Universitatea „Petre Andreiˮ din Iaşi

Facultatea de Psihologie, Ştiinţele Educaţiei şi Asistenţa Socială

Specializarea: Asistenţă Socială

Introducere în sociologie
Sociologia ca știință

Student:Irimia Mădălina Gabriela

Prof.univ.dr. Tudor PITULAC

Specializare:Asistență socială

Anul:I
 Cuprins

Cuprins....................................................................................................................................................2
Definirea sociologiei...............................................................................................................................3
Fondatorii sociologiei.........................................................................................................................4
Funcțiile sociologiei............................................................................................................................5
Bibliografie.............................................................................................................................................9

2
 Definirea sociologiei

Sociologia este una dintre ştiinţele care au apărut relativ târziu în istoria culturii ca răspuns
epistemic la existenţa multor probleme de natură socială , economică, politică şi intelectuală , având
ca şi condiţii istorice de apariţie revoluţia franceză, moment în care s-a înlăturat reperul central al
omenirii –credinţa în divinitate, în locul acestei credinţe punându-se aceea a credinţei în raţiunea
umană.” Nu este nici o mirare totuși ca știința sociologiei s-a dezvoltat atât de târziu, pentru că alta
era mentalitatea în trecut, spiritul fiind dominat rând pe rând de idei și reprezentări foarte diferite de
conceptele și explicările din zilele noastre.” (Andrei, Sociologia Generala, 1997)

Termenul de sociologie provine din cuvântul latin socius ,in traducere, social sau societate,si
cuvântul grec logos care înseamnă știință. La un nivel foarte general,sociologia este știința despre
social.

Sociologia a fost definită de-a lungul timpului în moduri diferite. Termenul de sociologie
apare pentru prima oară, în 1838, la filosoful francez Auguste Comte în Cours de philosophie
postive, 1830-1842. Au urmat după aceea încercări de definire a sociologiei, la care facem referire
mai jos:

 Émile Durkheim a conferit sociologiei statutul de „știință a faptelor sociale“ (1974, p. 35).
 Max Weber a considerat sociologia ca știință care studiază acțiunea socială.
 George Gurvitch a dat următoarea definiție: „socio-logia este știința fenomenelor sociale
totale, care are drept obiect studiul global al relațiilor sociale, societatea ca integralitate de
raporturi“.
 Dimitrie Gusti considera că„sociologia este știința realităților sociale“ (I, 1968, p. 237).
 Petre Andrei, „sociologia studiază în mod obiectiv, în primul rând, existența socială sub
aspectul ei static-structural, și apoi sub aspectul dinamic-funcțional al ei,arătând fazele și
tipurile sociale realizate“ (vol. I., p. 151).
 Traian Herseni a susținut că„sociologia este știința societăților omenești, este o disciplină ce
se ocupă cu studiul vieții sociale, al fenomenelor de comunicare umană, de conviețuire
socială“ (1982, p. 37).1

Sociologia ştiinţei, de exemplu, investighează caracteristicile socio-demografice ale

membrilor comunităţii ştiinţifice, vârstă, sex, etnie, performanţe profesionale etc., constituirea şi
funcţionarea colectivelor de cercetare, dar şi relaţia dintre ştiinţă şi politică, economie şi alte sfere de
activitate. De asemenea, ea are în vedere raportul dintre ştiinţă şi societate ca întreg şi impactul ei
asupra mentalităţii şi comportamentului cotidian al oamenilor.2 ’’ Obiectul de studiu al Sociologiei ca
știinţă îl constituie procesele care au loc în societate și regulile după care se desfășoară aceste procese

1
Constantin Schifirneþ, Sociologie, 2004, p9
2
(file:///C:/Users/gabri/Downloads/Sociologie%20(4).pdf) accesat 29.01.2021
3
sociale. În cadrul analizei proceselor sociale sunt evidenţiate interacţiunile dintre indivizi, asocierea
acestora în grupuri, constituirea și funcţionarea comunităţilor umane, instituţiile sociale și viaţa
socială în general” (Sandu, 2014)

Se spune că știința este un proces prin care se urmărește cunoașterea realității așa cum este.
Sociologia este ştiinţă, fiindcă respectă elementele de bază ale metodei ştiinţifice:

 explicaţii şi interpretări fundate pe observaţii concrete, factuale

 explicaţiile, teoriile, interpretările ce vin în contradicţie cu teoriile anterioare trebuiesc
respinse
 Mărturiile ştiinţifice provin din surse competente.
 În condiţii constante, acelaşi fapt trebuie să fie observat de indivizi diferiţi.
 Observaţiile se repetă şi confirmă
 Dovada ştiinţifică asigură baza pentru prezicerea cu a anumită precizie a repetării unui fapt.
 Nu există adevăruri absolute.3

Încă de la fondarea sociologiei ca știinţă, aceasta s-a dorita fi infuzată de o serie de principii
epistemologice:

 realismului, conform căruia lumea externă este independentă de observaţia noastră;

 cognoscibilităţii raţionale, conform căruia lumea socială poate fi cunoscută cu ajutorul unor
instrumente empirico-teoretice;
 determinismului, conform căruia există o cauzalitate între fenomenele lumii sociale și această
cauzalitate poate fi identificată (Sandu, 2014)

Fondatorii sociologiei

 Auguste Comte (1798-1857)

 Herbert Spencer(1820-1903)
 K. Marx(1818-1883)
 Emile Durkheim(1858-1916)
 Ion Ionescu de la Brad(1818-1891)
 Spiru Haret(1851-1912)
 Dumitru Drăghicescu(1875-1945)
 Traian Brăileanu(1882-1947)
 Dimitrie Gusti(1880-1955)
 Petre Andrei(1891-1940

3
file:///C:/Users/gabri/Downloads/Sociologie%20(4).pdf accesat 30.01.2021
4
Funcțiile sociologiei

 Funcție critică
 Funcţia explicativ-interpretativă
 Funcţia de diagnoză socială
 Funcţia predictivă
 Funcţia aplicativ-constructivă4

Părţile şi capitolele diverselor manuale, tratate şi culegeri de texte sociologice cuprind şi

alte teme precum muncă şi profesiile, rasa şi etnicitatea, familia, socializarea, educaţia, cultura,
problema vârstelor, rolurile de sex (statutul social bărbat/femeie), sistemul politic, sistemul
economic. Examinarea acestor teme ne relevă faptul că există subiecte specifice ale sociologiei
generale cum ar fi: stratificarea şi mobilitatea, mişcările şi schimbarea socială, dar că cele mai multe
dintre ele fac obiectul sociologiilor de ramură. Ca şi în alte discipline, pe măsura dezvoltării ei, din
sociologie s-au constituit câmpuri de cunoaştere distincte. Ele se diferenţiază în principal după
domeniul social pe care îl vizează, având astfel:

 Sociologie economică
 Sociologie politică
 Sociologie juridică
 Sociologie medicală
 Sociologia științei
 Sociologia religiei
 Sociologia culturii
 Sociologia sportului
 Sociologia turismului

Sigur, şi alte criterii operează:

 sociologia vârstelor,
 sociologia urban-rurală etc.
 sociolingvistica
 socio-geografia
 psihosociologia 5

Sociologul american Alex Inkeles, în lucrarea sa What is Sociology? (p. 2), apreciază că
există trei căi principale pentru circumscrierea obiectului sociologiei, prin care căutăm să descoperim
problematica proprie de studiu:

 calea istorică, cu ajutorul căreia descoperim problemele centrale ale fondatorilor sociologiei;
4
https://administrare.info/administra%C8%9Bie-public%C4%83/1338-func%C5%A3iile-sociologiei-problematica-
sociologic%C4%83-%C5%9Fi-aparatul-ei-conceptual accesat 29.01.2021
5
file:///C:/Users/gabri/Downloads/Sociologie%20(4).pdf accesat 30.01.2021
5
  calea empirică, prin care studiem cercetările sociologice concrete pentru a depista acele
subiecte sau probleme cărora sociologii contemporani le dau cea mai mare atenție;
 calea analitică, prin care decelăm capitole și domenii ale sociologiei

Earl Babbie exemplifică câteva dintre aceste caracteristici, puncte de vedere cu care nu putem
fi decât de acord

 Oamenii au predispoziţii să gândească cauzal şi probabilistic, prezic „circumstanţele viitoare”

(dacă nu mă trezesc la timp sigur pierd trenul);
 Învăţăm că aceste „pattern-uri cauză-efect sunt probabilistice” (sută la sută vor divorţa; ea n-
ar accepta în viaţa ei să se lase minţită);
 În acest tip de cunoaştere suntem forţaţi să distingem „între prezicere şi înţelegere” (mi-a tăiat
o pisică neagră calea; sigur voi lua o notă proastă la examenul de sociologie / în realitate aţi
luat nota 10);
 Dincolo de exersarea continuă a cunoaşterii comune, aceasta este îmbogăţită şi de acumulările
venite prin cunoaşterea convenţională, transmisă de ceilalţi (cu toate că n-am mers niciodată
la Londra, ştim sigur că autoturismele au volanul pe dreapta). (Radu George , 2017)

Perspectiva sociologică permite oamenilor să perceapă modul în care forțele sociale, așa cum
sunt exercitate în multe evenimente istorice și prin modul în care societatea este structurată, le poate
contura viețile. Obiectul de studio în lucrarea lui Radu George este individul. Fiecare om are
capacitatea înnăscută şi perfecţionată în decursul vieţii de a cunoaşte realitatea înconjurătoare. Este
vorba atât de cunoaşterea lumii fizice, cât şi a celei sociale. În afara unor asemenea competenţe de
cunoaştere omul nu ar putea trăi nici în natură şi nici în societate. Prin urmare cunoaşterea comună
este esenţială pentru dezvoltarea umană şi ea nu poate fi niciodată înlocuită de cunoaşterea ştiinţifică.
’’ Omul este o fiinţă inteligentă, cântărește şi aproximează situaţii şi căută soluţii. Cu toții suntem, ca
ființe umane, observatori ai vieţii sociale şi cercetăm mai mult sau mai puţin exigent, voluntar sau
involuntar, realitatea socială.” (Radu George , 2017)

Sociologii Petre Andrei și Sandu Antonio au aceeași viziune în privința sociologiei,respectiv

este din antichitate,”Desigur, găsim la greci, ca și la alte popoare din aceeași epocă, multe izvoare și
documente, prin ajutorul cărora putem reconstrui tipul de societate din antichitate. Găsim, de
asemenea, cercetări asupra unor fenomene sociale și date statistice, dar toate acestea nu constituie
sociologia propriu-zisă, căci lipsește din ele spiritul științific sociologic”. (Andrei, Sociologia
Generala, 1997) , „Relaţia dintre filosofia socială și sociologie este una de natură istorică, sociologia
însăși avându-și originea în gândirea socială”. (Sandu, 2014)

Imaginația sociologică nu privește doar analiza cauzelor și efectelor evenimentelor trecute,

dar și proiectează înțelegerea câștigată din acele evenimente asupra societății în care trăim acum. O
asemenea formă de autoînțelegere poate fi folosită pentru a avea o imagine de perspectivă. Putem
defini această „gândire sociologica” prin cuvintele lui A. Giddens „Gândirea sociologică este de un
ajutor vital pentru auto - înțelegere, care la rândul său se poate concentra asupra înțelegerii mai
aprofundate a vieții sociale. Studiul sociologiei ar trebui să fie o experiență eliberatoare:sociologia ne
lărgește compasiunea și imaginația, ne deschide noi perspective asupra originii propriilor
6
comportamente și adâncește cunoașterea orânduirilor culturale diferite de ale noastre” (Giddens,
1993, pp. 1-2).6

Sociologul Petre Andrei a introdus sociologia în aceeaşi categorie cu filosofia metafizică

sau un fel de logică transcedentală aplicată grupului social sau psihologia descriptivă fără a fi
considerată o ştiinţă riguroasă, demnă de a figura în tabela ştiinţelor consacrate.

Caritatea, filantropia, precum îi mișcările sociale cu caracter socialist au atras atenția

asupra mecanismului vieții sociale și au putut servi drept fundament pentru alcătuirea unor planuri
sistematice de acțiune, bazate pe o cercetare mai serioasă a realității, dar n-au constituit sociologia
științifică, ci numai un fel de artă practică, normativă. (Andrei, Sociologia Generala, 1997)

În viziunea lui Petre Andrei sociologia studiază în mod obiectiv,în primul rând,existența
socială sub aspectul ei static-structural,și apoi sub aspectul dinamic-structural al ei,arătând fazele și
tipurile sociale realizate.

Petre Andrei distinge între o sociologie generală si o sociologie specială (sau mai
multe),prima trebuind să devină teoria societății,care sunt elementele și condițiile necesare pentru
existența acesteia,în care constă procesul de transformare socială,secundă având menirea de a studia
diferitele tipuri de instituțiuni în evoluția lor,începând de la forma cea mai primitivă,de la clanul
nediferențiat și până la statul național din zilele noastre.7

Sociologia susținută de Petre Andrei caută să scruteze societatea prin relațiile sociale stabilite
de oameni. Întâlnim în scrierile sale o descriere și o definiție a societății întemeiate pe ideea ființării
acesteia prin oameni: „Societatea este o realitate care trăiește prin indivizi, dar durează mai mult ca ei
și își materializează existența în diferite obiecte. Religie, drept, știință, artă ne apar ca și cum ar fi
produse ale unei realități superioare, exterioare și independente față de noi, tocmai pentru că ele se
formează treptat, treptat , prin aportul fiecărei generații și se concretizează în fapte. Conținutul lor
rămâne însă tot spiritual și tot produs al raporturilor interindividuale, deși întotdeauna aproape nu se
mai recunoaște partea individuală de colaborare. În acest mod dobândește societatea o existență de
sine stătătoare“. (Petre Andrei, 1970, p. 153-154).

Sociologul român a explicat funcționarea societății și devenirea ei ca entitate autonomă de

membrii săi. Toate fenomenele sociale au la bază relațiile între oameni: „Fenomenele sociale sunt
pentru noi relații între oameni substanțializate,concretizate,obiectivate“ (ibidem,p. 153). Observăm
cum Petre Andrei accentuează rolul psihismului uman în existența societății. Determinismul social, în
viziunea sa, este flexibil pentru că, deși societatea este văzută ca exterioară individului, acesta poate
acționa asupra mediului său social. Societatea funcționează prin oameni, iar aceștia acționează în
raport de societate. (Sociologie, 2004)

Sociologul George Radu, in capitolul I,obiectul de studiu al sociologiei ca ştiinţă,tratează

temele caracteristicile investigaţiei umane,tradiția ,autoritatea dar și erori în cercetarea individuală a
socialului iar în aceasta tema sociologul specifică: „Omul este supus greşelii” este citatul cu cea mai
mare rată de absorbţie pe acest palier, inclusiv în conştiinţa românului. Evident că Cicero are
dreptate. Suntem predispuşi greşelilor şi, dincolo de atenţia pe care ar trebui s-o acordăm

6
file:///C:/Users/gabri/Downloads/Suport_de_curs_sociologie_generala_I%20(1).pdf accesat 29.01.2021
7
https://www.academia.edu/1472195/Ce_este_sociologia accesat 30.01.2021
7
cunoştinţelor venite din partea autorităţilor sau tradiţiei, avem slăbiciunea de a bagateliza cunoaşterea
într-un fel numai de noi cunoscut, când investigăm de unii singuri. Iată câteva dintre aceste erori:

 Imprecizia observaţiilor (Cam două ore faci din Bucureşti la Braşov!),

 Supra-generalizarea (Toată clasa politică este coruptă!),
 Observația selectivă (Este instruit, chiar dacă tot din Partidul X face parte!),
 Raționamente ilogice (O să înscrie, niciodată n-a ratat de la 11 metri în ultimii an!; Apoi
constataţi: ghinion, a ratat),
 Ce este real în cunoașterea comună? (Vedem şi înţelegem ceea ce este real sau ceea ce pur şi
simplu dorim să vedem şi să înţelegem?). (Radu George , 2017)

Şi eu şi tu, dispunem de o reprezentare diferită a muntelui din faţa noastră:

 În perspectiva premodernă – pentru tine muntele reprezintă un obstacol demn de evitat pentru
că spiritele rele s-au baricadat în măruntaiele ascunse ale acestuia, pentru mine dimpotrivă,
muntele reprezintă un simbol al binelui, fapt pentru care îl venerez; trăind amândoi în triburi
diferite, dispunem de un motiv serios pentru a ne confrunta continuu (varianta ori / ori);

 În perspectiva modernă – reprezentarea muntelui nu se schimbă, numai că decidem împreună

să renunţăm la confruntare; muntele poate fi atât un obstacol, cât şi un simbol demn de
venerat (varianta şi / şi);
 În perspectiva postmodernă, pentru amândoi muntele există în măsura în care noi decidem ca
el să existe (Radu George , 2017)

Din punctul meu de vedere,sociologia,de la constituire si până astăzi,aceasta a devenit o știință

complexa ,foarte diversificată în numeroase specializări,ancorată în studiul relațiilor sociale concrete.
Aceasta oferă soluții practice în rezolvarea problemelor sociale cum ar fi: criminalitatea , șomajul ,
imigranți ,sărăcie,etc.

Consider că în cele 3 lucrări totul pornește de la aceeași termen,ce este propus de Auguste
Comte. “Sociologia este știința socială ce studiază regulile sociale și procesele care leagă și separă
oamenii, nu numai ca indivizi dar și ca membri ai asociațiilor, grupurilor și instituțiilor”,doar ca
fiecare autor are o viziune diferita a sociologii ca știința. Este clar că de la un sociolog la altui,de la o
lucrare la alta ,există numeroase variații și condiționări metodologice. Pe parcursul diferitelor teme le
vom surprinde și particulariza.

În consecință, sociologia este știința care studiază societatea și relațiile sociale stabilite între
membrii săi. Mai mult, ea este considerat de Petre Andrei,George Radu si de Sandu Antonio ca o
știință concretă și empirică preocupată de cunoașterea instituțiilor și modalităților de obiectivarea
relațiilor sociale în instituții.

8
 Bibliografie

(fără an). Preluat pe 01 29, 2021, de pe https://administrare.info/administra%C8%9Bie-public

%C4%83/1338-func%C5%A3iile-sociologiei-problematica-sociologic%C4%83-%C5%9Fi-
aparatul-ei-conceptual

(2004). Sociologie. În Constantin SchifirneþSociologie (pg. 23-24). București: Comunicare .

(fără an). În P. Andrei, Sociologie Generala Vol I (p. 151).

Andrei, P. (1997). Sociologia Generala.

Durkheim, É. (1974). Regulile metodei sociologice. București: Ştiinţifică şi Enciclopedică.

file:///C:/Users/gabri/Downloads/Sociologie%20(4).pdf. (fără an). Preluat pe 01 30, 2021

Gusti, D. (1968-1995 ). Opere I-VI. București : Academiei .

Radu George . (2017). Sociologie Generala.

Sandu, A. (2014). În Elemente de sociologie (p. 13).

https://administrare.info/administra%C8%9Bie-public%C4%83/1338-func%C5%A3iile-sociologiei-
problematica-sociologic%C4%83-%C5%9Fi-aparatul-ei-conceptual accesat 29.01.2021

https://www.academia.edu/1472195/Ce_este_sociologia accesat 30.01.2021