REFERAT :    Mateiu Catalin , Anul 2 Seria 2 Grupa &

ACTUL JURIDIC CIVIL

1. Conditii de forma si valabilitate a actului juridic civil

2. Modalitatile actului juriidc ( termenul,conditia si sarcina-definitii)

3. Nulitatea actului juridic - definitie, clasificare, efecte

4. Garantarea obligatiilor : garantii reale ( mobile si imobile ), garantii personale.

1. Conditiile de forma si valabilitate a actului juridic civil

Forma actului juridic civil , prin forma acestuia, se intelege modalitatea de exteriorizare a
manifestarii de vointa, facuta cu intentia de a crea , modifica sau stinge un raport juridic civil
concret.

Pe langa aceasta definitie, forma actului juridic civil poate avea si un sens mai larg desemnand trei cerite
de forma:

- forma ceruta pentru insasi validitatea actului juridic - forma ad validitatem sau ad solemnitatem

- forma ceruta pentru probarea actului juridic - forma ad probationem

- forma ceruta pentru opozabilitatea actului juridic fata de terti.

Conditiile de forma ale actului juridic civil se clasifica :

a. dupa consecintele nerespectarii lor :

- forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic civil a carei nerespectare atrage nulitatea
absoluta a ctului juridic civil;

- forma ceruta pentru probarea actului juridic civil a carei nerespectare nu atrage nevalabilitatea
actului juridic civil , ci, in principiu, imposibilitatea dovedirii lui cu un alt mijloc de proba;

- forma ceruta pentru opozabilitate fata de terti , a carei nerespectare , de asemenea , nu atrage
nevalabilitatea actului juridic civil, ci numai sanciunea inopozabilitatii fata de terti, acestia din urma fiind
in drept sa faca abrstractie de actul juridic civil ce trebuia sa le fie adus la cunostinta , deci sa il ignore.

b. dupa sursa lor:

- forma legala, adica forma care este impusa printr 0 dispozitie legala;

- forma voluntara sau conventionala, care este impusa de parti, nu de lege ( potrivit art. 1242
alin. (2) C.civ., „dacă părţile s-au învoit ca un contract să fie încheiat într-o anumită formă, pe care legea
nu o cere, contractul se socoteşte valabil chiar dacă forma nu a fost respectată”).

Conditiile de valabilitate a actului juridic civil reprezinta elementele esentiale fara de care un act
juridic civil nu poate exista , precum si cerintele pe care fiecare dintre aceste elemente trebuie sa le
indeplineasca.

Actul juridic civil valabil incheiat , conform codului civil , presupunea indeplinirea a patru conditii sau
elemente de valabilitate:

- capacitatea de a contracta

- consimtamantul valabil al partii ce se obliga : pentru a fi valabil exprimat , consimatamantul trebuie sa

indeplineasca urmatoarele cerinte , cumulativ:    sa provina de la o persoana cu discernamant;    sa fie
exprimat cu intentia de a produce efecte juridice; sa fie exteriorizat; sa nu fie alterat de vreun viciu de
consimtamant.

- un obiect determinat : obiectul actului juridic civil trebuie sa existe, sa fie licit si moral , determinat sau
determinabil, posibil si sa gfie in circuitul civil ;

- o cauza ilicita : cauza actului juridic civil trebuie sa existe , sa fie reala , licita si morala.

Conditiile de valabilitate a actului juridic civil se clasifica :

a. Dupa aspectul la care se refera:

- conditii de fond sau intriseci , se refera la continutul actului juridic : capacitatea,

consimtamantul , obiectul si cauza ;

- conditii de forma sau extrinseci , referitoare la modalitatea de exteriorizare a manifestării de

voinţă: forma cerută pentru validitatea actului juridic (forma ad validitatem), forma cerută pentru proba
actului juridic (forma ad probationem) şi forma cerută pentru ca anumite acte juridice să fie opozabile
terţelor persoane .

b. Dupa criteriul obligativitatii sau neobligativitatii lor:

-    conditii esentiale , trebuie in mod obligatoriu indeplinite pentru validitatea actului juridic
civil : capacitatea, consimtamantul, obiectul, cauza si forma pentru actele juridice solemne; Lipsa
acestora atrage nevalabiltatea actului juridic civil .

- conditii neesentiale sau intamplatoare , stabilite prin vointa partilor , sunt acelea care pot fi
prezente sau pot lipsi din actul juridic civil; lipsa lor nu afecteaza valabilitatea actului juridic civil.

c. Dupa sanctiunea aplicabila in cazul nerespectarii conditiilor:

-    conditii de validitate , a caror neindeplinire atrage nulitatea actului juridic civil

 - conditii de eficacitate , a caror neindeplinire are drept consecinta lipsa anumitor efecte ale
actului , fara a atrage insa nevalabilitatea acestuia;

d. Dupa vocatia lor :

- conditii generale , referitoare la toate actele juridice civile;

- conditii speciale , referitoare doar la anumite categorii de acte juridice civile .

2. Modalitatile actului juridic civil

Din punct de vedere juridic, notiunea de “modalitate” desemneaza un eveniment viitor de care
depinde existenta sau executarea drepturilor subiective civile si obligatiilor civile din anumite
acte juridice.

Cele trei modalitatie ale actului juridic civil sunt :

A. TERMENUL : este acel eveniment viitor si sigur ca realizare , pana la data la care este amanata
inceperea sau, dupa caz, stingerea exercitiului drepturilor subiective civile si a executarii
obligatiilor corelative .

Dupa efectul sau , termenul poate fi :

- termen suspensiv , adica acel termen care se amana , pana la implinirea lui , inceputul
exercitarii dreptului subiectiv si al executarii obligatiei civile corelate , fiind astfel amanata
scadenta obligatiei ;

- termen extinctiv , adica acel termen care amana , pana la implinirea lui, stingerea exercitiului
dreptului subiectiv civil si a executarii obligatiei corelative , cu precizarea ca , odata cu stingerea
exercitiului dreptului , se stinge insasi obligatia corelativa.

In raport de persoana care beneficiaza de termen , termenul poate fi :

- termen stabilit in favoarea debitorului

- termen stabilit in favoarea creditorului

- termen stabilit in favoarea ambelor parti

In functie de izvorul sau ( sursa sa ) termenul poate fi:

- voluntar , stabilit prin actul juridic civil unilateral, bilateral sau plurilateral
- terman legal , stabilit prin acte normative si care face parte de drept din actul juridic civil

- termen jurisdictional , se intelege termenul acordat debitorului de catre organul de jurisdictie (

ex : termenul de gratiere ).

B. CONDITIA - este acel eveniment viitor si nesigur ca realizare , de care depinde insasi existenta
dreptului subiectiv civil si a obligatiei civile corelative .

Dupa efectele pe care le produce, conditia poate fi :

- suspensiva -    de ea depinde nasterea drepturilor subiective civile si a obligatiilor corelative

- rezolutorie - este aceea de a carei indeplinire depinde desfiintarea drepturilor subiective civile
si a obligatiilor corelative

In raport de legatura cu vointa partilor a realizarii sau nerealizarii evenimentului , conditia

poate fi:

- cazuala , atunci cand realizarea evenimentului depinde de intamplare

- mixta , atunci cand depinde atat de vointa uneia dintre parti cat si de vointa unei persoane
determinate

- potestativa , atunci cand realizarea evenimentului depinde de vointa uneia dintre parti.

C. SARCINA - este o modalitate specifica liberalitatatilor si consta dintr o obligatie de a da, a face
sau a nu face ceva , impusa gratificatului de catre dispunator

In functie de persoana befeciarului , sarcina este :

- in favoarea dispunatorului

- in favoarea gratificatului

- in favoarea unei terte persoane

Sarcina nu afecteaza valabilitatea actului juridic civil in caz de neexecutare a ei, cu numai
eficacitatea acestuia.

3. Nulitatea actului juridic civil

Este o sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta
a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de
validitate ale actului respectiv.

In functie de natura interesului general ocrotit nulitatea poate fi :

- absoluta , este care sanctioneaza nerespectarea, la incheierea actului juridic civil , a unei
norme care ocroteste un interes general, obstesc.

- relativa , este aceea care sanctioneaza nerespectarea la incheiereal actului juridic civil , a unei
norme care ocroteste un interes particular , individual sau personal.

În funcţie de întinderea efectelor nulităţii , aceasta poate fi :

- partiala , este cea care desfiinteaza numai o parte dintre efectele actului juridic,

- totala , care desfiinteaza actul juridic civil in intregime

În funcţie de modul de consacrare legislativă , aceasta poate fi :

- expresa , desemneaza acea nulitate care este prevazuta ca atare intr-o dispozitie legala;

- virtuala , este acea nulitate care nu este expres prevazuta de lege , dar care rezulta
neindoielnic din modul in care este reglementata o anumita conditie de validitate a actului
juridic civil;

În funcţie de felul condiţiei de validitate încălcate, distingem:

- nulitate de fond , acea nulitate care intervine in cazul lipsei ori nevalabilitatii unei conditii de
fond a actului juridic civil

- nulitate de forma , intervine in cazul nerespectarii formei cerute a validitatii

În funcţie de modul de valorificare distingem :

- nulitati judiciare , cazul contrar al nulitatii amiabile

- nulitati amiabile , atunci cand partile se inteleg cu privire la nulitatea actului juridic civil
incheiat de ele si lipsesc de efecte actul respectiv prin vointa lor fara a se mai adresa organului
de jursdictie competent   

Efectele nulitatii , prin efectele nulitatii actului juridic civil intelegem consecintele juridice ale
aplicarii sanctiunii nulitatii , adica urmarile datorate desfiinţării în întregime sau în parte a unui
act juridic civil care a fost încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la condiţiile sale
de validitate.

Efectul nulitatii este exprimat prin adagiul quod nullum est, nullum producit effectum.
Efectul nulităţii constă în desfiinţarea raportului juridic civil născut din actul juridic civil lovit de
această sancţiune şi, prin aceasta, restabilirea legalităţii.

4.GARANTAREA OBLIGATIILOR
Garantiile obligatiilor sunt acele mijloace juridice care confera creditorului garantat unele
prerogative suplimentare ( gaj, ipoteca, privilegii ) in satisfacerea creantei cu prioritate, in caz de
neexecutare din partea debitorului.

Garantiile sunt :

- garantii personale, in randul carora intra fidejusiunea sau cautiunea;

- garantii reale,    constau in indisponibilizarea unui bun mobil sau imobil si constituirea in
favoarea creditorului a unui drept real accesoriu, pentru a putea urmari si a fi preferat in
satisfacerea creantei, din bunul respectiv.

Din sfera garantiilor reale fac parte :    dreptul de retentie,    gajul sau amanetul , ipoteca si
privilegiile.

Dreptul de retentie este un drept real de garantie, imperfect, in virtutea caruia persoana ce
detine un bun mobil sau imobil, pe care trebuie sa-l restituie creditorului titular al bunului, are
dreptul de a refuza restituirea lui, pana cand creditorul ii va achita cheltuielile ocazionate de
intretinerea, conservarea sau imbunatatirea lui.

Asadar, pentru a putea fi invocat un drept de retentie trebuie sa existe o datorie in legatura cu
lucrul (debitum in cum re iuctum).

Dreptul de retentie poate fi invocat chiar si atunci cand nu exista o conexiune intre lucrul si
creanta detinatorului cum ar fi cazul mandatarului sau comisionarului care poate retine bunurile
unei terte persoane pentru a le preda mandantului sau comitentului, pana cand terta persoana
isi va indeplini cheltuielile ocazionate de mandat sau comision.

Dreptul de retentie este un drept real de garantie imperfect. In principiu, el este opozabil erga omnes,
atat creditorilor chirografari, cat si celor privilegiati sau ipotecari. Este imperfect pentru ca opereaza atata
timp cat bunul va fi detinut de titulari. Din momentul pierderii detentiei nu va mai putea fi invocat.
Detinatorul lucrului este un detentor precar si prin urmare, nu poate culege fructele.

Dreptul de retentie este indivizibil, in sensul ca afecteaza intregul bun, pana la plata intregii datorii.

El poate fi invocat atat pe cale de exceptie in cadrul unui proces pe care creditorul l-a deschis pentru
restituirea lucrului, cat si pe calea unei contestatii la executare.
GAJUL este o forma de garantie reala mobiliara constituita printr-un contract in baza caruia debitorul
remite creditorului sau un bun mobil spre a-l asigura de executarea obligatiei.

Gajul poate fi instituit fie prin vointa partilor, fie in temeiul legii sau pe cale judecatoreasca.

Obiect al gajului il constituie atat bunuri mobile corporale, cat si incorporale.

Gajul poate fi cu deposedare - atunci cand bunul obiect al gajului este luat de la debitor si trecut in
posesia creditorului sau a unei terte persoane sau fara deposedare, cand bunul ramane la debitor.

Caracterele gajului sunt urmatoarele:

- este accesoriu obligatiei principale;

- daca gajul este cu deposedare, va avea caracter real, iar daca este fara deposedare, va avea caracter
consensual;

- gajul este un contract unilateral.

Pentru constituirea gajului se cer indeplinite urmatoarele conditii:

- persoana care il constituie sa aibe capacitatea deplina de exercitiu si sa fie proprietar al bunului;

- pentru a fi opozabil tertilor, gajul trebuie sa indeplineasca conditiile de intocmire a inscrisului si

publicitate, prin transcrierea in registrul de gaj.

Efectele gajului privesc numai persoana creditorului sau a tertului care primeste bunul spre pastrare pe
timpul gajului. Ei vor raspunde pentru pastrarea bunului si nu vor putea sa-l foloseasca decat cu
consimtamantul debitorului. Daca datoria a fost achitata, detinatorul bunului este obligat sa-l restituie.

Creditorul gajist are urmatoarele drepturi in legatura cu bunul constituit gaj:

- sa-l retina pana la achitarea datoriei;

- sa revendice bunul in temeiul dreptului de gaj;

- sa pretinda debitorului cheltuielile ocazionate de conservarea bunului in gaj;

- sa ceara vanzarea la licitatie publica in cazul neexecutarii obligatiei principale[4];

- sa ceara instantei aprobarea retinerii bunului, in contul datoriei, dupa ce a fost expertizat.

IPOTECA este un drept real de garantie care consta in afectarea unui imobil in vederea achitarii datoriei
catre creditor.

Spre deosebire de gaj, ipoteca nu presupune deposedarea de bun a celui care o constituie.

Ipoteca are urmatoarele caractere:

- este un drept real accesoriu;

- ca drept real confera creditorului, in favoarea caruia se constituie, un drept de urmarire si preferinta;

- este o garantie imobiliara asupra bunurilor aflate in circuitul civil;

- este o garantie indivizibila, in sensul ca subexista in intregime asupra imobilului, atata timp cat nu a fost
achitata toata datoria.

Ipoteca poate fi :

- legala ( decretul lege 6L/1990 si creditul ipotecar )

-conventionala , care se incheie prin act autentic. Pentru a putea fi incheiata se cere ca persoana sa aiba
capacitatea deplina de exercitiu si sa fie proprietar al    bunului.

Ipoteca este supusa regulilor de publicitate pentru opozabilitate fata de terti.

Publicitatea ipotecii consta in inscrierea acesteia intr-un registru special la Biroul de publicitate imobiliara.

Inscrierea ipotecii este valabila 15 ani, dupa care se perima daca nu este reinnoita.

Efectele ipotecii sunt urmatoarele:

a) fata de debitor, ipoteca creeaza o indisponibilizare partiala a bunului. Debitorul pastreaza posesia si va
putea chiar instraina bunul ipotecat, dar cumparatorul va deveni el debitor ipotecar.

b) fata de creditor, ipoteca    are ca efect dobandirea dreptului de urmarire si a dreptului de preferinta,
atat fata de terti, cat si fata de creditorii ipotecari in rang inferior. Rangul ipotecilor este dat de ordinea
inscrierii lor in registrul de publicitate. In cazul neexecutarii culpabile a obligatiei principale, creditorul va
putea cere    vanzarea silita a bunului ipotecat.

c) fata de tertii dobanditori ai bunului ipotecat, ipoteca are ca efect ca ii transforma pe acestia in debitori
ipotecari. Ei vor putea opune creditorului, exceptiile reale si personale sau vor putea de asemenea realiza
purga ipotecii platind datoriile pentru care s-a garantat, subrogandu-se in drepturile creditorului. Ei pot
de asemenea, sa lase bunul in mana creditorului, facand o declaratie in fata instantei.

Ipoteca se stinge pe cale accesorie sau pe cale principala, prin renuntarea creditorului la ipoteca, prin
purga, prin prescriptie, prin anularea actului constitutiv sau prin pieirea bunului ipotecat.

PRIVILEGIILE sunt acele garantii reale care confera titularului un drept de preferinta la indestularea
creantei chiar inaintea creditorilor ipotecari.

Privilegiile pot fi clasificate astfel:

Privilegii generale asupra tuturor bunurilor mobile si imobile care cuprind:

- privilegiul cheltuielilor de judecata ;

- privilegiul statului pentru impozite ;

Privilegiile generale asupra tuturor bunurilor mobile sunt:

- cheltuielile de judecata facute in interesul comun al creditorilor;

- cheltuielile de inmormantare a debitorului;

- cheltuielile pentru ingrijirea medicala facute in cazul ultimei boli in decurs de un an inaintea decesului;

- creante din retributia oamenilor de serviciu, a calfelor si lucratorilor cu ziua;

- pretul obiectelor de subzistenta date debitorului si familiei sale in decurs de sase luni;

Aceste privilegii premerg dreptului de gaj.

Ordinea de preferinta stabilita astfel prin Codul civil,    nu se aplica in cazul urmaririi veniturilor salariale,
pentru acestea,    Codul de procedura civila fixand o alta ordine de preferinta astfel :

- obligatiile de intretinere;

- plata despagubirilor pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau vatamari corporale;

- plata datoriilor catre stat izvorate din impozite si taxe;

- plata despagubirilor pentru repararea pagubelor cauzate proprietatii publice;

- toate celelalte datorii;

Privilegii speciale asupra anumitor bunuri mobile

Ele se intemeiaza pe ideea unui gaj expres sau tacit(chiar daca garantia nu a fost constituita formal) si
privesc un anumit bun determinat din patrimoniul debitorului, din pretul caruia urmeaza a fi indestulati
creditorii in urmatoarea ordine de preferinta:

- creditorul gajist, din pretul bunului gajat;

- locatorul unui imobil, din mobilierul chiriasului, pentru sumele ce reprezinta plata chiriei si cheltuielile
de reparatii;

- intreprinderea hoteliera, asupra bagajelor aflate in hotel, pentru recuperarea cheltuielilor de cazare;

- transportatorul asupra lucrului transportat, pentru cheltuielile de transport si cheltuielile accesorii

transportului;   

Privilegii speciale asupra anumitor bunuri imobile

Acestea sunt in fond ipoteci privilegiate in sensul ca trec chiar inaintea ipotecilor propriu-zise. Intrunind
trasaturile drepturilor reale, titularii lor vor avea dreptul de urmarire si preferinta.
Aceste privilegii sunt :

- privilegiul celui dintai vanzator, pentru partea de pret neplatita, in cazul unor vanzari succesive;

- privilegiul copartasilor asupra imobilelor succesiunii, pentru garantia impartelii si a sumelor pe care
acestia le datoreaza intre ei;

- privilegiul arhitectului, constructorului si lucratorului pentru sumele datorate acestora, ca pret al

construirii ori repararii    imobilului. Stabilirea sumelor respective se face prin expertiza, iar pentru a fi
opozabil tertilor privilegiul este supus regulilor transcriptiunii in registrele de publicitate imobiliara;

- privilegiul creditorilor defunctului, legatarilor si creditorilor mostenitorului, daca au cerut separatia de

patrimonii; ei vor avea un privilegiu asupra imobilelor succesiunii, in cazul cand vin in concurs cu ceilalti
creditori personali.