă de
posibilităţi în Maramureş. Sporturile de sală pot fi practicate mai ales în oraşe sau în staţiuni.
Priveliştea variată a ţinutului propune o ofertă largă pentru sporturile care se desfăşoară în aer
liber.
Drumeţiile rămân una din activităţile cele mai practicate în regiune. Munţii
încântători, dealurile şi câmpiile pot fi descoperite urmând cărările marcate sau nemarcate.
Excursiile combinate cu campingul sunt, de asemenea, foarte frecvente, deşi sunt puţine
campinguri care să aibă şi facilităţi. Vânatul este destul de popular. Printre vânatul mai mare
se numără căprioara, căpriorul, capra neagră, ursul, vulpea, lupul şi porcul mistreţ, iar în
categoria vânatului mai mic se întâlnesc iepuri de câmp şi păsări precum cocoşul şi găina de
munte şi fazanii.
Pescuitul în Maramureş poate fi făcut atât în lacurile din Baia Mare şi din alte oraşe,
cât şi în râuri precum Lăpuş, Someş, Tisa, Iza, Mara şi Vişeu. Printre speciile de peşti se
regăsesc carpul, păstrăvul, ştiuca, cleanul, dracul-de-mare şi altele. Pescuitul este interzis între
martie şi mijlocul lui iunie, dar sunt şi unele zone în care pescuitul este interzis cu scopul de a
proteja speciile pe care de dispariţie.
Sporturile de iarnă sunt foarte populare în Maramureş, zonă în majoritate muntoasă,
acoperită cu zăpadă timp de mai multe luni. Schiatul este practicat ăn mai multe staţiuni care
au pârtii moderne, precum Borşa, Izvoare, Mogoşa, Cavnic şi Şuior, dar acest sport poate fi
practicat şi în afara pârtiilor. Cel din urmă caz este, totuşi, recomandat, doar schiorilor
experimentaţi. Pârtiile de schi au facilităţi şi pentru snowboard, săniuş, bob, etc. Alpinismul
pe gheaţă este posibil pe unele cascade în timpul iernii, cum ar fi Ciuroi, Strungi şi Izvorul

19
Cailor.
Alpinismul pe stânci poate fi practicat în mai multe locuri: în munţii Rodnei şi ai
Maramureşului (vârful Pietrosu, Piatra Rea, Piatra Arsă, Comanu Mic, etc.), în munţii Igniş-
Gutâi-Ţibleş (Creasta Cocoşului, Piatra Tisei, Piatra Biserica Vulpii, Piatra Custuri, Piatra
Săpânţei, Cheile Tătarului, Piatra Şoimului, vârful Igniş, etc.). Numeroasele drumuri
forestiere permit atât sporturi cu motor (motocross, off-road), cât şi mersul cu bicicleta prin
munţii Maramureşului, Rodnei şi Gutâi, prin păduri de pin sau molid, sau pe drumuri care
însoţesc cursul apelor. Mersul cu paraplanorul în Maramureş oferă nu doar plăcerea
zborului, ci şi admirarea unor peisaje deosebite. Sunt mai multe locuri pentru planat: pe vârful
Peak aproape de Cavnic, Dealu Minei aproape de Baia Sprie, vârful Ţibleş, Creasta
Cocoşului, vârful Pietrosu, Piatra Rea, vârful Bătrâna, etc. Pentru entuziaştii în ceea ce
priveşte mersul cu pluta, canoe şi kayak, sunt mai multe locuri privilegiate pentru astfel de
sporturi. Râurile Vişeu, Vaser, Mara, Iza, Săpânţa, Cavnic şi Lăpuş sunt foarte recomandate în
timpul lunilor martie-apriliem când zăpada care se topeşte în munţi ridică nivelul apei şi face
ca râurile să fie mai bine navigabile.
În ultimii ani, numeroase alte sporturi pentru exterior au devenit foarte populare. Excursia
prin peşteri este posibilă în numeroasele peşteri din regiune (Peştera Iza şi Piatra Rea în
Munţii Rodnei, Peştera Oaselor şi Ponorul Jitelor în Munţii Ţibleş, în multele peşteri
frumoase din Munţii Maramureşului). Fotografiatul naturii şi observarea vieţii sălbatice
pot fi practicate în tot acest lanţ muntos. De asemenea, de un mare interes sunt numeroasele
rezervaţii naturale, în care iubitorii naturii vor avea plăcerea de a descoperi specii rare de
plante şi animale, protejate prin lege.
Zona Maramureşului are o atât de bogată ofertă turistică, încât singurul lucru care nu
este disponibil în limitele acesteia e marea. În rest, regiunea acoperă totul, de la excursii pe
munte şi sporturi extreme la turism cultural şi religios, după preferinţele fiecăruia şi în funcţie
de anotimp. Dacă sunteţi un iubitor al naturii, cu siguranţă veţi iubi peisajele montane şi ale
văilor, care vă lasă fără respiraţie. Mai mult de 30 de zone naturale protejate, pajişti line, pline
de iarbă în timpul verii şi de zăpadă în timpul iernii, munţi acoperiţi de păduri veşnic
înverzite, toate se oglindesc în ape limpezi, de cristal, întinse pe toată regiunea. Celor cărora
le place să exploreze, un şir lung de excursii poate fi făcut atât pe văile apelor, cât şi prin
munţi. Excursioniştii se vor bucura să afle că Maramureşul are o reţea complexă de marcaje
forestiere şi de cărări marcate, care oferă privelişti minunate ale satelor şi ale peisajelor
incredibile: lacuri mici, cascade, peşteri, rezervaţii naturale, faună rară.

20
 Capitolul III
Produs turistic în Maramureș

Traseul programului este următorul: Vaslui – Baia Mare – Baia Sprie – Mara – Deseşti
– Hărniceşti – Giuleşti – Vadu Izei – Sighetu Marmaţiei – Câmpulung la Tisa – Săpânţa –
Câmpulung la Tisa – Sighetu Marmaţiei – Vadu Izei – Giuleşti – Hărniceşti – Deseşti – Mara
– Baia Sprie – Baia Mare – Vaslui
Număr de turişti: 20
Număr de ghizi: 1 ghid specializat în artă şi folclorul românesc şi vorbitor de limbi
străine
Număr de şoferi: 1
Mijloc de transport: Autocar
Număr de zile: 8 zile (7 nopţi)
Perioada desfăşurării: 1-8 august 2011
Număr de km parcurşi:
1.05.2015 – Vaslui – Baia Mare: 498 km
2.05.2015 – Baia Mare – Baia Sprie: 10 km
3.05.2015 – Baia Sprie – Mara - Deseşti – Hărniceşti: 35 km
4.05.2015 - Hărniceşti – Giuleşti – Vadu Izei: 14 km
5.05.2015 - Vadu Izei – Sighetu Marmaţiei – Câmpulung la Tisa: 19 km
6.05.2015 - Câmpulung la Tisa – Săpânţa: 12 km
7.05.2015 – Săpânţa - Câmpulung la Tisa - Sighetu Marmaţiei - Vadu Izei – Giuleşti
Hărniceşti – Deseşti – Mara - Baia Sprie - Baia Mare: 90 km
8.08.2011 – Baia Mare – Vaslui: 498 km

21
 Total: 1 176 km

Prezentarea traseului pe zile

Circuitul turistic va urmări în principal vizitarea următoarelor puncte turistice:
Baia Mare – Baia Sprie - Vadu Izei – Sighetu Marmaţiei – Săpânţa
ZIUA 1: 1.05.2015
Ora 7.30: Întâlnire centru Vslui. Plecare cu Minivan-ul către Baia Mare pe traseul Iași,
Suceava, cu scurte opriri.
Ora 16.30: Sosire Baia Mare, vizitare Biserica din Lemn, Biserica Sfânta Treime, casa
Iancu de Hunedoara, Turnul lui ştefan, Turnul Măcelarilor, Vechiul Han al oraşului, Muzeul
judeţean.
Ora 20.00: Cazare şi cina la hotel Mara (3*).
ZIUA 2: 2.05.2015
Ora 8.30: Mic dejun la hotel Mara (3*).
Ora 9.30: Plecare către Baia Sprie unde se vor vizita rezervaţia naturală Chiuzbaia,
Creasta Cocoşului, Lacul Albastru, Muzeul de Mineralogie şi biserici de lemn.
Ora 19.00: Cazare şi cina tradiţională în ambianţa unui taraf de muzică populară la
pensiunea Vlad (3 margarete).
ZIUA 3: 3.05.2015
Ora 8.30: Mic dejun la pensiunea Vlad (3 margarete).
Ora 9.30: Plecare către Mara – Deseşti – Hărniceşti unde se vizitează Cheile Tătarului,
Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Deseşti ridicată în anul 1770, case, porţi
monumentale, sopronuri pentru fân şi alte biserici din lemn.
Ora 19.00: Cazare şi cina la pensiunea Ioana (2 margarete) în satul Hărniceşti
ZIUA 4: 4.05.2015
Ora 8.30: Mic dejun la pensiunea Ioana (2 margarete).

22
 Ora 9.30: Plecare către Giuleşti – Vadu Izei, traseu care oferă pe lângă peisaje de un
mare pitoresc şi satisfacţia vizitării unora dintre cele mai vechi biserici din lemn, precum şi a
unui şir întreg de porţi maramureşene, adevărate arcuri de triumf rustice. Aici se vor vizita
Centrul etnografic şi Biserica din lemn Sf. Nicolae.
Ora 19.30: Cazare şi cina la Vila Doina în Vadul Izei

ZIUA 5: 5.05.2015
Ora 8.30: Mic dejun la Vila Doina
Ora 9.30: Plecare către Sighetu Marmaţiei – Câmpulung la Tisă. Aici se vizitează
clădirea actualei biserici reformate cea mai veche construcţie din oraşul Sighetu Marmaţiei ce
datează din secolul al XI-lea, clădirea monumentală a fostei prefecturi a judeţului Maramureş
care, pe fronton, deasupra uşii de la intrare, păstrează în original sterna veche a
Maramureşului, Gradina Morii şi Muzeul arhitecturii populare Maramureşene.
Ora 19.30: Cazare şi cina la pensiunea Casa Iurca.
ZIUA 6: 6.05.2015
Ora 8.30: Mic dejun la pensiunea Casa Iurca
Ora 9.30: Plecare către Săpânţa unde se vor vizita Cimitirul Vesel şi Centrul
etnografic.
Cimitirul Vesel de la Săpânţa (la 18 km de Sighetu Marmaţiei), unic în lume, uluieşte prin
originalitatea să. Crucile de lemn sculptate şi pictate de meşterul popular Stan Pătraș, l-au
transformat într-un adevărat muzeu. Coloritul crucilor şi textele pline de umor eternizează
ipostazele esenţiale ale vieţii şi evidenţiază vigoarea spiritului românesc care nu se teme de
moarte. Se poate spune ca satele maramureşene reprezintă o imensă Galerie de artă populară.
În zilele de sărbătoare decorul lor este completat de costumele localnicilor, puternic colorate,
cusute cu migală şi fantezie; obiceiurile reprezintă originale demonstraţii de artă populară.
Vestitele porţi maramureşene sunt adevărate „cărţi de vizită” ale sculpturii în lemn. Măiestrit
lucrate, ele au ca ornament elementul tradiţional pentru Ţara Maramureşului: semnul soarelui,
simbolul vieţii.
Ora 19.30: Cazare şi cina la pensiunea Adriana (3 margarete).

ZIUA 7. 7.05.2015

23
 Ora 8.30: Mic dejun la pensiunea Adriana (3 margarete).
Ora 9.30: Întoarcere pe traseul Câmpulung la Tisa - Sighetu Marmaţiei - Vadu Izei –
Giuleşti - Hărniceşti – Deseşti – Mara - Baia Sprie - Baia Mare
Ora 19.30: Cazare şi cina la hotel Mara (3*) în Baia Mare
ZIUA 8: 8.08.2011
Ora 8.30: Mic dejun la hotel Mara (3*)
Ora 9.30: Plecare către Vaslui pe traseul Suceava, Iasi.
Ora 17.30: Sosire în Vaslui, centru.

Analiza de preţ a circuitului turistic

Circuitul turistic maramureşean se desfăşoară în perioada 1-8 august 2011, şi prezintă
în programul turistic următoarele obiective: în Baia Mare - Biserică din Lemn, Biserica Sfânta
Treime, casa Iancu de Hunedoara, Turnul lui ştefan, Turnul Măcelarilor, Vechiul Han al
oraşului, Muzeul judeţean; în Baia Sprie - rezervaţia naturală Chiuzbaia, Creasta Cocoşului,
Lacul Albastru, Muzeul de Mineralogie şi biserici de lemn; Biserica cu hramul "Cuvioasa
Paraschiva" din Deseşti; Centrul etnografic şi Biserica din lemn Sf. Nicolae în Vadu Izei;
Grădina Morii şi Muzeul arhitecturii populare Maramureşene în Sighetu Marmaţiei; Cimitirul
Vesel şi Centrul etnografic din Săpânţa.
Beneficiarii acestui program turistic pot fi: - grup de turişti români sau străini
- grup de familii
Organizatorul grupului şi al circuitului turistic este ANTREC, unul din scopurile sale
fiind acela de a promova imaginea judeţului Maramureş şi de a îl aduce în acelaşi timp în
atenţia turiştilor de pretutindeni.
Calculaţia preţului de vânzare este înfăţişata în următorul tabel, observându-se
prezentarea tipurilor de cheltuieli, alături de comision şi asigurare, pentru că în final să rezulte
preţul total de vânzare pe persoana, apoi totalul preţului de vânzare pentru întreaga acţiune,
respectiv pentru cele 20 de persoane.

Preţul vânzare/persoană cuprinde următoarele servicii:

- cazare la hotelul Mara din Baia Mare, pensiunile Vlad, Ioana, Casa Iurca, Adriana şi
Vila Doina;
- masa în stil tradiţional

24
 - transport Vaslui – Baia Mare - Baia Sprie - Vadu Izei – Sighetu Marmaţiei – Săpânţa
– Baia Mare – Vaslui
- servicii de ghid specializat în arta folclorului românesc şi vorbitor de limbi străine
Se acorda facilităţi : tarifele pentru copii 0 – 6 ani: gratuit, tarifele pentru copii 6 -14
ani: reducere 50%.

Calculaţia preţului de vânzare

Nrt. Articole de Elemente de cheltuieli Elemente de Valoare
calculație calcul ( lei)/
crt. persoană

1. Cheltuieli directe Cheltuieli cu cazarea 35 lei/np*7 245

nopti
2. Cheltuieli cu 40 lei/zi*8 zile 320
alimentația
3. Cheltuieli cu 1280 25,6
transportul km*2lei/100
km
4. Cheltuieli culturale -
5. Cheltuieli cu ghidul 15
6. Cheltuieli cu șoferul 15
7. Cheltuieli 50
organizatorice
8. Alte cheltuieli -
9. Total cheltuieli 670,6
directe (CD)
10. Comision (10% * 67,06
CD)
11. Asigurare (3% * CD) 20,12
12. TVA (24% * 16,09
comision)
13. Total costuri 773,87
14. Rotunjiri 774
15. Total pret de vânzare 774

25
 Prețul total de vânzare/persoana este de 774 lei. Acest preţ este accesibil nu numai
pentru familiile cu venituri medii ci şi foarte atrăgător în acelaşi timp pentru străini.
Circuitul turistic în zona Maramureşului va fi promovat prin intermediul agenţiilor de
turism, internetului şi televiziunii

BIBLIOGRAFIE

1. Bran, Florina, Marin, D., Simon, Tamara - Economia turismului şi mediului înconjurător,
Editura Economică, Bucureşti, 1998
2. Cristureanu, Cristina - Economia şi politica turismului internaţional, Editura Abeona,
Bucureşti, 1992
3. Cândea, M., Bran, Florina Spaţiul geografic românesc. Organizare, amenajare, dezvoltare
durabilă, Editura Economică, Bucureşti, 2001
4. Minciu, Rodica - Economia turismului, Ediţia a III-a revăzută şi adăugită, Editura
URANUS, Bucureşti, 2004
5. http://ro.wikipedia.org/
6. http://www.mturism.ro

26
27