TIPURI DE MEDII PE TERRA

5. Mediul mediteranean

a). Poziția geografică - se află situat 400 latitudine nordică și sudică, dar mai extins în bazinul Mării Mediterane
b). Climatul – Temperatura 18 - 250 C cu veri calde, secetoase și ierni răcoroase și ploioase
Precipitațiile de 900 mm/an
Vânturile: Vânturile de Vest
c). Vegetația – vegetația naturală formată din păduri de pini, cedrii, stejar vesnic verde, stejar de plută, a fost
defrișată în totalitate, în loc a apărut o vegetație secundară( tot naturală) formată din arbuști( leandru, laur,
rozmarin, levănțică, iasomie) și care poartă numele de MAQUIS.

d). Fauna – scorpionul, vipera cu corn, rozătoare, broasca râioasă, magotul, șacalul
e). Solurile – terra rossa
f). Intervenția umană - Peisajul din jurul Marii Mediterane este unul dintre cele mai transformate antropic de
pe intreaga planeta. Aici au inflorit, din vechi timpuri, stralucite civilizatii (egipteana, iudaica, greceasca,
romana, bizantina, s.a.),exista o mare concentrare de populatie si de asezari omenesti, se desfasoara activitati
economice, se manifesta cea mai mare presiune turistica de pe Glob. Mediul mediteranean a fost si este
propice activitatilor antropice avand repercusiuni in alcatuirea si structura mediului natural. S-au inregistrat:
taierea abuziva a padurilor, insotita de accelerarea proceselor de eroziune ce au dus la degradarea solurilor;
impunerea unor medii intens antropizate atat in cadrul asezarilor urbane mari, cat si in lungul litoralului
oceanic sau maritim; in afara instalatiilor si a amenajarilor portuare, se afla o retea de statiuni turistice si
balneomaritime cu dotari, porturi si infrastructura ce modifica mult, caracteristicile initiale ale tarmului.
Pe versantii muntilor se produc dezagregari vara, torenti si alunecari de teren. Se
ajunge frecvent la crearea unui peisaj dezolant, cu o multime de ravene, torenti si suprafete pe care apar
rocile in urma spalarii solului. Acestea se numesc „pamanturi rele" sau „badland-uri", intrucat nu mai pot fi
folosite nici in agricultura si nici la impaduriri.
6. Mediul temperat oceanic

a). Poziția geografică - se află situat 400 – 600 latitudine nordică și sudică( pe litoral)
b). Climatul – Temperatura 18 - 200 C cu veri calde, ploioase și ierni răcoroase și ploioase
Precipitațiile de 1 000 mm/an
Vânturile: Vânturile de Vest
c). Vegetația – păduri de foioase( fag, tei, ulm, arțar).
d). Fauna – cerb, caprioara, mistret, lup, vulpe, urs brun si jder.
e). Solurile – luvisolurile, formate sub paduri de foioase, paduri de amestec si pajisti; argiluvisolurile,
dezvoltate sub paduri de foioase (fag, stejar), de culoare brun-roscata sau brună
f). Intervenția umană - Aici mediile naturale ale campiilor si dealurilor au fost in transformate in medii de
culturi agricole, portuare, industriale, de asezari de diferite tipuri. In cea mai mare parte padurile de foioase au
fost defrisate, locul lor fiind luat de plantatii, pajisti si terenuri agricole. In munti, activitatile turistice, caile de
comunicatie si asezarile (de exemplu in Franta, Scotia, S.U.A., Canada, etc.) introduc o nota de antropizare, dar
aceasta este subordonata mentinerii echilibrelor naturale. Se adauga multe teritorii supuse ocrotirii sub forma
de rezervatii si parcuri.

7. Mediul temperat continental

a). Poziția geografică - se află situat 400 – 600 latitudine nordică și sudică( în interiorul continentelor)
b). Climatul – Temperatura 10 - 150 C cu veri calde, secetoase și ierni geroase și ploioase
Precipitațiile de 300- 600 mm/an
Vânturile: Vânturile de Vest
c). Vegetația – păduri se extind pe trei etaje: superior( conifer: brad, molid, pin)
mijlociu( de foioase: fag, tei, ulm, carpen, frasin, mesteacan)
inferior( de rășinoase: ștejar, gorun)
- stepa(vegetație de ierburi pitice, înlocuită în cea mai mare parte de culturi agricole). Stepa este
termen rusesc, pentru România folosim termenul de bărăgan, în Ungaria această formațiune vegetală se
numește pustă, în America de Nord- preerie, iar în cea de Sud- pampas.
d). Fauna – cerb, caprioara, mistret, lup, vulpe, urs brun, iepure, păsări și rozătoare în stepă.
e). Solurile – argiluvisoluri și soluri de pădure în zona de pădure și cernoziom din clasa Molisol( cel mai fertil) ,
în stepă.
f). Intervenția umană – defrișări, desțeleniri, desecări, exploatări de resurse, agricultură intesă, industrializare
puternică, poluare intensă. Presiunea umană în zonă este puternică, vorbim de peste 70% populație
urbană( așezări numeroase, drumuri, culturi și exploatări industriale).

8. Mediul de Taiga
a). Poziția geografică - se află situat la peste 600 latitudine nordică
b). Climatul – Temperatura 0- 100 C
Precipitațiile de 500 mm/an
Vânturile: polare
c). Vegetația – păduri de conifere rară și pitică: brad, molid, pin, zadă
d). Fauna – râșii, urșii, nurcile, veverițele, în timp ce ca animale mari întâlnim lupii gri și prada lor: caribou
(Canada), renii și elanii.
e). Solurile – turbă cu o cantitate mare de CO2
f). Intervenția umană – despăduriri, vânat, pescuit, exploatări de resurse
 9. Mediul de Tundră

a). Poziția geografică - se află situat la peste 700 latitudine nordică

b). Climatul – Temperatura 0- 100 C
Precipitațiile reduse
Vânturile: polare
c). Vegetația – muschi și licheni
d). Fauna – renul, lemingul, vulpea polara, iepurele alb, boul moscat (in America 11 de Nord) si diferite pasari,
ca bufnita de zapada, ciuful de zapada etc.
e). Solurile – Solurile sunt, in majoritate, umede, datorita panzei freatice aflate in apropierea suprafetei
terenurilor. Predomina solurile podzolice.
f). Intervenția umană – Tundra este un mediu natural putin modificat de om. Asezarile sunt mai putine,
concentrandu-se fie in regiuni cu resurse de subsol (petrol in Alaska, carbuni si minereuri in Eurasia), fie in cele
unde pajistile au o dezvoltare mai mare, permitand cresterea animalelor. Ca urmare, caracteristicile mediului
natural se pastreaza, influentele antropice fiind limitate. Peisajul taigalei, multa vreme aproape intact, este din
ce in ce mai mult modificat de om, la exploatarea lemnului adaugandu-se extractia unor resurse minerale:
carbuni (bazinele Peciora, Tunguska si altele in Siberia), petrol (in bazinul fluviului Obi din Siberia, in provincia
canadiana Manitoba, in statul Alaska din S.U.A.), minereu de fier (in Siberia, in Laponia, in Peninsula Labrador),
aur (Siberia, Alaska) s.a.
10. Mediul polar( Arctic și Antarctic)
a). Poziția geografică - se află situat la peste 900 latitudine nordică și sudică
b). Climatul – Temperatura 0- 100 C Antarctica este considerat ”Polul frigului pe Terra”
Precipitațiile reduse și numai sub formă de zăpadă
Vânturile: polare
c). Vegetația – nu există
d). Fauna – pasari, morse, ursul polar, în ținuturile arctice, și pinguini, în Antarctica.
e). Solurile – nu există
f). Intervenția umană - In zona arctica traiesc eschimosii, ale căror asezari rurale se numesc igluuri, laponii care
migreaza catre orasele limitrofe zonei si iakuti, care au asezari bine definite. Locuitorii se indeletnicesc cu
pescuitul, vanatul, exploatarea petrolului, carbunelui, uraniului si aurului (Alaska, Rusia). Asezarile omenesti
sunt putine, si doar in tinuturile arctice, in Antarctica exista mai multe statiuni de cercetari stiintifice
apartinand Rusiei, S.U.A., Australiei, Marii Britanii. Peisajul antropic s-a diversificat prin aparitia de baze
militare, centre miniere, aerodromuri. Prin utilizarea spatiului aerian arctic se scurteaza distantele dintre
regiuni.