Published on Eurydice (https://eacea.ec.europa.

eu/national-policies/eurydice)

Documente orientative
Noul curiculum pentru educație timpurie, elaborat și adoptat prin O.M nr. 4694/02.08.2019, propune o
abordare unitară a educației timpurii, de la naștere până la vârsta de 6 ani; anterior, existau prevederi
diferite pentru fiecare grupă de vârstă. Curriculumul adoptat în 2019, aplicat în prezent în toate unitățile
de educație timpurie, stabilește cadrul pedagogic pentru sprijinirea dezvoltării copiilor într-un mod holistic,
prin practici educaționale și de îngrijire care permit copiilor să-și atingă întregul potențial, permițând
totodată educatorilor să-și personalizeze abordarea în funcție de interesele, necesitățile și potențialul
fiecărui copil.

Principiile enumerate mai jos indică valorile fundamentale care stau la baza elaborării Curriculumului
pentru educaţia timpurie:

educaţia centrată pe copil (cunoașterea, respectarea şi valorizarea unicităţii copilului, a nevoilor,

trebuinţelor şi caracteristicilor acestuia),

respectarea drepturilor copilului (dreptul la educaţie, dreptul la liberă exprimare etc.),

învăţarea activă (crearea de experienţe de învăţare în care copilul participă activ si poate alege și
influența modul de desfășurare a activității),

dezvoltarea integrată (printr-o abordare multidisciplinară/interdisciplinară a activităților),

interculturalitatea (cunoaşterea, recunoaşterea şi respectarea valorilor naţionale şi ale celorlalte

etnii),

echitate şi nondiscriminare (dezvoltarea unui curriculum care să asigure, în egală măsură,

oportunităţi de dezvoltare tuturor copiilor, indiferent de gen, etnie, religie sau statut socio-
economic),

educaţia ca interacţiune dintre educatori şi copil (dependenţa rezultatelor educaţiei de ambele părţi
participante în proces, atât de individualitatea copilului, cât şi de personalitatea educatorului/
părintelui).
Domenii de învățare și dezvoltare
La nivelul antepreșcolar

Conform curriculumului mai sus menţionat, din anul 2019, educaţia timpurie trebuie să aibă în vedere o
abordare holistică, vizând cele cinci domenii ale dezvoltării copilului, respectiv:

dezvoltarea fizică, sănătate și igienă personală;

dezvoltarea socio-emoţională;

dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii;

dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii;

capacităţi și atitudini în învăţare.

Categoriile/Tipurile de activităţi de învăţare menționate în Curriculumul pentru educație timpurie, la nivelul

antepreșcolar, sunt:

Activități tematice

Rutine și tranziții

Jocuri și activități liber-alese.

Acestea sunt structurate într-un plan de învățământ cu o alocare orară specifică fiecăreia, pe intervalele
respective de vârstă, așa cum se vede în cele ce urmează:

Nr.ore de activități de
învățare desfășurate cu Numărul total de ore de
Intervalul de Categorii/Tipuri de activități
copiii zilnic/tură activități de
vârstă de învățare
învățare/săptămână
(specialist)
0 – 18 luni Jocuri și activități liber-alese 2h 10 h
2 ½ h (2 zile/saptamana)
Rutine și tranziții 14 h
3 h (3 zile/saptamana)

Activități tematice 1h
10/15 min

TOTAL . 25h

19 – 36 luni Jocuri și activități liber-alese 2½h 12 ½ h

 2 h (4 zile/saptamana)
Rutine și tranziții 10 ½ h
2 ½ h (1 zi/saptamana)

Activități tematice 2h
20/25 min

TOTAL . 25h

Activităţile de învățare (în sensul activităților educative în care se învață) din planul de învățământ se
desfăşoară cu întreaga grupă de copii sau pe grupuri mici, în decursul unei zile și/sau săptămâni.

Pentru a sprijini cadrele didactice în organizarea activităților cu copiii s-a elaborat un Program zilnic de
activități, câte unul pentru fiecare din cele două tipuri de program (program normal și program
prelungit/săptămânal).

Durata activităţilor într-o zi și, implicit, într-o săptămână variază în funcţie de particularităţile
copiilor şi de interesul manifestat de grupul de copii/copil pentru acestea, de conţinutul activităţilor,
precum şi în funcţie de maniera de desfăşurare.

De aceea, se recomandă ca, pentru primul interval de vârstă (copii cu vârsta cuprinsă între 3 luni – 1 an),
durata unei activităţi să fie de cel mult 5-10 minute.

De asemenea, curriculumul specific menționează faptul că indiferent de durata recomandată pentru

desfăşurarea unei activităţi în planul de învățământ, cel puţin la primul interval de vârstă, cadrul didactic
să aştepte reacţia fiecărui copil și, în funcţie de această reacţie, să decidă asupra duratei, modului de
desfăşurare şi conţinutului activității. De exemplu: dacă grupul de copii nu reacţionează suficient de bine
sau nu dă semne că a înţeles o poveste însoţită de imagini/păpuşi/marionete, cadrul didactic ar putea
continua cu o imitare a personajelor - onomatopee, dialog, mişcare- sau cu o simulare „a plecării”
acestora către alţi copii, ca semn că activitatea s-a încheiat).

Pentru sugari (de la naștere până la vârsta de 3 ani), durata activităților se bazează în totalitate pe nevoile
individuale și capacitățile fiecărui copil.

La nivelul preșcolar

Categoriile/Tipurile de activități de învățare menționate în Curriculumul pentru educație timpurie, pentru

învățământul preșcolar sunt următoarele:

Activităţi pe domenii experiențiale (care pot fi activităţi integrate sau pe discipline)

Jocuri şi activităţi liber-alese

Activităţi pentru dezvoltare personală.

Acestea sunt structurate într-un plan de învățământ cu o alocare orară specifică fiecăreia, pe intervalele
respective de vârstă, așa cum se vede în cele ce urmează:
 Nr.ore de activități
de învățare
Numărul total de ore de
Intervalul de Categorii/Tipuri de activități de desfășurate cu
activități de
vârstă învățare copiii zilnic/tură
învățare/săptămână
(specialist)
37 – 60 luni Jocuri și activități liber-alese 2h 10 h
Activități pentru dezvoltare
2h 10 h
personală

Activităţi pe domenii experiențiale 5h

1h

TOTAL . 25h

61 – 72/84
Jocuri și activități liber-alese 2h 10 h
luni
Activități pentru dezvoltare
1½h 7½h
personală

Activităţi pe domenii experiențiale 1½h 7½h

TOTAL . 25h

Activităţile de învățare (în sensul activităților educative în care se învață) din planul de învățământ se
desfăşoară cu întreaga grupă de copii sau pe grupuri mici, în decursul unei zile și/sau săptămâni.

Pentru a sprijini cadrele didactice în organizarea activităților cu copiii s-a elaborat un Program zilnic de
activități, câte unul pentru fiecare din cele două tipuri de program (program normal și program
prelungit/săptămânal).

Durata activităţilor într-o zi și, implicit, într-o săptămână variază în funcţie de particularităţile
copiilor şi de interesul manifestat de grupul de copii/copil pentru acestea, de conţinutul activităţilor,
precum şi în funcţie de maniera de desfăşurare.

Pentru intervalele de vârstă aferente învățământului preșcolar, durata unei activităţi, în funcție de vârsta
copilului, crește progresiv, de la 15 minute (copii de 3- 4 ani), până la 35-40 de minute (copii de 5-6 ani).

Abordări pedagogice
Finalitățile educației timpurii (copii de la naștere la 3 ani) sunt:

Dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii copilului, în funcţie de ritmul propriu şi de

trebuinţele sale, sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia.

Dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu alţi copii, cu adulţii şi cu mediul pentru a dobândi

cunoştinţe, deprinderi, atitudini si conduite noi

Încurajarea explorărilor, exerciţiilor, încercărilor si experimentărilor, ca experienţe autonome de

învăţare
 Descoperirea, de către fiecare copil, a propriei identităţi, a autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de
sine pozitive

Sprijinirea copilului în achiziţionarea de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini necesare la

intrarea în şcoală şi pe tot parcursul vieţii.

Jocul este activitatea fundamentală a copilului, pe care se sprijină toate tipurile de activităţi de învăţare.

Activitățile de învățare pentru educația timpurie necesită coordonarea eforturilor comune ale celor
trei parteneri ai procesului de predare-învăţare-evaluare, respectiv: cadre didactice, părinţi, copii, dar şi a
colaboratorilor şi partenerilor educaţionali din comunitate, a căror implicare este la fel de importantă. În
desfăşurarea acestora, accentul va cădea pe încurajarea iniţiativei copilului, pe învăţarea prin experimente
şi exersări individuale. Activităţile de învăţare se desfăşoară individual, în grupuri mici sau cu întreaga
grupă de copii.

Cadrul didactic este responsabil de alegerea metodelor, luând în considerare structura grupei, materialele
didactice existente în instituție şi urmând orientările metodologice oferite în Curriculumul național specific
şi materialele publicate pentru cadre didactice.

Managementul grupei este în responsabilitatea cadrului didactic. Cadrele didactice aleg independent
organizarea activităţilor cu toţi antepreșcolarii/preșcolarii (activitate frontală), pe grupe sau individual
(activitate diferenţiată) - în funcţie de obiectivele specifice propuse pentru activitate şi de nivelul copiilor.

În ceea ce priveşte metodele didactice pentru educația antepreșcolară, pot fi menționate, pe tipuri de
activități următoarele:

jocul (jocul cu jucăria, joc simbolic, joc senzorial, joc de construcție, joc didactic, joc cu nisip și apă,
jocul imitativ etc.)

activități artistice și de îndemânare (metode și tehnic adaptate pentru desen, pictură, modelaj,
activități practice și gospodărești etc.)

muzică și mișcare (audiții, jocuri muzicale, jocuri cu text și cânt, jocuri cu instrumente de percuție,
cântecul, exercițiile euritmice etc.)

creație și de comunicare (povestirea, memorizarea, lucrul cu cartea, citirea de imagini, jocuri de

cuvinte, jocuri verbal-imitative, exerciții onomatopeice etc.)

activități de cunoaștere (observarea, lectura după imagini, jocuri exercițiu, convorbiri cu și fără
suport intuitiv, jocuri didactice, microexperimente etc.)

activități în aer liber (plimbarea, jocurile la nisipar, jocuri și întreceri sportive etc.)

Metodele utilizate în învățământul preșcolar sunt, cu predilecție:

Metode bazate pe expunere (povestirea, descrierea, explicaţia etc.) şi metode bazate pe conversaţie
 (conversaţia, conversaţia euristică, problematizarea etc.).

Metode de învăţare şi explorare prin descoperire: explorarea directă a obiectelor şi fenomenelor

(observaţii sistematice şi independente, mici experimente etc.) şi explorarea indirectă (demonstraţia
prin imagini, filme etc.)

Metode bazate pe acţiunea voluntară a copiilor (exerciţii, activităţi practice etc.) şi acţiunea
stimulată (jocuri didactice, învăţare prin dramatizare etc.

Materialele didactice utilizate în educația timpurie (nivel antepreșcolar și preșcolar) constau din:

materiale naturale (plante, scoici, seminţe, insecte, roci etc.),

obiecte tehnice și de lucru (instrumente de măsură, unele aparate casnice, masa luminoasă,
instrumente de scris, pentru pictură, modelaj etc.)

materiale intuitive (mulaje, machete etc.)

materiale figurative (ilustraţii, fotografii, atlase, hărţi, albume jocuri de masă cu jetoane etc.)

materiale tipărite sau în format electronic (cărţi pentru copii, caiete de lucru, CD-uri cu jocuri și
activități de învățare specifice, casete audio etc.). Materalele tipărite pot fi achiziţionate de unitatea
de educație timpurie (creșă sau grădiniță) sau pot fi recomandate de cadrul didactic şi achiziţionate
de părinţii copiilor

consumabile și materiale refolosibile (coli de hârtie/carton în diferite dimensiuni și culori, panglici,

bucăți de material textil, tuburi/rulouri de carton sau de plastic, capace de plastic etc.) .

Materialele didactice utilizate în instituțiile de educație timpurie private pot fi mult mai variate și mai
numeroase, la discreția cadrului didactic și a copiilor, decât în cazul celor din instituțiile de stat. Situația se
justifică prin faptul că instituțiile private au un mecanism de finanțare mai flexibil și prevăd, odată cu taxa
de școlarizare anuală, o sumă pentru materiale pe care părinții o achită la început de an școlar.

Evaluarea
Scopul evaluării progresului copiilor antepreşcolari și preșcolari este acela de a orienta şi de a optimiza
dezvoltarea şi învăţarea copilului în intervalul de la naştere la 6 ani.

Evaluarea trebuie să urmărească progresul copilului în raport cu el însuşi şi mai puţin raportarea la norme
de grup (relative).

Evaluarea copiilor antepreșcolari și preșcolari se face pe baza standardelor naţionale specifice, respectiv a
Reperelor fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani aprobate prin
ordin al ministrului educaţiei.
Atunci când vorbim de evaluare în educația timpurie aducem în discuţie câteva aspecte importante, şi
anume:

La începutul fiecărui an şcolar, primele două-trei săptămâni (de regulă, până în jurul datei de 1
octombrie) sunt rezervate culegerii de date despre copii (evaluării iniţiale). Educatoarele observă
copiii în timpul diferitelor momente ale programului zilnic şi dialoghează atât cu părinţii, cât şi cu
copiii, în vederea obţinerii unei imagini cât mai apropiate de realitate, cu privire la dezvoltarea
psiho-fizică şi nivelul de cunoştinţe şi deprinderi al acestora. Toate aceste informaţii pot fi
consemnate în Caietul de observaţii a copiilor sau în Fișa de apreciere a progresului şi stau la baza
planificării calendaristice anuale.

În ceea ce priveşte evaluarea continuă, educatoarele au o serie de oportunităţi în programul zilnic

pentru realizarea acesteia. Având în vedere faptul că în educația timpurie principala formă de
învăţare este jocul, educatoarea nu trebuie să se limiteze la un număr restrâns de tehnici de
evaluare. Se propun, pentru evaluarea activităţii antepreșcolarilor și preşcolarilor următoarele
metode: jocul liber, jocul dirijat, observaţia sistematică a copilului, conversaţia, analiza produselor
activităţii, analiza procesului de integrare socială etc. Dintre acestea, un loc aparte îl ocupă jocul,
observaţia şi conversaţia.

Sfârşitul semestrului I, sfârşitul anului şcolar sau sfârşitul de ciclu necesită o evaluare mai atentă.
Este vorba de evaluarea sumativă care are în vedere: fie stabilirea paşilor următori în parcurgerea
curriculumului, fie culegerea datelor pentru finalizarea completării fișelor de apreciere a progresului
copilului înainte de intrarea în etapa următoare (trecerea de la antepreșcolar la preșcolar sau de la
preșcolar la elev în învățământul primar). Ca şi în cazul evaluării iniţiale, se recomandă utilizarea
unei palete largi de mijloace şi instrumente de evaluare şi evitarea excesului de fişe de lucru, cu
scopul de a conferi copilului siguranţă şi detaşare în timpul acestui proces.

Fişa de apreciere a progresului individual înainte de intrarea în grădiniță/în învățământul primar:

oferă indicatori comportamentali precişi, măsurabili, care sunt repere ale stadiului de dezvoltare la
vârsta antepreșcolară (2-3 ani) și, respectiv, la vârsta preșcolară (3-6 ani);

permite educatoarei să monitorizeze atingerea comportamentelor propuse de curriculumul specific,

pe diferitele domenii de dezvoltare, să reproiecteze şi să prioritizeze demersurile de învăţare;

reflectă activitatea de zi cu zi a copilului, descoperind lacune, dificultăţi, rămâneri în urmă, astfel

încât, pe baza lor, să se elaboreze un program de remediere adecvat;

reprezintă un instrument eficient prin care familia este cooptată în procesul de cunoaştere a
copilului, oferindu-i posibilitatea de a-şi da seama de ceea ce ştie copilul, de ceea ce este capabil.

Ministerul Educației recomandă metode didactice și metode de evaluare care pun copilul pe primul loc şi
evidenţiază aspectele formative ale jocului.Printre acestea se numără discuţiile individuale cu copiii,
autoevaluarea, aprecierile verbale, aprecierea rezultatelor prin laude, încurajări, prin ecusoane, medalii,
jocuri evaluative, jocuri de rol, lucrările practice, „metoda consemnării pe un grafic a rezultatelor (cu
simboluri) pe activităţi şi preferinţe”, afişarea lucrărilor, serbările, activităţile în aer liber, vizitele, excursiile
etc.

Progresul copilului trebuie în permanenţă monitorizat, comunicat şi discutat cu familia acestuia. Implicarea
părinţilor, ca sursă de informaţii şi evaluatori direcţi, se poate realiza prin activităţi comune (părinţi – copii
- educatoare), activităţi de consiliere, prin discuţii informale (individuale, periodice sau zilnice, dacă este
necesar) prin analiza portofoliului individual al copilului, prin analiza agendei de comunicare cu părinţii,
prin scrisori tematice etc.

Tranziția către școala primară

Cadrele didactice înregistrează în Fişa de apreciere a progresului individual înainte de intrarea în
învățământul primar o evaluare longitudinală a dezvoltării copilului şi a nivelului de pregătire al acestuia
pentru următoarea treaptă de învăţământ. Aceasta este generată pe baza Reperelor fundamentale în
învățarea și dezvoltarea timpurie a copiilor de la naștere la 7 ani și constituie un instrument de lucru care
punctează competenţele copilului ce ar trebui să fie dobândite până la încheierea perioadei de
preșcolaritate. Fișa de evaluare longitudinală este înmânată părinților și poate fi consultată de cadrul
didactic din învățământul primar înainte de începerea anului școlar.

DID YOU FIND WHAT YOU WERE LOOKING FOR?

YES
NO

Contact *

Message *

Leave this field blank

Source URL: https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/romania/educational-guidelines_ro