Sunteți pe pagina 1din 5

Abilitățile matematice

Însuşirea cunoştinţelor şi formarea abilităţilor, deprinderilor şi priceperilor vizate


prin lecțiile de matematică au o deosebită importanţă în dezvoltarea intelectuală generală a
copilului pentru evoluția sa școlară ulterioară. Scopul experiențelor de învățare la matematică
este de a construi competențe cognitive și metacognitive specifice, cu alte cuvinte de a dobândi,
a structura și a aprofunda cunoștințele declarative (factuale 1, conceptuale2), procedurale și
metacognitive specifice disciplinei, pentru a facilita formarea abilităților matematice de bază și a
competențelor, conform finalităților curriculare specifice nivelului de vârstă și educațional.
Una din personalitățile marcante care a influențat modalitatea de studiere a matematicii în
perioada educației timpurii este Zoltan Dienes (1916-2014). El a absolvit Facultatea de
matematică, la Universitatea din Londra, unde mai târziu şi-a luat doctoratul, apoi sfera
intereselor sale s-a lărgit de la matematica pură la studiul logicii în general, precum şi al
psihologiei. A petrecut un an la Centrul de studii cognitive al Universităţii Harvard, unde a scris
volumul “Un studiu experimental asupra învăţării matematicii”, în care valorifică implicaţiile
matematice ale teoriei dezvoltării cognitive a lui Piaget în elaborarea unui sistem de formare a
conceptelor matematice centrat pe învăţarea prin acţiune şi experienţă proprie a copilului şi
folosirea materialelor didactice structurate (piesele logice, piesele dintrusa Dienes în număr de
48, ce se disting prin patru caracteristici: două mărimi; trei culori; două grosimi; patru forme
geometrice).

Trusa Dienes
Abilităţile matematice reprezintă un ansamblu de priceperi şi deprinderi ce se formează
prin acţiunea directă cu obiectele valorificând potenţialul senzorial şi perceptiv al copilului.
Taxonomia abilităților matematice și exemplificări
Abilităţile matematice se ierarhizează astfel: identificarea, asocierea în perechi, gruparea,
trierea, sortarea, clasificarea, aprecierea globală a cantității, ordonarea, serierea, sesizarea
schimbărilor ce survin într-o cantitate, elaborarea judecăților de valoare și exprimarea unităților
logice.
Trebuie remarcat faptul că este foarte important contextul în care se construiesc sarcinile
didactice, pentru că este posibil ca aceeași sarcină didactică, în contexte diferite, să exerseze
abilități diferite.
Exemplu : Sarcina didactică: Separă pătratele roșii de pătratele albastre.
Pentru triere: Contextul 1: pe masă avem trei pătrate roşii și două pătrate galbene.

1
Cunoștințele factuale includ fragmente izolate de informaţii, cum ar fi definiţiile cuvintelor şi cunoştinţe despre
detalii specifice.
2
Cunoştinţele conceptuale constau în sisteme de informaţii, cum ar fi clasificările şi categoriile, conceptele,
noțiunile.

1
Pentru sortare: Contextul 2: pe masă avem trei pătrate roşii, două pătrate galbene și patru
pătrate albastre.
Pentru clasificare: Contextul 3: pe masă avem trei pătrate roşii și patru pătrate albastre.
1. Identificarea obiectelor presupune recunoaşterea genului proxim şi a discriminării
diferenţelor specifice.
Exemplu :Contextul:pe masă avem un pătrat roşu și un pătrat albastru.
Sarcina didactică: Arată pătratul roşu! (genul proxim: pătratul, diferența specifică: roșu).
Răspuns:
2. Asocierea în perechiînseamnăalăturarea a câte două elemente, astfel încât să se
formeze perechi ordonate, cu proprietatea ca elementele de pe prima componentă au o anumită
proprietate caracteristică, iar cele de pe a doua componentă au o altă proprietate caracteristică.
Exemplu :Contextul: Copiii au pe masă toate pătratele roșii din trusa Dienes.
Sarcina didactică: Construiește perechi formate dintr-un pătrat mic şi unul mare.
Răspuns:

3. Gruparea presupune aşezarea alăturată a unor elemente, dar fără a epuiza


elementele mulțimii din context.
Exemplu :Contextul: Copiii au pe masă toate piesele din trusa Dienes.
Sarcina didactică: Formează o grupă/ mulțime alcătuită din (patru) figuri geometrice.

Răspuns:

Observație: Este esențial ca atunci când construim o mulțime, să realizăm și diagrama Venn-
Euler, reprezentată fie prin desen cu marker-ul, fie printr-o sfoară, care încercuiește elementele
mulțimii răspuns.
4. Trierea presupune alegerea din întreaga cantitate a tuturor elementelor de
acelaşi fel (la treieratul grâului aleg grâul şi nu neghina, cu alte cuvinte aleg ce mă interesează).
Trebuie remarcat că o triere presupune formarea unei mulțimi, elementele mulțimii au o
proprietate caracteristică și nu se epuizează elementele din mulțimea dată în context.
Exemplu:Contextul: Copiii au pe bancă toate cercurile din trusa Dienes.

Sarcina didactică: Grupează toate cercurile roșii.


Răspuns:

2
5. Sortarea presupune așezarea în grupe a elementelor după un criteriu și presupune
o succesiune de trieri, dar fără a epuiza elementele mulţimii. Trebuie remarcat că o seriere
presupune formarea a cel puțin două mulțimi, elementele fiecărei mulțimi au o proprietate
caracteristică și nu se epuizează elementele din mulțimea dată în context.
Exemplu: Contextul: Copiii au toate cercurile roșii sau galbene din trusa Dienes.
Sarcina didactică: Separă toate cercurile mici roşii de cercurile mari roşii.
Răspuns:

Observație: Pentru a număra elementele fiecărei mulțimi (care sunt așezate vertical în diagrama
Venn-Euler), se folosește numeralul cardinal și se stabilește cardinalul mulțimii. Pentru a număra
elementele rămase (care sunt așezate orizontal lângă diagrame), se folosește numeralul ordinal și
se stabilește ordinea elementelor în șir.
6. Clasificarea presupune distribuirea elementelor în submulţimi disjuncte în baza
unui criteriu de clasificare, până la epuizarea elementelor mulțimii din context. Trebuie remarcat
că o clasificare presupune formarea a cel puțin două mulțimi, elementele fiecărei mulțimi au o
proprietate caracteristică și se epuizează elementele din mulțimea dată în context.
Exemplu:Contextul: Fiecare copil are pe bancă toate triunghiurile albastre din trusa Dienes.
Sarcina didactică: Împarte toate figurile geometrice în grupe de aceeaşi grosime.
Răspuns:

7. Aprecierea globală a cantităţii - fără numărare.


Exemplu:Contextul: Pe masă sunt aşezate două mulțimi. Prima conţine 3 pătrate mici, iar a doua
conține 2 pătrate mari.
Sarcina didactică: Indică ce mulţime are mai multe elemente.
Răspuns: Mulțimea ce conține 3 pătrate mici are mai multe elemente decât mulțimea ce conține
2 pătrate mari.

Observație: Sarcina care exersează aprecierea globală a cantității trebuie să fie urmată de
justificare, ce presupune corespondența biunivocă. Corespondența biunivocă se realizează prin
trei modalități:
 prin suprapunere (elementele mulțimii a doua se suprapun, unul câte unul, peste elementele
corespondente din prima mulțime - la grupa mică);

3
 prin alăturare (elementele mulțimii a doua se alătură, unul câte unul, lângă elementele
corespondente din prima mulțime - la grupa mijlocie);
 prin corespondență unu la unu (elementele mulțimii a doua se unesc cu o săgeată, folosind
marker-ul, unul câte unul, cu elementele corespondente din prima mulțime - la grupa mare).
8. Ordonarea presupune introducerea unei relaţii de ordine între elementele
mulţimii, precizarea criteriului de ordonare și a sensului ordonării: crescător sau descrescător.
Exemple:Contextul: Fiecare elev are la dispoziţie pătrate mici roşii.
Sarcina didactică: Ordonează crescător pătratele după grosime.
Răspuns:

Contextul:
a. Ordonați crescător figurile geometrice după grosime și mărime.
Răspuns:

b. Ordonați descrescător figurile geometrice după mărime și grosime.


Răspuns:

9. Serierea presupune ordonarea mulţimilor după cardinal.


Exemplu:Contextul: Fiecare elev are patru mulțimi. Prima este formată două figuri geometrice,
a doua din trei figuri geometrice, a treia din patru figuri geometrice şi a patra, din cinci figuri
geometrice.
Sarcina didactică: Ordonează descrescător mulțimile, în funcție de numărul de obiecte.

10. Sesizarea schimbărilor ce survin într-o cantitate.


Exemplu:Contextul: Pe masă se găsesc două mulţimi. Prima mulţime este alcătuită din 3
elemente și a doua din 5 elemente. Învățătorul/ institutorul/ profesorul ghidează copiii prin
întrebări, pentru a intui elementele celor două mulțimi. Când elevul este întors cu spatele, acesta
scoate/ introduce un element sau mai multe din prima mulţime sau așează un element dintr-o
mulțime în cealaltă, apoi roagă elevul să se întoarcă cu fața la clasă.
Sarcina didactică: Precizează ce schimbare observi.

4
Observație: Școlarul trebuie să justifice răspunsul. Pentru ca sarcina didactică să poată fi
rezolvată de către elevi, momentul intuirii celor două mulțimi este esențial, moment în care
elementele celor două mulțimi sunt memorate. Dacă mulțimile au multe elemente, atunci este
important și tipul de elemente folosite, care trebuie să fie din aceeași clasă (să aibă același gen
proxim), dar să aibă diferența specifică ușor de sesizat, adică să aibă câte o caracteristică
distinctivă, pentru a fi rapid descoperite.
11. Elaborarea judecaţilor de valoare şi exprimarea unităţilor logice.
Exemple: Contextul: Pe masă se află un pătrat roşu, mare, subțire şi un triunghi albastru, mic,
gros.
Sarcina didactică:Care sunt diferenţele dintre cele două figuri?
Răspuns: Prima figură este un pătrat, iar a doua figură este un triunghi. Apoi, prima figură este
roșie, iar a doua este albastră. Prima figură este mare, iar a doua figură este mică. Prima figură
este subțire, iar a doua figură este groasă.
Contextul: Pe masă sunt toate pătratele mari, subțiri, albastre sau galbene și un pătrat roșu, mic,
gros, iar în trăistuța cu figuri geometrice sunt restul de pătrate.
Sarcina didactică: Pune mâna în trăistuță și alege o figură geometrică. Pipăie-o și simte-o. Ce fel
de figură este?
Răspuns: Este un pătrat mare, subțire.
Dacă extragi din trăistuță un pătrat mare și subțire, ce culoare va avea el?
Răspuns: Dacă extrag un pătrat mare și subțire, el va fi roșu, pentru că pătratele mari, subțiri,
albastre sau galbene sunt pe masă.
Sarcina didactică: Pune mâna în trăistuță și alege o figură geometrică. Pipăie-o și simte-o. Ce fel
de figură este?
Răspuns: Este un pătrat mic și gros.
Dacă extragi din trăistuță un pătrat mic și gros, ce culoare va avea el?
Răspuns: Dacă extrag un pătrat mic și gros, el va fi albastru sau galben, pentru că pătratul roșu,
mic și gros este pe masă.
Sarcina didactică: Pune mâna în trăistuță și alege un triunghi.
Răspuns: În trăistuță nu există triunghiuri, deoarece toate figurile geometrice din trăistuță sunt
pătrate, deci nu pot extrage un triunghi.
Observație: Sarcina se consideră complet rezolvată de către școlari, dacă răspunsul este
formulat în propoziție, sunt argumentate toate asemănările/ deosebirile dintre cele două figuri
geometrice. Un accent deosebit trebuie pus pe utilizarea conectorilor logici (nu, și 3, sau4),
respectiv a cuantificatorilor logici (existențial (există) și universal (oricare, toate)) și folosirea
corectă a semnificației lor.

3
Trebuie făcută distincția dintre și-ul enumerativ, respectiv și-ul logic. În propoziția:„ Avem un pătrat și un triunghi”
acest și este de tip enumerativ, pentru că se enumeră tipurile de figuri geometrice; în propoziția :„Avem un pătrat
mare și albastru ”, acest și de tip logic, deoarece precizează diferența specifică particulară a acestui pătrat mare. Și-
ul logic poate fi omis în exprimare (:„Avem un pătrat mare albastru ”), pe când cel enumerativ nu poate fi omis în
exprimare („ Avem un pătrat un triunghi” nu are sens!).
4
Trebuie remarcat că în practică se folosește greșit și în loc de sau. Corect este: „ Avem pătrate mari sau mici”,
nicidecum „ Avem pătrate mari și mici”!

S-ar putea să vă placă și